Copertă

I.7. Măsurarea Directă A Timpului

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

a) 24 ore + 2 zile + 6000 min

\( 1 \text{ zi} = 24 \text{ h} \) \( 2 \text{ zile} = 2 \cdot 24 \text{ h} = 48 \text{ h} \) \( 6000 \text{ min} = 6000 : 60 \text{ h} = 100 \text{ h} \) \( 24 \text{ h} + 48 \text{ h} + 100 \text{ h} = 172 \text{ h} \) \( 172 \text{ h} = 172 : 24 \text{ zile} = 7 \text{ zile și } 4 \text{ h} \)

b) 1 oră + 1 min + 1 s

\( 1 \text{ h} = 60 \cdot 60 \text{ s} = 3600 \text{ s} \) \( 1 \text{ min} = 60 \text{ s} \) \( 3600 \text{ s} + 60 \text{ s} + 1 \text{ s} = 3661 \text{ s} \)

Rezolvare detaliată

Unități de măsură pentru timp

Pentru a rezolva aceste exerciții, vom folosi relațiile dintre unitățile de măsură ale timpului: \( 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \) \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ min} \) \( 1 \text{ min} = 60 \text{ s} \)

a) 24 ore + 2 zile + 6000 min = ?

Vom transforma toți termenii în aceeași unitate de măsură. Alegem să transformăm totul în ore pentru a simplifica calculul.

Pasul 1: Transformarea zilelor în ore

Știm că o zi are 24 de ore. Atunci, 2 zile vor fi: \( 2 \text{ zile} = 2 \cdot 24 \text{ ore} = 48 \text{ ore} \)

Pasul 2: Transformarea minutelor în ore

Știm că o oră are 60 de minute. Pentru a transforma minutele în ore, vom împărți numărul de minute la 60: \( 6000 \text{ min} = 6000 : 60 \text{ ore} = 100 \text{ ore} \)

Pasul 3: Calcularea sumei finale

Acum adunăm toate valorile exprimate în ore: \( 24 \text{ ore} + 48 \text{ ore} + 100 \text{ ore} = 172 \text{ ore} \) Dacă dorim să exprimăm rezultatul în zile și ore: \( 172 : 24 = 7 \text{ rest } 4 \) (deoarece \( 7 \cdot 24 = 168 \)) Rezultatul este \( 7 \text{ zile și } 4 \text{ ore} \).

b) 1 oră + 1 min + 1 s = ?

Pentru acest subpunct, vom transforma totul în cea mai mică unitate prezentă, adică în secunde, pentru a obține o singură valoare numerică.

Pasul 1: Transformarea orei în secunde

O oră are 60 de minute, iar fiecare minut are 60 de secunde: \( 1 \text{ oră} = 1 \cdot 60 \cdot 60 \text{ s} = 3600 \text{ s} \)

Pasul 2: Transformarea minutului în secunde

\( 1 \text{ min} = 60 \text{ s} \)

Pasul 3: Calcularea sumei finale

Adunăm toate valorile în secunde: \( 3600 \text{ s} + 60 \text{ s} + 1 \text{ s} = 3661 \text{ s} \) Rezultatul poate fi scris și sub formă compusă ca: \( 1 \text{ h } 1 \text{ min } 1 \text{ s} \).

Rezolvare pe scurt:

a) \( 24 \text{ h} + 2 \cdot 24 \text{ h} + 6000 : 60 \text{ h} = 24 + 48 + 100 = 172 \text{ h} = 7 \text{ zile } 4 \text{ h} \) b) \( 3600 \text{ s} + 60 \text{ s} + 1 \text{ s} = 3661 \text{ s} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul: Unitatea în SI este secunda (\( s \)). Operațiile matematice cu unități de timp necesită transformări în baza 60.
Perioada pendulului (\( T \)): Timpul necesar pentru o oscilație completă, definit prin relația \( T = \frac{t}{N} \).
Exprimarea măsurătorilor: Se precizează simbolul, valoarea și unitatea de măsură. Rezultatul unui experiment direct repetat ia forma unui interval ce ține cont de eroarea medie: \( L = L_{mediu} \pm (\Delta L)_{mediu} \).
Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional (SI) este secunda: \( [t]_{SI} = s \).
Pentru timpul parcurs se folosește adesea notația \( t \).
Instrumentele de măsură pentru timp sunt ceasul, cronometrul etc.
Transformarea și operațiile cu unități de timp necesită atenție, deoarece se folosește baza 60:
1 h = 60 min
1 min = 60 s
Adunarea timpului:
\( 2\text{ h } 35\text{ min } 30\text{ s} + 1\text{ h } 45\text{ min } 40\text{ s} = 3\text{ h } 80\text{ min } 70\text{ s} \)
Se transformă secundele: \( 70\text{ s} = 1\text{ min} + 10\text{ s} \) \(\rightarrow 3\text{ h } 81\text{ min } 10\text{ s} \)
Se transformă minutele: \( 81\text{ min} = 1\text{ h} + 21\text{ min} \) \(\rightarrow 4\text{ h } 21\text{ min } 10\text{ s} \)
Scăderea timpului:
\( 4\text{ h } 13\text{ min } 23\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 min (60 s): \( 4\text{ h } 12\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 h (60 min): \( 3\text{ h } 72\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} = 1\text{ h } 44\text{ min } 48\text{ s} \)
Un pendul este format dintr-un corp mic și greu legat la capătul unui fir, prins de un suport orizontal. Dacă este scos din poziția de echilibru, acesta va oscila (se va deplasa de o parte și de alta a acestei poziții).
Diagrama unui pendul simplu oscilând. O bilă atârnă pe un fir, deplasându-se între două puncte extreme (A în stânga, C în dreapta), trecând prin punctul de echilibru vertical (B în mijloc). O traiectorie curbă punctată arată mișcarea continuă A -> B -> C -> B -> A, care definește o oscilație completă.
Perioada (T) este timpul în care corpul efectuează o oscilație completă (traseul dus-întors, ex: A-B-C-B-A).
Dacă într-un timp \( t \) se efectuează \( N \) oscilații complete, perioada se calculează cu relația: \[ T = \frac{t}{N} \] unde \( T \) = perioada, \( t \) = intervalul de timp, \( N \) = numărul de oscilații.
Măsurarea directă a perioadei (Lucrare de laborator):
Se scoate corpul din poziția de echilibru și se lasă liber, pornind simultan cronometrul.
Se măsoară timpul \( t \) în care corpul efectuează un număr \( N \) de oscilații complete.
Se repetă măsurătoarea de cel puțin 5 ori, cu valori diferite pentru \( N \) (ex: N=10, N=15, etc.).
Se calculează \( T \) pentru fiecare măsurătoare, apoi se determină valoarea medie (\( T_{mediu} \)) și eroarea medie (\( \Delta T_{mediu} \)).
Pentru a exprima valoarea unei mărimi fizice trebuie notate: simbolul mărimii, valoarea numerică și unitatea de măsură. Unitățile se stabilesc prin convenții internaționale (ex: \( [L]_{SI} = m \), \( [S]_{SI} = m^2 \), \( [V]_{SI} = m^3 \)).
O mărime fizică poate fi determinată direct (prin folosirea unui instrument de măsură) sau indirect (folosind formule de calcul matematice pe baza altor determinări).
Determinarea directă se face prin măsurarea repetată. Rezultatul final al unei determinări experimentale se scrie sub forma unei marje de eroare: \[ L = L_{medie} \pm (\Delta L)_{medie} \]
Aceasta înseamnă că valoarea reală a mărimii se află într-un interval: \[ L_{medie} - (\Delta L)_{medie} \leq L \leq L_{medie} + (\Delta L)_{medie} \]

Probleme de practică

Problemă ușoară
Un elev observă mișcarea unui pendul și cronometrează timpul în care acesta efectuează 20 de oscilații complete. Cronometrul indică 30 de secunde. Calculați perioada de oscilație a pendulului.
Identificăm datele problemei:
\( t = 30\text{ s} \)
\( N = 20 \)
Aplicăm formula perioadei: \[ T = \frac{t}{N} = \frac{30\text{ s}}{20} = 1,5\text{ s} \] Răspuns: Perioada pendulului este de 1,5 secunde.
Problemă medie
Un experiment a început la ora 10:45:30 și s-a încheiat la ora 12:15:20. Calculați durata exactă a experimentului.
Trebuie să efectuăm o scădere a intervalelor de timp:
\( 12\text{ h } 15\text{ min } 20\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 20\text{ s} < 30\text{ s} \), împrumutăm 1 min (60 s):
\( 12\text{ h } 14\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 14\text{ min} < 45\text{ min} \), împrumutăm 1 h (60 min):
\( 11\text{ h } 74\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Efectuăm scăderea pe fiecare unitate:
Ore: \( 11 - 10 = 1\text{ h} \)
Minute: \( 74 - 45 = 29\text{ min} \)
Secunde: \( 80 - 30 = 50\text{ s} \)
Răspuns: Durata experimentului a fost de 1 h 29 min 50 s.
Problemă dificilă
În urma determinării experimentale a volumului unui corp prin măsurători repetate, s-a obținut o valoare medie \( V_{mediu} = 15,4\text{ cm}^3 \) și o eroare medie \( (\Delta V)_{mediu} = 0,2\text{ cm}^3 \).
a) Scrieți rezultatul final al determinării sub formă de interval.
b) Verificați matematic dacă valoarea \( V = 15,1\text{ cm}^3 \) poate fi considerată o valoare reală acceptabilă pentru volumul acestui corp, conform experimentului.
a) Formula intervalului este:
\[ V_{mediu} - (\Delta V)_{mediu} \leq V \leq V_{mediu} + (\Delta V)_{mediu} \]
Înlocuim datele:
\( 15,4 - 0,2 \leq V \leq 15,4 + 0,2 \)
\( 15,2\text{ cm}^3 \leq V \leq 15,6\text{ cm}^3 \)

b) Valoarea propusă este \( 15,1\text{ cm}^3 \).
Analizăm intervalul obținut: \( [15,2\text{ cm}^3 \text{ ; } 15,6\text{ cm}^3] \).
Deoarece \( 15,1 < 15,2 \), valoarea nu se află în intervalul de eroare acceptat al măsurătorilor.
Răspuns: Nu, valoarea de \( 15,1\text{ cm}^3 \) nu este acceptabilă.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: