Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

\( \rho_{\text{apă}} = 1\,000 \text{ kg/m}^3 \) \( \rho_{\text{gheață}} = 900 \text{ kg/m}^3 \) \( V_{\text{gheață}} = 1 \text{ m}^3 \) \( m = \rho_{\text{gheață}} \cdot V_{\text{gheață}} = 900 \text{ kg/m}^3 \cdot 1 \text{ m}^3 = 900 \text{ kg} \) \( V_{\text{apă}} = \frac{m}{\rho_{\text{apă}}} = \frac{900 \text{ kg}}{1\,000 \text{ kg/m}^3} = 0,9 \text{ m}^3 \) Nivelul oceanului planetar se ridică deoarece calota glaciară se află pe uscat, iar prin topire aduce un volum suplimentar de apă în ocean.

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Notarea datelor problemei

Notăm mărimile date în enunț: - densitatea apei oceanice: \( \rho_{\text{apă}} = 1\,000 \text{ kg/m}^3 \) - densitatea gheții: \( \rho_{\text{gheață}} = 900 \text{ kg/m}^3 \) - volumul de gheață: \( V_{\text{gheață}} = 1 \text{ m}^3 \) Trebuie să determinăm volumul de apă rezultat din topire, \( V_{\text{apă}} \), și să explicăm de ce se ridică nivelul oceanului planetar prin topirea calotei glaciare.

Pasul 2: Calculul masei de gheață

La topire, masa substanței se conservă (nu se modifică), deci masa apei rezultate va fi egală cu masa gheții inițiale: \[ m = \rho_{\text{gheață}} \cdot V_{\text{gheață}} \] Înlocuim valorile numerice: \[ m = 900 \text{ kg/m}^3 \cdot 1 \text{ m}^3 = 900 \text{ kg} \]

Pasul 3: Calculul volumului de apă rezultat

Din formula densității \( \rho = \frac{m}{V} \), exprimăm volumul de apă rezultat: \[ V_{\text{apă}} = \frac{m}{\rho_{\text{apă}}} \] Înlocuim valorile: \[ V_{\text{apă}} = \frac{900 \text{ kg}}{1\,000 \text{ kg/m}^3} = 0,9 \text{ m}^3 \]

Pasul 4: Explicarea ridicării nivelului oceanului planetar

Calotele glaciare (de exemplu, cele din Antarctica și Groenlanda) sunt formate din straturi imense de gheață aflate pe uscat (pe continent). Prin topirea lor, apa rezultată se scurge de pe uscat în ocean, adăugând un volum suplimentar de apă în bazinul oceanic și ducând astfel la creșterea nivelului mărilor și oceanelor.

Rezolvare scurtă:

\( m = \rho_{\text{gheață}} \cdot V_{\text{gheață}} = 900 \cdot 1 = 900 \text{ kg} \) \( V_{\text{apă}} = \frac{m}{\rho_{\text{apă}}} = \frac{900}{1\,000} = 0,9 \text{ m}^3 \) Nivelul crește deoarece calota glaciară este situată pe uscat, iar apa topită adaugă volum oceanului.

Cele mai importante aspecte ale lecției

• Densitatea (\( \rho \)) arată cât de multă substanță (masă) se află într-un anumit spațiu (volum). Formula este \( \rho = \frac{m}{V} \).
• Din formulă derivă: \( m = \rho \cdot V \) și \( V = \frac{m}{\rho} \).
• Unitatea în SI este \( \text{kg/m}^3 \).
• Densitatea este o constantă pentru fiecare material în parte.
• Inerția este proprietatea corpurilor de a se opune schimbării stării de repaus/mișcare, iar masa (kg) este măsura acestei inerții.
Densitatea este mărimea fizică egală cu raportul dintre masa unui corp și volumul său. Aceasta arată cât cântărește un metru cub (\( \text{m}^3 \)) din acea substanță.
Densitatea se notează cu litera grecească \( \rho \) (citită „ro”).
\[ \rho = \frac{m}{V} \] unde \( m \) este masa corpului, iar \( V \) este volumul său.
Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanța din care este făcut corpul, fiind o constantă de material (ex: orice bucată de aluminiu pur va avea aceeași densitate, indiferent de mărimea ei).
Valorile densităților se citesc din tabele specifice. Iată câteva exemple comune:
Substanța Densitatea (\( \text{kg/m}^3 \))
aer (condiții normale) 1,29
lemn 600
apă 1 000
aluminiu 2 700
Unitatea de măsură pentru densitate în Sistemul Internațional (SI) este kilogramul pe metru cub: \( \text{kg/m}^3 \).
\[ [\rho]_{SI} = \frac{[m]_{SI}}{[V]_{SI}} = \frac{\text{kg}}{\text{m}^3} \]
Trecerea între cele mai uzuale unități de măsură pentru densitate se face astfel:
  • Pentru a transforma din \( \text{kg/m}^3 \) în \( \text{g/cm}^3 \), se împarte la 1 000.
  • Pentru a transforma din \( \text{g/cm}^3 \) în \( \text{kg/m}^3 \), se înmulțește cu 1 000.
Diagramă cu două săgeți între kg/m³ și g/cm³: o săgeată spre dreapta deasupra cu textul „: 1 000” și o săgeată spre stânga dedesubt cu textul „x 1 000”.
Sunt utile în rezolvarea problemelor următoarele egalități:
• \( 1 \text{ kg/m}^3 = 1 \text{ g/L} = 1 \text{ mg/mL} = 1 \text{ g/dm}^3 = 1 \text{ mg/cm}^3 \)
• \( 1 \text{ kg/L} = 1 \text{ kg/dm}^3 = 1 \text{ g/cm}^3 \)
Pornind de la formula de bază a densității, se pot deduce formulele pentru aflarea masei și a volumului:
\[ m = \rho \cdot V \] \[ V = \frac{m}{\rho} \]
Un triunghi didactic împărțit în trei secțiuni: „m” în vârful de sus, iar „ρ” și „V” la bază, separate de o linie verticală. Aceasta este o metodă vizuală de reținere a formulelor (acoperind mărimea necunoscută se observă operația: înmulțire la bază, împărțire pe verticală).
Mierea de albine are densitatea \( \rho = 1\,422,5 \text{ kg/m}^3 \). Pentru a afla ce masă are 1 L de miere, transformăm mai întâi volumul în SI: \( V = 1 \text{ L} = 0,001 \text{ m}^3 \).
Apoi aplicăm formula: \( m = \rho \cdot V = 1\,422,5 \text{ kg/m}^3 \cdot 0,001 \text{ m}^3 = 1,4225 \text{ kg} \).

Probleme propuse

Ușoară: Un corp din oțel are volumul de \( 2 \text{ m}^3 \) și masa de \( 15\,600 \text{ kg} \). Calculați densitatea oțelului.
Datele problemei: \( V = 2 \text{ m}^3 \), \( m = 15\,600 \text{ kg} \).
Formula: \( \rho = \frac{m}{V} \)
Calcul: \( \rho = \frac{15\,600 \text{ kg}}{2 \text{ m}^3} = 7\,800 \text{ kg/m}^3 \).
Medie: Densitatea sticlei este \( 2\,500 \text{ kg/m}^3 \). Ce volum va ocupa o bucată de sticlă care are masa de \( 5 \text{ kg} \)?
Datele problemei: \( \rho = 2\,500 \text{ kg/m}^3 \), \( m = 5 \text{ kg} \).
Formula: \( V = \frac{m}{\rho} \)
Calcul: \( V = \frac{5 \text{ kg}}{2\,500 \text{ kg/m}^3} = 0,002 \text{ m}^3 \).
Dificilă: Un lichid ocupă un volum de \( 500 \text{ cm}^3 \) și are o masă de \( 400 \text{ g} \). Calculați densitatea lichidului și exprimați rezultatul în Sistemul Internațional (\( \text{kg/m}^3 \)).
Datele problemei: \( V = 500 \text{ cm}^3 \), \( m = 400 \text{ g} \).
Pasul 1 (Calcul în g/cm³): \( \rho = \frac{m}{V} = \frac{400 \text{ g}}{500 \text{ cm}^3} = 0,8 \text{ g/cm}^3 \).
Pasul 2 (Transformare în SI): Pentru a trece din \( \text{g/cm}^3 \) în \( \text{kg/m}^3 \), se înmulțește cu 1 000.
\( 0,8 \cdot 1\,000 = 800 \text{ kg/m}^3 \).
Alternativ: Se transformă inițial datele în SI (\( m = 0,4 \text{ kg} \), \( V = 0,0005 \text{ m}^3 \)) și se împart: \( 0,4 / 0,0005 = 800 \text{ kg/m}^3 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: