Copertă

III.1.4.. Mișcarea Rectilinie Uniformă

Lecția III.1.4. conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

\( t_1 = 8 \text{ h } 20 \text{ min} \) \( x_1 = 30 \text{ km} \) \( t_2 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} \) \( x_2 = 111 \text{ km} \)

a)

\( d = x_2 - x_1 = 111 \text{ km} - 30 \text{ km} = 81 \text{ km} \)

b)

\( \Delta t = t_2 - t_1 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} - 8 \text{ h } 20 \text{ min} = 1 \text{ h } 30 \text{ min} \) \( \Delta t = 1 \text{ h} + \frac{30}{60} \text{ h} = 1 \text{ h} + 0,5 \text{ h} = 1,5 \text{ h} \)

c)

\( v_m = \frac{d}{\Delta t} = \frac{81 \text{ km}}{1,5 \text{ h}} = 54 \text{ km/h} \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea și notarea datelor problemei

Vom nota pozițiile pe baza bornelor kilometrice și momentele de timp corespunzătoare:
  • Momentul inițial: \( t_1 = 8 \text{ h } 20 \text{ min} \)
  • Poziția inițială: \( x_1 = 30 \text{ km} \)
  • Momentul final: \( t_2 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} \)
  • Poziția finală: \( x_2 = 111 \text{ km} \)

a) Distanța parcursă de autoturism

Pasul 2: Calcularea distanței

Distanța parcursă, \( d \), reprezintă diferența dintre coordonatele celor două borne kilometrice: \[ d = x_2 - x_1 \] \[ d = 111 \text{ km} - 30 \text{ km} = 81 \text{ km} \]

b) Timpul cât a durat mișcarea

Pasul 3: Calcularea duratei mișcării

Durata mișcării, notată cu \( \Delta t \), este intervalul de timp dintre momentul sosirii și momentul plecării: \[ \Delta t = t_2 - t_1 \] \[ \Delta t = 9 \text{ h } 50 \text{ min} - 8 \text{ h } 20 \text{ min} \] Efectuăm scăderea pentru ore și minute separat: \[ \Delta t = (9 - 8) \text{ h } (50 - 20) \text{ min} = 1 \text{ h } 30 \text{ min} \] Pentru calculele ulterioare, transformăm durata în ore: \[ \Delta t = 1 \text{ h} + \frac{30}{60} \text{ h} = 1 \text{ h} + 0,5 \text{ h} = 1,5 \text{ h} \]

c) Viteza medie a autoturismului

Pasul 4: Aplicarea formulei vitezei medii

Viteza medie se calculează raportând distanța totală parcursă la durata totală a mișcării: \[ v_m = \frac{d}{\Delta t} \] Înlocuim valorile obținute anterior: \[ v_m = \frac{81 \text{ km}}{1,5 \text{ h}} \] Pentru a ușura calculul, putem scrie \( 1,5 \) ca \( \frac{3}{2} \): \[ v_m = 81 \cdot \frac{2}{3} = \frac{\cancel{81}^{27} \cdot 2}{\cancel{3}_1} = 54 \text{ km/h} \]

Rezolvare pe scurt:

a) \( d = 111 - 30 = 81 \text{ km} \) b) \( \Delta t = 9 \text{ h } 50 \text{ min} - 8 \text{ h } 20 \text{ min} = 1 \text{ h } 30 \text{ min} = 1,5 \text{ h} \) c) \( v_m = \frac{81}{1,5} = 54 \text{ km/h} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mișcarea rectilinie uniformă se caracterizează printr-o traiectorie în linie dreaptă și o viteză constantă. Într-o astfel de mișcare, distanța parcursă este direct proporțională cu durata mișcării. Relația fundamentală ce leagă aceste mărimi este \( v = \frac{d}{\Delta t} \). O etapă critică în rezolvarea corectă a problemelor o reprezintă transformarea și uniformizarea unităților de măsură (de exemplu, convertirea unităților din km/h în m/s și invers).
Mișcarea rectilinie uniformă este mișcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă, iar valoarea numerică a vitezei rămâne constantă pe toată durata deplasării.
Într-o astfel de mișcare, corpul parcurge distanțe (spații) egale în intervale de timp egale.
În M.R.U., viteza este constantă (\( v = \text{constant} \)), ceea ce înseamnă că își păstrează mărimea, direcția și sensul în orice moment. De asemenea, viteza mobilului în orice moment este egală cu viteza sa medie.
O axă a distanțelor pe care sunt marcate pozițiile succesive ale unui mobil (M0, M1, M2...) la distanțe perfect egale una de cealaltă. Sub axă sunt desenate cronometre care arată trecerea unor intervale de timp egale între oricare două poziții consecutive, ilustrând proporționalitatea dintre distanță și timp.
Pentru a deduce rapid relațiile matematice dintre distanța parcursă (\( d \)), viteza mobilului (\( v \)) și durata mișcării (\( \Delta t \)), se folosește adesea „triunghiul formulelor”.
Un triunghi împărțit în trei secțiuni: în vârful triunghiului se află distanța (d), iar la bază, separate de o linie verticală, se află viteza (v) și intervalul de timp (Δt). Linia orizontală semnifică operația de împărțire, iar cea verticală înmulțirea. Acoperind o mărime, se obține formula pentru a o calcula pe baza celorlalte două.
Relațiile de calcul extrase din triunghi:
1. Viteza: \[ v = \frac{d}{\Delta t} \]
2. Distanța: \[ d = v \cdot \Delta t \]
3. Durata: \[ \Delta t = \frac{d}{v} \]
Asigurați-vă întotdeauna că mărimile fizice au unități de măsură compatibile (ex: dacă distanța este în kilometri și viteza în km/h, timpul va fi în ore).
Pentru a rezolva corect problemele de cinemetică, se recomandă parcurgerea unor pași sistematici.
Se extrag datele problemei folosind simbolurile fizice corespunzătoare (\(d\), \(v\), \(\Delta t\)).
Se transformă unitățile de măsură în Sistemul Internațional (SI) sau în alte unități convenabile (ex: din km în m, din minute în secunde etc.).
Se scrie formula literară pentru mărimea cerută.
Se înlocuiesc literele cu valorile numerice urmate de unitățile de măsură și se efectuează calculele.
Problemă: În cât timp un mobil cu viteza de \( 2 \text{ m/s} \) parcurge \( 0,2 \text{ km} \)?
Date: \( v = 2 \text{ m/s} \); \( d = 0,2 \text{ km} = 200 \text{ m} \)
Formulă: \( \Delta t = \frac{d}{v} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{200 \text{ m}}{2 \text{ m/s}} = 100 \text{ s} \) (adică \( 1 \text{ min} \) și \( 40 \text{ s} \)).

Probleme propuse

Ușoară: Un biciclist se deplasează rectiliniu și uniform cu viteza constantă de \( 5 \text{ m/s} \) timp de \( 2 \text{ ore} \). Ce distanță a parcurs biciclistul (exprimată în kilometri)?
1. Extragerea și transformarea datelor:
\( v = 5 \text{ m/s} \). Pentru a lucra în ore, transformăm viteza în km/h:
\( v = 5 \cdot 3,6 \text{ km/h} = 18 \text{ km/h} \)
\( \Delta t = 2 \text{ h} \)
2. Aplicarea formulei:
\( d = v \cdot \Delta t \)
3. Calculul:
\( d = 18 \text{ km/h} \cdot 2 \text{ h} = 36 \text{ km} \)
Răspuns final: 36 km.
Medie: Un tren a parcurs distanța de \( 45 \text{ km} \) între două stații în decurs de \( 50 \text{ de minute} \). Calculați viteza medie a trenului exprimată în \( \text{km/h} \) și în \( \text{m/s} \).
1. Date și transformări:
\( d = 45 \text{ km} \)
\( \Delta t = 50 \text{ min} \). Transformăm minutele în ore pentru prima cerință:
\( \Delta t = \frac{50}{60} \text{ h} = \frac{5}{6} \text{ h} \)
2. Calculul vitezei în km/h:
\( v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{45 \text{ km}}{\frac{5}{6} \text{ h}} = 45 \cdot \frac{6}{5} = 9 \cdot 6 = 54 \text{ km/h} \)
3. Calculul vitezei în m/s:
Pentru a transforma din km/h în m/s, împărțim la 3,6.
\( v = \frac{54}{3,6} \text{ m/s} = 15 \text{ m/s} \)
Răspuns final: 54 km/h, respectiv 15 m/s.
Dificilă: Un autoturism se deplasează pe o șosea rectilinie. La ora \( 8:20 \) trece prin dreptul bornei kilometrice care indică \( 30 \text{ km} \), iar la ora \( 9:50 \) se află în dreptul bornei kilometrice care indică \( 111 \text{ km} \). Care a fost viteza medie a autoturismului în acest interval de timp?
1. Extragerea datelor pentru poziții și momente de timp:
Poziția inițială: \( x_1 = 30 \text{ km} \)
Poziția finală: \( x_2 = 111 \text{ km} \)
Momentul inițial: \( t_1 = 8 \text{ h } 20 \text{ min} \)
Momentul final: \( t_2 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} \)
2. Calculul distanței totale și a duratei:
\( d = x_2 - x_1 = 111 \text{ km} - 30 \text{ km} = 81 \text{ km} \)
\( \Delta t = t_2 - t_1 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} - 8 \text{ h } 20 \text{ min} = 1 \text{ oră și } 30 \text{ de minute} \)
Transformăm durata în ore: \( 1 \text{ h și } 30 \text{ min} = 1,5 \text{ h} \)
3. Calculul vitezei:
\( v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{81 \text{ km}}{1,5 \text{ h}} = 54 \text{ km/h} \)
Răspuns final: 54 km/h.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: