Copertă

III.1.4.. Mișcarea Rectilinie Uniformă

Lecția III.1.4. conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Notăm: \( d \) = distanța, \( \Delta t \) = durata mișcării, \( v \) = viteza medie. \[ d = 45 \text{ km} \] \[ \Delta t = 50 \text{ min} = \frac{50}{60} \text{ h} = \frac{\cancel{50}^5}{\cancel{60}_6} \text{ h} = \frac{5}{6} \text{ h} \] Formula vitezei: \[ v = \frac{d}{\Delta t} \] \[ v = \frac{45}{\frac{5}{6}} = 45 \cdot \frac{6}{5} = \frac{\cancel{45}^9 \cdot 6}{\cancel{5}_1} = 54 \text{ km/h} \] Transformarea în m/s: \[ v = \frac{54}{3,6} \text{ m/s} = \frac{540}{36} \text{ m/s} = 15 \text{ m/s} \]

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Notarea datelor problemei

Extragem datele cunoscute din enunț și mărimile pe care trebuie să le aflăm. Distanța parcursă de tren este: \[ d = 45 \text{ km} \] Durata mișcării este: \[ \Delta t = 50 \text{ min} \] Trebuie să aflăm viteza medie în două unități de măsură diferite: \[ v = ? \text{ km/h} \] \[ v = ? \text{ m/s} \]

Pasul 2: Transformarea unităților de măsură pentru timp

Pentru a calcula viteza în \( \text{km/h} \), distanța trebuie să fie în kilometri (ceea ce avem deja), iar timpul trebuie să fie exprimat în ore. Știm că o oră are 60 de minute, așa că transformăm minutele în ore prin împărțire la 60. \[ \Delta t = \frac{50}{60} \text{ h} \] Simplificăm fracția prin tăierea zerourilor (împărțire la 10): \[ \Delta t = \frac{\cancel{50}^5}{\cancel{60}_6} \text{ h} = \frac{5}{6} \text{ h} \]

Pasul 3: Calcularea vitezei în km/h

Scriem formula pentru viteza medie în mișcarea rectilinie uniformă, care este raportul dintre distanța parcursă și durata mișcării: \[ v = \frac{d}{\Delta t} \] Înlocuim valorile obținute și calculăm. Pentru a împărți un număr la o fracție, înmulțim numărul cu fracția răsturnată: \[ v = \frac{45}{\frac{5}{6}} = 45 \cdot \frac{6}{5} \] Efectuăm simplificarea înainte de înmulțire pentru a ușura calculul: \[ v = \frac{\cancel{45}^9 \cdot 6}{\cancel{5}_1} = 9 \cdot 6 = 54 \text{ km/h} \]

Pasul 4: Transformarea vitezei din km/h în m/s

Pentru a transforma viteza din \( \text{km/h} \) în \( \text{m/s} \), aplicăm regula de conversie: împărțim valoarea obținută la \( 3,6 \). \[ v = \frac{54}{3,6} \text{ m/s} \] Pentru a efectua împărțirea cu un număr zecimal, amplificăm fracția cu 10 pentru a scăpa de virgulă: \[ v = \frac{540}{36} \text{ m/s} \] Simplificăm fracția (de exemplu, împărțim direct sau simplificăm treptat prin 9, apoi prin 4): \[ v = 15 \text{ m/s} \]

Rezolvare pe scurt:

\[ v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{45 \text{ km}}{\frac{50}{60} \text{ h}} = \frac{45 \cdot 6}{5} \text{ km/h} = \frac{\cancel{45}^9 \cdot 6}{\cancel{5}_1} \text{ km/h} = 54 \text{ km/h} = \frac{54}{3,6} \text{ m/s} = 15 \text{ m/s} \]

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mișcarea rectilinie uniformă se caracterizează printr-o traiectorie în linie dreaptă și o viteză constantă. Într-o astfel de mișcare, distanța parcursă este direct proporțională cu durata mișcării. Relația fundamentală ce leagă aceste mărimi este \( v = \frac{d}{\Delta t} \). O etapă critică în rezolvarea corectă a problemelor o reprezintă transformarea și uniformizarea unităților de măsură (de exemplu, convertirea unităților din km/h în m/s și invers).
Mișcarea rectilinie uniformă este mișcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă, iar valoarea numerică a vitezei rămâne constantă pe toată durata deplasării.
Într-o astfel de mișcare, corpul parcurge distanțe (spații) egale în intervale de timp egale.
În M.R.U., viteza este constantă (\( v = \text{constant} \)), ceea ce înseamnă că își păstrează mărimea, direcția și sensul în orice moment. De asemenea, viteza mobilului în orice moment este egală cu viteza sa medie.
O axă a distanțelor pe care sunt marcate pozițiile succesive ale unui mobil (M0, M1, M2...) la distanțe perfect egale una de cealaltă. Sub axă sunt desenate cronometre care arată trecerea unor intervale de timp egale între oricare două poziții consecutive, ilustrând proporționalitatea dintre distanță și timp.
Pentru a deduce rapid relațiile matematice dintre distanța parcursă (\( d \)), viteza mobilului (\( v \)) și durata mișcării (\( \Delta t \)), se folosește adesea „triunghiul formulelor”.
Un triunghi împărțit în trei secțiuni: în vârful triunghiului se află distanța (d), iar la bază, separate de o linie verticală, se află viteza (v) și intervalul de timp (Δt). Linia orizontală semnifică operația de împărțire, iar cea verticală înmulțirea. Acoperind o mărime, se obține formula pentru a o calcula pe baza celorlalte două.
Relațiile de calcul extrase din triunghi:
1. Viteza: \[ v = \frac{d}{\Delta t} \]
2. Distanța: \[ d = v \cdot \Delta t \]
3. Durata: \[ \Delta t = \frac{d}{v} \]
Asigurați-vă întotdeauna că mărimile fizice au unități de măsură compatibile (ex: dacă distanța este în kilometri și viteza în km/h, timpul va fi în ore).
Pentru a rezolva corect problemele de cinemetică, se recomandă parcurgerea unor pași sistematici.
Se extrag datele problemei folosind simbolurile fizice corespunzătoare (\(d\), \(v\), \(\Delta t\)).
Se transformă unitățile de măsură în Sistemul Internațional (SI) sau în alte unități convenabile (ex: din km în m, din minute în secunde etc.).
Se scrie formula literară pentru mărimea cerută.
Se înlocuiesc literele cu valorile numerice urmate de unitățile de măsură și se efectuează calculele.
Problemă: În cât timp un mobil cu viteza de \( 2 \text{ m/s} \) parcurge \( 0,2 \text{ km} \)?
Date: \( v = 2 \text{ m/s} \); \( d = 0,2 \text{ km} = 200 \text{ m} \)
Formulă: \( \Delta t = \frac{d}{v} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{200 \text{ m}}{2 \text{ m/s}} = 100 \text{ s} \) (adică \( 1 \text{ min} \) și \( 40 \text{ s} \)).

Probleme propuse

Ușoară: Un biciclist se deplasează rectiliniu și uniform cu viteza constantă de \( 5 \text{ m/s} \) timp de \( 2 \text{ ore} \). Ce distanță a parcurs biciclistul (exprimată în kilometri)?
1. Extragerea și transformarea datelor:
\( v = 5 \text{ m/s} \). Pentru a lucra în ore, transformăm viteza în km/h:
\( v = 5 \cdot 3,6 \text{ km/h} = 18 \text{ km/h} \)
\( \Delta t = 2 \text{ h} \)
2. Aplicarea formulei:
\( d = v \cdot \Delta t \)
3. Calculul:
\( d = 18 \text{ km/h} \cdot 2 \text{ h} = 36 \text{ km} \)
Răspuns final: 36 km.
Medie: Un tren a parcurs distanța de \( 45 \text{ km} \) între două stații în decurs de \( 50 \text{ de minute} \). Calculați viteza medie a trenului exprimată în \( \text{km/h} \) și în \( \text{m/s} \).
1. Date și transformări:
\( d = 45 \text{ km} \)
\( \Delta t = 50 \text{ min} \). Transformăm minutele în ore pentru prima cerință:
\( \Delta t = \frac{50}{60} \text{ h} = \frac{5}{6} \text{ h} \)
2. Calculul vitezei în km/h:
\( v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{45 \text{ km}}{\frac{5}{6} \text{ h}} = 45 \cdot \frac{6}{5} = 9 \cdot 6 = 54 \text{ km/h} \)
3. Calculul vitezei în m/s:
Pentru a transforma din km/h în m/s, împărțim la 3,6.
\( v = \frac{54}{3,6} \text{ m/s} = 15 \text{ m/s} \)
Răspuns final: 54 km/h, respectiv 15 m/s.
Dificilă: Un autoturism se deplasează pe o șosea rectilinie. La ora \( 8:20 \) trece prin dreptul bornei kilometrice care indică \( 30 \text{ km} \), iar la ora \( 9:50 \) se află în dreptul bornei kilometrice care indică \( 111 \text{ km} \). Care a fost viteza medie a autoturismului în acest interval de timp?
1. Extragerea datelor pentru poziții și momente de timp:
Poziția inițială: \( x_1 = 30 \text{ km} \)
Poziția finală: \( x_2 = 111 \text{ km} \)
Momentul inițial: \( t_1 = 8 \text{ h } 20 \text{ min} \)
Momentul final: \( t_2 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} \)
2. Calculul distanței totale și a duratei:
\( d = x_2 - x_1 = 111 \text{ km} - 30 \text{ km} = 81 \text{ km} \)
\( \Delta t = t_2 - t_1 = 9 \text{ h } 50 \text{ min} - 8 \text{ h } 20 \text{ min} = 1 \text{ oră și } 30 \text{ de minute} \)
Transformăm durata în ore: \( 1 \text{ h și } 30 \text{ min} = 1,5 \text{ h} \)
3. Calculul vitezei:
\( v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{81 \text{ km}}{1,5 \text{ h}} = 54 \text{ km/h} \)
Răspuns final: 54 km/h.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: