Copertă

III.3.3. Activități De Evaluare

Lecția III.3.3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 11

Rezolvare scurtă

Când folosim radiera, între aceasta și foaie apare o forță de frecare la alunecare \( F_{f1} \). Foaia interacționează și cu masa prin forța de frecare \( F_{f2} \). Deoarece greutatea foii este mică, apăsarea pe masă este redusă, deci: \( F_{f1} > F_{f2} \) Din cauza inerției mici a foii și a frecării insuficiente cu masa, foaia tinde să se deplaseze odată cu radiera. Prin ținerea foii cu mâna, aplicăm o forță exterioară care echilibrează sistemul: \( \vec{F}_{f1} + \vec{F}_{\text{mână}} + \vec{F}_{f2} = 0 \) Astfel, foaia rămâne în repaus, permițând radierei să execute procesul de ștergere.

Rezolvare detaliată

1. Identificarea fenomenului de frecare la nivelul suprafețelor în contact

Atunci când folosim radiera pentru a șterge scrisul, acționăm cu o forță asupra acesteia. Între radieră și foaia de hârtie apare o forță de frecare la alunecare (\( \vec{F}_{f1} \)). Această forță are rolul de a antrena particulele de grafit sau cerneală de pe foaie, dar, în același timp, ea tinde să pună în mișcare și foaia de hârtie în sensul în care deplasăm radiera.

2. Analiza interacțiunii dintre foaia de hârtie și masă

Foaia de hârtie se află în contact cu suprafața mesei. Între cele două apare o altă forță de frecare (\( \vec{F}_{f2} \)). Aceasta este o forță de frecare statică ce încearcă să mențină foaia în repaus pe masă. Totuși, deoarece foaia de hârtie este ușoară și suprafața sa este relativ netedă, apăsarea exercitată de greutatea proprie a hârtiei pe masă este foarte mică. Din acest motiv, forța de frecare dintre foaie și masă este extrem de slabă.

3. Aplicarea principiului inerției și a echilibrului forțelor

Conform principiului inerției, foaia de hârtie tinde să își păstreze starea de repaus, dar masa ei fiind foarte mică, inerția sa este redusă. Forța de frecare exercitată de radieră asupra foii este mult mai mare decât forța de frecare statică dintre foaie și masă (\( F_{f1} > F_{f2} \)). Fără o forță suplimentară, foaia va aluneca pe masă odată cu radiera, făcând procesul de ștergere imposibil.

4. Rolul mâinii în procesul de ștergere

Atunci când ținem hârtia cu mâna, exercităm o forță externă suplimentară care se opune mișcării foii. Practic, noi blocăm foaia, asigurând o rezultantă a forțelor nulă asupra ei. Astfel, foaia rămâne fixă pe masă, permițând radierei să „alunece” peste ea și să îndepărteze scrisul prin frecare.

Rezolvare pe scurt:

Forța de frecare dintre radieră și foaie (\( F_{f1} \)) este mai mare decât forța de frecare dintre foaie și masă (\( F_{f2} \)). Fără a ține foaia cu mâna, aceasta se va deplasa odată cu radiera din cauza inerției mici. Prin ținerea cu mâna, se aplică o forță suplimentară care menține foaia în repaus: \( \vec{F}_{f1} + \vec{F}_{mână} + \vec{F}_{f2} = 0 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Tip forță Mărime / Formulă Sens
Greutatea (\(G\)) \( G = m \cdot g \) Vertical, în jos
Frecarea (\(F_f\)) Depinde de apăsare și asperități Opus mișcării corpului
Elastică (\(F_e\)) \( F_e = k \cdot \Delta L \) Opus deformării (spre poziția nedeformată)

Atenție: Masa este o constantă de material, greutatea depinde de locul măsurătorii. Forța de frecare acționează la nivelul suprafețelor de contact, în timp ce forța elastică apare în interiorul materialelor cu proprietăți elastice.
Forța de atracție exercitată de Pământ (sau de o altă planetă/stea) asupra unui corp se numește greutatea acelui corp.
Greutatea se notează cu \( \vec{G} \). Accelerația gravitațională se notează cu \( \vec{g} \).
\[ G = m \cdot g \] unde \( m \) este masa corpului, iar \( g \) este accelerația gravitațională.
Unitatea de măsură pentru accelerația gravitațională în S.I. este \( \text{m/s}^2 \) sau \( \text{N/kg} \). Valoarea standard la suprafața Pământului este \( g \approx 9,8 \, \text{m/s}^2 \).
Direcția: verticală (direcția firului cu plumb)
Sensul: în jos (spre centrul planetei)
Mărimea: calculată prin formula \( G = m \cdot g \)
Masa unui corp este constantă oriunde în Univers, însă greutatea diferă de la o planetă la alta, în funcție de accelerația gravitațională a planetei respective.
Ce greutate are un corp de 10 kg la suprafața Pământului?
Folosim formula greutății: \( G = m \cdot g \).
\( G = 10 \, \text{kg} \cdot 9,8 \, \text{N/kg} = 98 \, \text{N} \).
Răspuns: Greutatea corpului este de 98 N.
Forța care apare la suprafața de contact dintre două corpuri și se opune mișcării unui corp față de celălalt se numește forță de frecare la alunecare. Ea apare din cauza asperităților suprafețelor.
Un bloc paralelipipedic se deplasează pe o suprafață orizontală cu viteza v spre dreapta. Forța de frecare la alunecare este reprezentată printr-un vector orientat spre stânga, plasat la baza corpului, opus mișcării.
Direcția: paralelă cu suprafața de contact (aceeași direcție cu a vitezei corpului față de suprafață)
Sensul: opus vitezei corpului (se opune mișcării)
Mărimea: crește odată cu creșterea forței de apăsare a corpului pe suprafață și depinde de natura (rugozitatea) suprafețelor de contact.
Există forță de frecare statică (când corpurile sunt în repaus unul față de altul) și forță de frecare la alunecare (când se deplasează). Rezistența aerului este, de asemenea, un tip de forță de frecare ce se opune mișcării corpurilor prin aer.
Un schior coboară o pantă. Care este direcția și sensul forței de frecare care acționează asupra schiurilor?
Forța de frecare are direcția paralelă cu panta (suprafața de contact) și sensul orientat în susul pantei, adică opus mișcării de coborâre a schiorului.
Forța care apare în interiorul unui corp deformat elastic (ex: un resort întins sau comprimat) și care tinde să readucă corpul la forma sa inițială se numește forță elastică.
Forța elastică se notează cu \( \vec{F}_e \). Deformarea resortului (alungirea sau comprimarea) se notează cu \( \Delta L \) (unde \( \Delta L = |L_{deformat} - L_{inițial}| \)). Constanta elastică a resortului se notează cu \( k \).
\[ F_e = k \cdot \Delta L \] unde \( k \) este constanta elastică (măsurată în \( \text{N/m} \)) și \( \Delta L \) este deformarea (măsurată în metri).
Trei stări ale unui resort: 1) Nedeformat (lungime inițială). 2) Alungit, cu deformarea ΔL marcată și vectorul forței elastice Fe orientat spre interior. 3) Comprimat, cu deformarea ΔL marcată și vectorul forței elastice Fe orientat spre exterior.
Direcția: direcția resortului (axa de-a lungul căreia se produce deformarea)
Sensul: spre poziția resortului nedeformat (întotdeauna în sens contrar deformării)
Mărimea: calculată prin formula \( F_e = k \cdot \Delta L \)
Un resort cu constanta elastică \( k = 150 \, \text{N/m} \) se alungește cu \( 0,2 \, \text{m} \). Calculează forța elastică din resort.
Aplicăm formula forței elastice: \( F_e = k \cdot \Delta L \).
\( F_e = 150 \, \text{N/m} \cdot 0,2 \, \text{m} = 30 \, \text{N} \).
Răspuns: Forța elastică este de 30 N.

Probleme rezolvate

Ușoară: Accelerația gravitațională pe Lună este \( g_{Lună} = 1,62 \, \text{m/s}^2 \). Dacă un rover spațial are o masă de 100 kg, calculați greutatea sa pe Lună și greutatea sa pe Pământ (\( g_{Pământ} = 9,8 \, \text{m/s}^2 \)).
Masa corpului rămâne constantă (\( m = 100 \, \text{kg} \)).
Greutatea pe Lună: \( G_{Lună} = m \cdot g_{Lună} = 100 \cdot 1,62 = 162 \, \text{N} \).
Greutatea pe Pământ: \( G_{Pământ} = m \cdot g_{Pământ} = 100 \cdot 9,8 = 980 \, \text{N} \).
Medie: Un dulap este tras pe podea spre est, dar mișcarea sa este menținută la o viteză constantă. În ce direcție și sens acționează forța de frecare? Ce se întâmplă cu mărimea forței de frecare dacă dulapul este golit (masa lui scade)?
- Direcția forței de frecare este orizontală, paralelă cu podeaua.
- Sensul este spre vest (se opune direcției de mișcare care este spre est).
- Dacă dulapul este golit, greutatea sa scade, prin urmare forța de apăsare pe suprafață scade. Mărimea forței de frecare se va micșora, deoarece depinde direct de apăsarea exercitată pe suprafață.
Dificilă: Un resort are lungimea inițială de 15 cm. Când de el se suspendă un corp cu masa de 2 kg, resortul atinge lungimea de 19 cm, iar sistemul este în echilibru. Știind că \( g = 9,8 \, \text{m/s}^2 \), aflați constanta elastică a resortului.
1. Calculăm forța: Deoarece corpul este în echilibru, forța elastică a resortului compensează exact greutatea corpului. \( F_e = G \).
\( G = m \cdot g = 2 \, \text{kg} \cdot 9,8 \, \text{N/kg} = 19,6 \, \text{N} \).
Așadar, \( F_e = 19,6 \, \text{N} \).

2. Calculăm deformarea: Transformăm lungimile în metri.
\( L_0 = 15 \, \text{cm} = 0,15 \, \text{m} \)
\( L = 19 \, \text{cm} = 0,19 \, \text{m} \)
\( \Delta L = L - L_0 = 0,19 - 0,15 = 0,04 \, \text{m} \).

3. Calculăm constanta elastică:
\( k = \frac{F_e}{\Delta L} = \frac{19,6}{0,04} = 490 \, \text{N/m} \).
Răspuns: Constanta elastică a resortului este \( 490 \, \text{N/m} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: