Copertă

III.3.3. Activități De Evaluare

Lecția III.3.3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

Datele din tabelul Fig. III.74: \[ \begin{array}{|c|c|c|c|c|c|c|c|c|c|} \hline F_e \text{ (N)} & 0 & 2 & 4 & 6 & 8 & 10 & 12 & 14 & 16 \\ \hline \Delta L \text{ (cm)} & 0 & 1 & 2 & 3 & 4 & 5 & 6 & 7 & 8 \\ \hline \end{array} \] Instrucțiuni pentru grafic: 1. Se trasează axa verticală pentru forță \( F_e \text{ (N)} \) și axa orizontală pentru deformare \( \Delta L \text{ (cm)} \). 2. Se marchează punctele de coordonate \( ( \Delta L, F_e ) \): \( (0,0), (1,2), (2,4), (3,6), (4,8), (5,10), (6,12), (7,14), (8,16) \). 3. Se unesc punctele printr-o linie dreaptă continuă ce pleacă din origine. Desenează două axe perpendiculare. Pe axa orizontală (Ox), notează mărimea 'ΔL (cm)' și marchează diviziuni de la 0 la 8. Pe axa verticală (Oy), notează mărimea 'Fe (N)' și marchează diviziuni de la 0 la 16 (din 2 în 2). Identifică punctele corespunzătoare perechilor de valori din tabel: (0,0), (1,2), (2,4), (3,6), (4,8), (5,10), (6,12), (7,14) și (8,16). Unește aceste puncte cu o linie dreaptă care pornește din origine.

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Analiza datelor din tabel

Pentru a trasa graficul dependenței forței elastice (\( F_e \)) de deformarea resortului (\( \Delta L \)), trebuie mai întâi să identificăm perechile de valori din tabelul furnizat în figura III.74: - Când deformarea este \( \Delta L = 0 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 0 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 1 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 2 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 2 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 4 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 3 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 6 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 4 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 8 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 5 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 10 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 6 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 12 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 7 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 14 \text{ N} \). - Când deformarea este \( \Delta L = 8 \text{ cm} \), forța este \( F_e = 16 \text{ N} \).

Pasul 2: Pregătirea sistemului de axe de coordonate

Vom construi un sistem de axe perpendiculare: - Axa orizontală (axa absciselor) va reprezenta deformarea \( \Delta L \), măsurată în centimetri (\( \text{cm} \)). - Axa verticală (axa ordonatelor) va reprezenta forța elastică \( F_e \), măsurată în Newtoni (\( \text{N} \)). Se alege o scară convenabilă pentru fiecare axă (de exemplu, 1 cm pe hârtie pentru fiecare unitate de pe axe).

Pasul 3: Reprezentarea punctelor și trasarea graficului

Desenează două axe perpendiculare. Pe axa orizontală (Ox), notează mărimea 'ΔL (cm)' și marchează diviziuni de la 0 la 8. Pe axa verticală (Oy), notează mărimea 'Fe (N)' și marchează diviziuni de la 0 la 16 (din 2 în 2). Identifică punctele corespunzătoare perechilor de valori din tabel: (0,0), (1,2), (2,4), (3,6), (4,8), (5,10), (6,12), (7,14) și (8,16). Unește aceste puncte cu o linie dreaptă care pornește din origine. După marcarea punctelor, observăm că acestea sunt coliniare. Unind punctele, obținem o dreaptă care trece prin originea sistemului de axe. Acest lucru demonstrează că forța elastică este direct proporțională cu deformarea resortului (\( F_e = k \cdot \Delta L \)).

Rezolvare pe scurt:

Tabelul de valori: \( ( \Delta L, F_e ) \in \{ (0,0), (1,2), (2,4), (3,6), (4,8), (5,10), (6,12), (7,14), (8,16) \} \). Se construiește graficul \( F_e = f(\Delta L) \) prin reprezentarea acestor puncte într-un sistem de axe de coordonate. Rezultatul este o dreaptă ce trece prin origine, indicând dependența liniară \( F_e = k \cdot \Delta L \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Tip forță Mărime / Formulă Sens
Greutatea (\(G\)) \( G = m \cdot g \) Vertical, în jos
Frecarea (\(F_f\)) Depinde de apăsare și asperități Opus mișcării corpului
Elastică (\(F_e\)) \( F_e = k \cdot \Delta L \) Opus deformării (spre poziția nedeformată)

Atenție: Masa este o constantă de material, greutatea depinde de locul măsurătorii. Forța de frecare acționează la nivelul suprafețelor de contact, în timp ce forța elastică apare în interiorul materialelor cu proprietăți elastice.
Forța de atracție exercitată de Pământ (sau de o altă planetă/stea) asupra unui corp se numește greutatea acelui corp.
Greutatea se notează cu \( \vec{G} \). Accelerația gravitațională se notează cu \( \vec{g} \).
\[ G = m \cdot g \] unde \( m \) este masa corpului, iar \( g \) este accelerația gravitațională.
Unitatea de măsură pentru accelerația gravitațională în S.I. este \( \text{m/s}^2 \) sau \( \text{N/kg} \). Valoarea standard la suprafața Pământului este \( g \approx 9,8 \, \text{m/s}^2 \).
Direcția: verticală (direcția firului cu plumb)
Sensul: în jos (spre centrul planetei)
Mărimea: calculată prin formula \( G = m \cdot g \)
Masa unui corp este constantă oriunde în Univers, însă greutatea diferă de la o planetă la alta, în funcție de accelerația gravitațională a planetei respective.
Ce greutate are un corp de 10 kg la suprafața Pământului?
Folosim formula greutății: \( G = m \cdot g \).
\( G = 10 \, \text{kg} \cdot 9,8 \, \text{N/kg} = 98 \, \text{N} \).
Răspuns: Greutatea corpului este de 98 N.
Forța care apare la suprafața de contact dintre două corpuri și se opune mișcării unui corp față de celălalt se numește forță de frecare la alunecare. Ea apare din cauza asperităților suprafețelor.
Un bloc paralelipipedic se deplasează pe o suprafață orizontală cu viteza v spre dreapta. Forța de frecare la alunecare este reprezentată printr-un vector orientat spre stânga, plasat la baza corpului, opus mișcării.
Direcția: paralelă cu suprafața de contact (aceeași direcție cu a vitezei corpului față de suprafață)
Sensul: opus vitezei corpului (se opune mișcării)
Mărimea: crește odată cu creșterea forței de apăsare a corpului pe suprafață și depinde de natura (rugozitatea) suprafețelor de contact.
Există forță de frecare statică (când corpurile sunt în repaus unul față de altul) și forță de frecare la alunecare (când se deplasează). Rezistența aerului este, de asemenea, un tip de forță de frecare ce se opune mișcării corpurilor prin aer.
Un schior coboară o pantă. Care este direcția și sensul forței de frecare care acționează asupra schiurilor?
Forța de frecare are direcția paralelă cu panta (suprafața de contact) și sensul orientat în susul pantei, adică opus mișcării de coborâre a schiorului.
Forța care apare în interiorul unui corp deformat elastic (ex: un resort întins sau comprimat) și care tinde să readucă corpul la forma sa inițială se numește forță elastică.
Forța elastică se notează cu \( \vec{F}_e \). Deformarea resortului (alungirea sau comprimarea) se notează cu \( \Delta L \) (unde \( \Delta L = |L_{deformat} - L_{inițial}| \)). Constanta elastică a resortului se notează cu \( k \).
\[ F_e = k \cdot \Delta L \] unde \( k \) este constanta elastică (măsurată în \( \text{N/m} \)) și \( \Delta L \) este deformarea (măsurată în metri).
Trei stări ale unui resort: 1) Nedeformat (lungime inițială). 2) Alungit, cu deformarea ΔL marcată și vectorul forței elastice Fe orientat spre interior. 3) Comprimat, cu deformarea ΔL marcată și vectorul forței elastice Fe orientat spre exterior.
Direcția: direcția resortului (axa de-a lungul căreia se produce deformarea)
Sensul: spre poziția resortului nedeformat (întotdeauna în sens contrar deformării)
Mărimea: calculată prin formula \( F_e = k \cdot \Delta L \)
Un resort cu constanta elastică \( k = 150 \, \text{N/m} \) se alungește cu \( 0,2 \, \text{m} \). Calculează forța elastică din resort.
Aplicăm formula forței elastice: \( F_e = k \cdot \Delta L \).
\( F_e = 150 \, \text{N/m} \cdot 0,2 \, \text{m} = 30 \, \text{N} \).
Răspuns: Forța elastică este de 30 N.

Probleme rezolvate

Ușoară: Accelerația gravitațională pe Lună este \( g_{Lună} = 1,62 \, \text{m/s}^2 \). Dacă un rover spațial are o masă de 100 kg, calculați greutatea sa pe Lună și greutatea sa pe Pământ (\( g_{Pământ} = 9,8 \, \text{m/s}^2 \)).
Masa corpului rămâne constantă (\( m = 100 \, \text{kg} \)).
Greutatea pe Lună: \( G_{Lună} = m \cdot g_{Lună} = 100 \cdot 1,62 = 162 \, \text{N} \).
Greutatea pe Pământ: \( G_{Pământ} = m \cdot g_{Pământ} = 100 \cdot 9,8 = 980 \, \text{N} \).
Medie: Un dulap este tras pe podea spre est, dar mișcarea sa este menținută la o viteză constantă. În ce direcție și sens acționează forța de frecare? Ce se întâmplă cu mărimea forței de frecare dacă dulapul este golit (masa lui scade)?
- Direcția forței de frecare este orizontală, paralelă cu podeaua.
- Sensul este spre vest (se opune direcției de mișcare care este spre est).
- Dacă dulapul este golit, greutatea sa scade, prin urmare forța de apăsare pe suprafață scade. Mărimea forței de frecare se va micșora, deoarece depinde direct de apăsarea exercitată pe suprafață.
Dificilă: Un resort are lungimea inițială de 15 cm. Când de el se suspendă un corp cu masa de 2 kg, resortul atinge lungimea de 19 cm, iar sistemul este în echilibru. Știind că \( g = 9,8 \, \text{m/s}^2 \), aflați constanta elastică a resortului.
1. Calculăm forța: Deoarece corpul este în echilibru, forța elastică a resortului compensează exact greutatea corpului. \( F_e = G \).
\( G = m \cdot g = 2 \, \text{kg} \cdot 9,8 \, \text{N/kg} = 19,6 \, \text{N} \).
Așadar, \( F_e = 19,6 \, \text{N} \).

2. Calculăm deformarea: Transformăm lungimile în metri.
\( L_0 = 15 \, \text{cm} = 0,15 \, \text{m} \)
\( L = 19 \, \text{cm} = 0,19 \, \text{m} \)
\( \Delta L = L - L_0 = 0,19 - 0,15 = 0,04 \, \text{m} \).

3. Calculăm constanta elastică:
\( k = \frac{F_e}{\Delta L} = \frac{19,6}{0,04} = 490 \, \text{N/m} \).
Răspuns: Constanta elastică a resortului este \( 490 \, \text{N/m} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: