Copertă

IV.1.3. Aplicații

Lecția IV.1.3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

Datele problemei: \( t_{c1} = 0^\circ\text{C} \); \( t_{c2} = 100^\circ\text{C} \) (reperele scării corecte) \( t_{x1} = -6^\circ\text{C} \); \( t_{x2} = 109^\circ\text{C} \) (reperele scării greșite) \( t_x = 40^\circ\text{C} \) (indicația termometrului greșit) \( t_c = ? \) (temperatura reală) Aplicăm formula de interpolare liniară: \[ \frac{t_c - t_{c1}}{t_{c2} - t_{c1}} = \frac{t_x - t_{x1}}{t_{x2} - t_{x1}} \] \[ \frac{t_c - 0}{100 - 0} = \frac{40 - (-6)}{109 - (-6)} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{40 + 6}{109 + 6} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{46}{115} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{\cancel{46}^2}{\cancel{115}_5} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{2}{5} \] \[ t_c = \frac{2}{\cancel{5}_1} \cdot \cancel{100}^{20} = 2 \cdot 20 = 40^\circ\text{C} \]

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea reperelor pentru scara corectă și scara greșită

La presiune atmosferică normală, reperele fundamentale ale scării Celsius sunt: - Temperatura de topire a gheții (apă pură în echilibru cu gheața): \( t_{c1} = 0^\circ\text{C} \). - Temperatura de fierbere a apei: \( t_{c2} = 100^\circ\text{C} \). Din enunț, extragem valorile corespunzătoare indicate de termometrul greșit: - Pentru gheață: \( t_{x1} = -6^\circ\text{C} \). - Pentru apa care fierbe: \( t_{x2} = 109^\circ\text{C} \). - Valoarea indicată pentru care trebuie să aflăm temperatura reală: \( t_x = 40^\circ\text{C} \).

Pasul 2: Stabilirea relației de proporționalitate

Deoarece dilatarea lichidului din termometru este considerată liniară, raportul dintre variația temperaturii măsurate și intervalul total de pe scara greșită trebuie să fie egal cu raportul corespunzător de pe scara corectă. Vom folosi formula de interpolare: \[ \frac{t_c - t_{c1}}{t_{c2} - t_{c1}} = \frac{t_x - t_{x1}}{t_{x2} - t_{x1}} \]

Pasul 3: Înlocuirea datelor și rezolvarea ecuației

Înlocuim valorile în formulă pentru a afla temperatura reală \( t_c \): \[ \frac{t_c - 0}{100 - 0} = \frac{40 - (-6)}{109 - (-6)} \] Simplificăm termenii, eliminând parantezele (reținem că minus cu minus devine plus): \[ \frac{t_c}{100} = \frac{40 + 6}{109 + 6} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{46}{115} \]

Pasul 4: Simplificarea și calculul final

Pentru a ușura calculul, observăm că fracția \( \frac{46}{115} \) se poate simplifica prin \( 23 \): \[ \frac{t_c}{100} = \frac{\cancel{46}^2}{\cancel{115}_5} \] \[ \frac{t_c}{100} = \frac{2}{5} \] Acum, izolăm \( t_c \) prin înmulțirea întregii ecuații cu \( 100 \): \[ t_c = \frac{2}{\cancel{5}_1} \cdot \cancel{100}^{20} \] \[ t_c = 2 \cdot 20 \] \[ t_c = 40^\circ\text{C} \] Astfel, am determinat că la indicația de \( 40^\circ\text{C} \) a termometrului greșit, temperatura reală este tot de \( 40^\circ\text{C} \).

Rezolvare pe scurt:

\[ t_{c1}=0^\circ\text{C}, t_{c2}=100^\circ\text{C}, t_{x1}=-6^\circ\text{C}, t_{x2}=109^\circ\text{C}, t_x=40^\circ\text{C} \] \[ \frac{t_c - 0}{100 - 0} = \frac{40 - (-6)}{109 - (-6)} \Rightarrow \frac{t_c}{100} = \frac{46}{115} = \frac{\cancel{46}^2}{\cancel{115}_5} \] \[ t_c = \frac{2}{5} \cdot 100 = 2 \cdot 20 = 40^\circ\text{C} \]

Cele mai importante aspecte ale lecției

Căldura trece spontan de la cald la rece până la atingerea echilibrului termic. Transferul se face prin conducție (contact, solide), convecție (fluide în mișcare) sau radiație (unde electromagnetice, chiar și în vid). Temperatura se măsoară cu termometrul (prin contact) sau pirometrul (fără contact). Unitatea de măsură în S.I. este Kelvin (K), iar formula de transformare uzuală este \( T(\text{K}) = t(^\circ\text{C}) + 273,15 \).
Temperatura este o mărime fizică ce caracterizează starea de încălzire a corpurilor.
Când două corpuri cu temperaturi diferite sunt puse în contact, căldura se transferă spontan de la corpul mai cald la cel mai rece, până când ambele ajung la aceeași temperatură. Această stare finală se numește echilibru termic.
Principiul tranzitivității echilibrului termic:
Dacă un corp A este în echilibru termic cu un corp B, iar corpul B este în echilibru termic cu un corp C, atunci corpul A este în echilibru termic cu corpul C.
Căldura se poate transmite în trei moduri principale, în funcție de mediul în care se află corpurile:
Se realizează prin contactul direct al corpurilor cu temperaturi diferite (necesită un mediu material).
Se realizează prin intermediul unui fluid (lichid sau gaz) aflat în mișcare (necesită un mediu material).
Se realizează prin unde electromagnetice/radiații termice și nu necesită un mediu material, putând avea loc și în vid.
Conducție: O linguriță rece se încălzește dacă este lăsată într-o cană cu ceai fierbinte.
Convecție: Simți căldura dacă ții mâna deasupra flăcării, datorită aerului cald care se ridică.
Radiație: Suprafața Pământului se încălzește de la Soare prin razele de lumină.
În Sistemul Internațional, temperatura se măsoară în Kelvin (K). În viața de zi cu zi, se folosește frecvent gradul Celsius (\(^\circ\text{C}\)).
Scara Celsius: \(0^\circ\text{C}\) este punctul de îngheț al apei pure, iar \(100^\circ\text{C}\) este punctul de fierbere (la presiune normală).
Scara Fahrenheit: \(32^\circ\text{F}\) este punctul de îngheț al apei, iar \(212^\circ\text{F}\) este punctul de fierbere.
Scara Kelvin: Este o scară absolută care are doar valori pozitive.
O diviziune (un grad) pe scara Celsius este egală ca mărime cu o diviziune pe scara Kelvin.
Trecerea de la grade Celsius (\(t\)) la Kelvin (\(T\)): \[ T(\text{K}) = t(^\circ\text{C}) + 273,15 \] Pentru calcule rapide, se poate aproxima cu \( T = t + 273 \).
Desen care prezintă două termometre paralele: unul gradat în Celsius și altul în Kelvin. Punctul inferior (înghețul apei) indică 0°C în stânga și 273,15 K în dreapta. Punctul superior (fierberea apei) indică 100°C în stânga și 373,15 K în dreapta, arătând echivalența diviziunilor.
Măsurarea temperaturii se bazează pe proprietățile fizice care se modifică odată cu încălzirea sau răcirea (mărimi termometric).
  • Termometrul: Măsoară temperatura prin contact direct. Conține un corp termometric (ex. mercur, alcool) a cărui mărime termometrică (ex. volumul/lungimea coloanei de lichid) variază vizibil la schimbarea temperaturii.
  • Pirometrul: Măsoară temperatura corpurilor fără contact direct, analizând radiația termică sau culoarea luminii emise (ideal pentru corpuri incandescente sau inaccesibile).
  • Senzori spațiali: Instrumente extrem de sensibile utilizate pentru a măsura temperatura și radiațiile la scara întregului Univers (ex. sonda WMAP).

Probleme de antrenament

Ușoară: Temperatura optimă din interiorul unei camere este de \(22^\circ\text{C}\). Exprimă această temperatură în Kelvin.
Aplicăm formula de transformare: \( T = t + 273,15 \)
\( T = 22 + 273,15 = 295,15\text{ K} \)
Medie: Dacă temperatura unui lichid crește cu \(15^\circ\text{C}\), cu câte unități va crește temperatura acestuia măsurată pe scara Kelvin?
Deoarece o diviziune pe scara Celsius este exact egală ca mărime cu o diviziune pe scara Kelvin, o variație (creștere sau scădere) a temperaturii are aceeași valoare numerică în ambele scări.
Prin urmare, temperatura a crescut cu 15 K.
Dificilă: Un corp de fier are temperatura \( T_1 = 300\text{ K} \), iar un corp de aluminiu are temperatura \( t_2 = 40^\circ\text{C} \). Dacă sunt puse în contact, de la care corp către care corp se va transfera căldura spontan?
Pentru a putea compara temperaturile, trebuie să le exprimăm în aceeași unitate de măsură.
Transformăm temperatura fierului din Kelvin în Celsius (folosind aproximarea \(273\)):
\( t_1 = T_1 - 273 = 300 - 273 = 27^\circ\text{C} \)
Avem \( t_1 = 27^\circ\text{C} \) (fier) și \( t_2 = 40^\circ\text{C} \) (aluminiu).
Deoarece corpul de aluminiu este mai cald (\(40^\circ\text{C} > 27^\circ\text{C}\)), căldura se va transfera de la corpul de aluminiu către corpul de fier până la atingerea echilibrului termic.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: