Copertă

V.4.3. Fulgerul

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

Natura fulgerului

Fulgerul este o descărcare electrică produsă între regiuni cu sarcini electrice diferite.

Electrizarea norilor de zăpadă

Particulele de gheață și fulgii de zăpadă din interiorul norilor se ciocnesc și se freacă între ele, fenomen care duce la electrizarea acestora (transfer de electroni).

Concluzie

Apariția fulgerelor iarna confirmă că norii de zăpadă sunt purtători de sarcini electrice, deoarece fără existența acestor sarcini nu s-ar putea produce curentul electric care formează fulgerul.

Rezolvare detaliată

Identificarea naturii fulgerului

Legătura dintre fulger și sarcinile electrice

Așa cum am învățat din lecție, fulgerul este un fenomen atmosferic provocat de mișcarea sarcinilor electrice. Pentru ca un fulger să aibă loc, este necesar ca în atmosferă să existe regiuni încărcate electric diferit (cu sarcină pozitivă \( + \) și sarcină negativă \( - \)). Când diferența de încărcare devine foarte mare, are loc o descărcare electrică sub formă de scânteie uriașă, pe care o numim fulger.

Analiza norilor de iarnă

Electrizarea particulelor din nori

Indiferent de anotimp, norii sunt formați din particule de apă sau cristale de gheață (zăpadă). În interiorul norilor, aceste particule se află într-o continuă mișcare și se ciocnesc unele de altele. Prin procesul de frecare dintre cristalele de gheață și fulgii de zăpadă, are loc un transfer de electroni, ceea ce duce la electrizarea norului.

Concluzia privind norii de zăpadă

Prezența sarcinilor electrice în norii de iarnă

Deoarece producerea fulgerului și a tunetului necesită existența unor sarcini electrice în mișcare, faptul că aceste fenomene apar și iarna demonstrează că și norii de zăpadă sunt purtători de sarcini electrice. Chiar dacă sunt formați din zăpadă, mecanismul de electrizare prin frecare rămâne valabil, permițând acumularea de electricitate statică necesară declanșării descărcării electrice.

Rezolvare pe scurt:

Da, norii de zăpadă sunt purtători de sarcini electrice. Fulgerul este o descărcare electrică între regiuni încărcate diferit. În norii de iarnă, cristalele de gheață se electrizează prin frecare, acumulând sarcinile necesare producerii fulgerului și tunetului.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mișcarea sarcinilor electrice: Stă la baza tuturor fenomenelor electrice (electrizare, formarea scânteilor, fulgerul).
Metalele: Conțin ioni pozitivi care sunt ficși în structură și electroni liberi care se mișcă liber prin întregul volum al materialului.
Curentul electric: Apare doar atunci când sarcinile electrice (precum electronii liberi din metale) au o mișcare ordonată.
Fulgerul: Este un curent electric atmosferic de scurtă durată, format din deplasarea sarcinilor electrice între regiuni diferit încărcate ale norilor.
Fulgerul este un fenomen atmosferic provocat de sarcinile electrice aflate în mișcare.
Această mișcare a sarcinilor electrice are loc între două regiuni încărcate electric în mod diferit (sarcini pozitive și negative). Descărcarea se poate produce fie în interiorul aceluiași nor, fie între doi nori apropiați.
Vizual, fulgerul are aspectul unui drum luminos, ramificat și în trepte pe bolta cerească.
Electronii liberi sunt acei electroni dintr-un corp metalic (situați cel mai departe de nucleul atomului) care se desprind de atomul lor și se pot deplasa liber pe distanțe mari prin întregul volum al metalului.
Spre deosebire de electroni, sarcinile electrice pozitive din metal (ionii pozitivi) se pot deplasa doar pe distanțe extrem de mici, motiv pentru care în studiul fenomenelor electrice le considerăm fixe.
O rețea ordonată formată din ioni pozitivi (reprezentați ca sfere cu semnul „+”) care sunt ficși în structura metalului, printre care se deplasează continuu electronii liberi (reprezentați ca sfere mai mici cu semnul „-”).
Multe fenomene fizice sunt explicate de mobilitatea acestor electroni:
  • Atunci când apropiem o sarcină externă de un metal, electronii liberi sunt atrași și se acumulează la suprafața acestuia.
  • Scânteia electrică apare când electronii părăsesc metalul și străpung aerul către un corp încărcat pozitiv.
Curentul electric reprezintă mișcarea ordonată a sarcinilor electrice.
Pentru a obține un curent electric într-un conductor metalic, electronii liberi care se mișcă haotic trebuie determinați să se deplaseze dirijat (ordonat) într-o anumită direcție.
Scânteia electrică și fulgerul reprezintă forme de curent electric?
Răspuns: Da. Ambele fenomene sunt rezultatul deplasării ordonate a sarcinilor electrice (electroni în cazul scânteii, respectiv sarcini pozitive și negative în cazul fulgerului) dintr-o regiune în alta, îndeplinind astfel condiția de curent electric.

Probleme practice

Ușoară: Precizați valoarea de adevăr a următoarei afirmații: „Orice mișcare a electronilor liberi din interiorul unui fir de cupru reprezintă un curent electric”.
Fals. Electronii liberi dintr-un metal se mișcă permanent și haotic. Pentru a vorbi despre prezența unui curent electric, mișcarea sarcinilor electrice trebuie să fie ordonată (într-un anumit sens).
Medie: Fulgerul și tunetul se produc exact în același timp în timpul unei furtuni. Cum se explică faptul că, de la distanță, un observator vede întâi fulgerul pe cer, iar zgomotul tunetului este auzit abia după câteva secunde?
Rezolvare: Cele două fenomene se propagă diferit. Fulgerul reprezintă lumină, care se propagă cu o viteză uriașă (aprox. \(300.000 \text{ km/s}\)), ajungând instantaneu la ochiul nostru. Tunetul reprezintă sunet, care călătorește prin aer mult mai lent (aprox. \(340 \text{ m/s}\)). Din cauza diferenței uriașe de viteză, zgomotul ajunge la noi cu întârziere față de lumină.
Dificilă: Un observator vede lumina unui fulger, iar după un interval de timp \(t = 4 \text{ s}\) aude tunetul. Considerând că lumina ajunge instantaneu la observator, iar viteza de propagare a sunetului în aer este \(v = 340 \text{ m/s}\), calculați la ce distanță (\(d\)) s-a produs descărcarea electrică.
Rezolvare: Folosim formula distanței parcurse de sunet la viteză constantă: \[ d = v \cdot t \] Înlocuim datele problemei: \[ d = 340 \text{ m/s} \cdot 4 \text{ s} \] \[ d = 1360 \text{ m} \] Răspuns: Furtuna (locul descărcării electrice) se află la o distanță de \(1360 \text{ metri}\) (sau \(1,36 \text{ km}\)) de observator.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: