Copertă

V.4.3. Fulgerul

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

\( \Delta t = 4 \text{ s} \) \( v = 340 \text{ m/s} \) \( d = ? \) Distanța parcursă de sunet se calculează folosind formula: \[ d = v \cdot \Delta t \] \[ d = 340 \text{ m/s} \cdot 4 \text{ s} = 1360 \text{ m} \]

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom analiza modul în care se propagă cele două fenomene (lumina fulgerului și sunetul tunetului) și vom folosi viteza sunetului pentru a calcula distanța.

Pasul 1: Identificarea datelor problemei

Din enunț, știm următoarele informații:
  • Intervalul de timp dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului: \( \Delta t = 4 \text{ s} \).
  • Viteza sunetului în aer: \( v = 340 \text{ m/s} \).
  • Lumina se propagă instantaneu (viteza ei este atât de mare încât timpul în care parcurge distanța până la noi este neglijabil, aproape zero).

Pasul 2: Stabilirea fenomenului fizic

Deși fulgerul și tunetul se produc în același moment, noi vedem lumina imediat, dar auzim sunetul mai târziu. Aceasta se întâmplă deoarece sunetul călătorește mult mai încet decât lumina. Întârzierea de \( 4 \text{ s} \) reprezintă timpul necesar sunetului să parcurgă distanța de la locul unde s-a produs descărcarea electrică până la urechea noastră.

Pasul 3: Aplicarea formulei distanței

Deoarece sunetul se deplasează cu viteză constantă, distanța parcursă de acesta se calculează înmulțind viteza cu timpul de propagare. Formula folosită este: \[ d = v \cdot \Delta t \]

Pasul 4: Calculul numeric

Înlocuim valorile cunoscute în formula de mai sus: \[ d = 340 \text{ m/s} \cdot 4 \text{ s} \] Efectuăm înmulțirea pentru a găsi distanța în metri: \[ 340 \cdot 4 = 1360 \text{ m} \] Astfel, fulgerul s-a produs la o distanță de 1360 de metri (sau 1,36 km) de observator.

Rezolvare pe scurt:

\( \Delta t = 4 \text{ s} \) \( v = 340 \text{ m/s} \) \[ d = v \cdot \Delta t = 340 \cdot 4 = 1360 \text{ m} \]

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mișcarea sarcinilor electrice: Stă la baza tuturor fenomenelor electrice (electrizare, formarea scânteilor, fulgerul).
Metalele: Conțin ioni pozitivi care sunt ficși în structură și electroni liberi care se mișcă liber prin întregul volum al materialului.
Curentul electric: Apare doar atunci când sarcinile electrice (precum electronii liberi din metale) au o mișcare ordonată.
Fulgerul: Este un curent electric atmosferic de scurtă durată, format din deplasarea sarcinilor electrice între regiuni diferit încărcate ale norilor.
Fulgerul este un fenomen atmosferic provocat de sarcinile electrice aflate în mișcare.
Această mișcare a sarcinilor electrice are loc între două regiuni încărcate electric în mod diferit (sarcini pozitive și negative). Descărcarea se poate produce fie în interiorul aceluiași nor, fie între doi nori apropiați.
Vizual, fulgerul are aspectul unui drum luminos, ramificat și în trepte pe bolta cerească.
Electronii liberi sunt acei electroni dintr-un corp metalic (situați cel mai departe de nucleul atomului) care se desprind de atomul lor și se pot deplasa liber pe distanțe mari prin întregul volum al metalului.
Spre deosebire de electroni, sarcinile electrice pozitive din metal (ionii pozitivi) se pot deplasa doar pe distanțe extrem de mici, motiv pentru care în studiul fenomenelor electrice le considerăm fixe.
O rețea ordonată formată din ioni pozitivi (reprezentați ca sfere cu semnul „+”) care sunt ficși în structura metalului, printre care se deplasează continuu electronii liberi (reprezentați ca sfere mai mici cu semnul „-”).
Multe fenomene fizice sunt explicate de mobilitatea acestor electroni:
  • Atunci când apropiem o sarcină externă de un metal, electronii liberi sunt atrași și se acumulează la suprafața acestuia.
  • Scânteia electrică apare când electronii părăsesc metalul și străpung aerul către un corp încărcat pozitiv.
Curentul electric reprezintă mișcarea ordonată a sarcinilor electrice.
Pentru a obține un curent electric într-un conductor metalic, electronii liberi care se mișcă haotic trebuie determinați să se deplaseze dirijat (ordonat) într-o anumită direcție.
Scânteia electrică și fulgerul reprezintă forme de curent electric?
Răspuns: Da. Ambele fenomene sunt rezultatul deplasării ordonate a sarcinilor electrice (electroni în cazul scânteii, respectiv sarcini pozitive și negative în cazul fulgerului) dintr-o regiune în alta, îndeplinind astfel condiția de curent electric.

Probleme practice

Ușoară: Precizați valoarea de adevăr a următoarei afirmații: „Orice mișcare a electronilor liberi din interiorul unui fir de cupru reprezintă un curent electric”.
Fals. Electronii liberi dintr-un metal se mișcă permanent și haotic. Pentru a vorbi despre prezența unui curent electric, mișcarea sarcinilor electrice trebuie să fie ordonată (într-un anumit sens).
Medie: Fulgerul și tunetul se produc exact în același timp în timpul unei furtuni. Cum se explică faptul că, de la distanță, un observator vede întâi fulgerul pe cer, iar zgomotul tunetului este auzit abia după câteva secunde?
Rezolvare: Cele două fenomene se propagă diferit. Fulgerul reprezintă lumină, care se propagă cu o viteză uriașă (aprox. \(300.000 \text{ km/s}\)), ajungând instantaneu la ochiul nostru. Tunetul reprezintă sunet, care călătorește prin aer mult mai lent (aprox. \(340 \text{ m/s}\)). Din cauza diferenței uriașe de viteză, zgomotul ajunge la noi cu întârziere față de lumină.
Dificilă: Un observator vede lumina unui fulger, iar după un interval de timp \(t = 4 \text{ s}\) aude tunetul. Considerând că lumina ajunge instantaneu la observator, iar viteza de propagare a sunetului în aer este \(v = 340 \text{ m/s}\), calculați la ce distanță (\(d\)) s-a produs descărcarea electrică.
Rezolvare: Folosim formula distanței parcurse de sunet la viteză constantă: \[ d = v \cdot t \] Înlocuim datele problemei: \[ d = 340 \text{ m/s} \cdot 4 \text{ s} \] \[ d = 1360 \text{ m} \] Răspuns: Furtuna (locul descărcării electrice) se află la o distanță de \(1360 \text{ metri}\) (sau \(1,36 \text{ km}\)) de observator.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: