Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
\( \{1, 2\} \subset \{0, 1, 2, 3\} \)
b)
\( 2 \in \{0, 1, 2, 3\} \)
c)
\( \{1, 2, 4\} \neq \{1, 2, 3\} \)
d)
\( \{0, 1, 2\} \supset \{1, 2\} \)
e)
\( \{1, 2\} \supset \{1\} \)
f)
\( \{0\} \neq \emptyset \)
g)
\( \{x, y, z, t\} = \{t, x, y, z\} \)
h)
\( \{1, 2\} \neq \{n \mid n \text{ e număr natural prim}\} \)
i)
\( \{2, 3\} \subset \{n \mid n \text{ e număr natural prim}\} \)
j)
\( 8 \in \{n \mid n \text{ e o putere a lui } 2\} \)
k)
\( \emptyset \subset \{1\} \)
l)
\( \{1\} \subset \{0, 1, 2, 3\} \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Analiza subpunctelor a) și b)

a) Comparăm mulțimea \( \{1, 2\} \) cu \( \{0, 1, 2, 3\} \). Deoarece toate elementele primei mulțimi (\( 1 \) și \( 2 \)) se regăsesc în a doua mulțime, folosim simbolul de incluziune: \( \{1, 2\} \subset \{0, 1, 2, 3\} \). b) Comparăm elementul \( 2 \) cu mulțimea \( \{0, 1, 2, 3\} \). Deoarece \( 2 \) este un obiect care face parte din mulțime, folosim simbolul de apartenență: \( 2 \in \{0, 1, 2, 3\} \).

Pasul 2: Analiza subpunctelor c), d) și e)

c) Comparăm \( \{1, 2, 4\} \) cu \( \{1, 2, 3\} \). Elementul \( 4 \) nu se află în a doua mulțime, iar \( 3 \) nu se află în prima. Mulțimile nu sunt egale și nu se includ: \( \{1, 2, 4\} \neq \{1, 2, 3\} \). d) Comparăm \( \{0, 1, 2\} \) cu \( \{1, 2\} \). A doua mulțime este inclusă în prima, deci prima o include pe a doua: \( \{0, 1, 2\} \supset \{1, 2\} \). e) Comparăm \( \{1, 2\} \) cu \( \{1\} \). Prima mulțime conține toate elementele celei de-a doua, deci o include: \( \{1, 2\} \supset \{1\} \).

Pasul 3: Analiza subpunctelor f) și g)

f) Mulțimea \( \{0\} \) conține elementul zero, în timp ce \( \emptyset \) nu are niciun element. Cele două sunt diferite: \( \{0\} \neq \emptyset \). De asemenea, am putea scrie \( \{0\} \supset \emptyset \). g) Mulțimile \( \{x, y, z, t\} \) și \( \{t, x, y, z\} \) au exact aceleași elemente, ordinea nefiind importantă: \( \{x, y, z, t\} = \{t, x, y, z\} \).

Pasul 4: Analiza subpunctelor h) și i)

h) Mulțimea numerelor prime este \( \{2, 3, 5, 7, 11, \dots\} \). Elementul \( 1 \) nu este prim. Deci, \( \{1, 2\} \) nu este inclusă în mulțimea numerelor prime: \( \{1, 2\} \neq \{n \mid n \text{ prim}\} \). i) Elementele \( 2 \) și \( 3 \) sunt ambele numere prime. Prin urmare, mulțimea formată din ele este inclusă în mulțimea numerelor prime: \( \{2, 3\} \subset \{n \mid n \text{ prim}\} \).

Pasul 5: Analiza subpunctelor j), k) și l)

j) Puterile lui \( 2 \) sunt \( \{2^0, 2^1, 2^2, 2^3, \dots\} = \{1, 2, 4, 8, \dots\} \). Deoarece \( 8 = 2^3 \), acesta aparține mulțimii: \( 8 \in \{n \mid n = 2^k\} \). k) Mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi: \( \emptyset \subset \{1\} \). l) Elementul \( 1 \) se regăsește în mulțimea \( \{0, 1, 2, 3\} \), deci mulțimea formată din el este inclusă: \( \{1\} \subset \{0, 1, 2, 3\} \).

Rezolvare scurtă:

a) \( \subset \); b) \( \in \); c) \( \neq \); d) \( \supset \); e) \( \supset \); f) \( \neq \); g) \( = \); h) \( \neq \); i) \( \subset \); j) \( \in \); k) \( \subset \); l) \( \subset \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Mulțimi egale (\( A = B \)): Au exact aceleași elemente.
  • Incluziune (\( A \subset B \)): Toate elementele lui \( A \) sunt și în \( B \). Spunem că \( A \) este submulțime.
  • Proprietăți cheie: \( \varnothing \subset A \) (mulțimea vidă este inclusă oriunde) și \( A \subset A \) (orice mulțime e inclusă în ea însăși).
  • Dubla incluziune: Dacă \( A \subset B \) și \( B \subset A \), atunci în mod obligatoriu \( A = B \).
  • Calcul submulțimi: O mulțime cu \( n \) elemente generează \( 2^n \) submulțimi în total.
Două mulțimi care au exact aceleași elemente se numesc mulțimi egale.
Dacă mulțimile \( A \) și \( B \) sunt egale, notăm \( A = B \).
Dacă mulțimile nu au aceleași elemente, notăm \( A \neq B \) (se citește „A este diferit de B” sau „nu sunt egale”).
Fie mulțimea \( X = \{1, 2, 3\} \) și mulțimea \( Y = \{3, 1, 2\} \). Deoarece ordinea scrierii elementelor nu contează, iar elementele sunt identice, avem \( X = Y \).
Fie mulțimile \( M = \{a, b, c\} \) și \( N = \{a, b, d\} \). Care este relația dintre cele două mulțimi?
Deoarece elementul \( c \) aparține mulțimii \( M \), dar nu aparține mulțimii \( N \) (și invers, \( d \in N \) dar \( d \notin M \)), mulțimile nu au aceleași elemente.
Răspuns: \( M \neq N \).
O mulțime \( C \) este inclusă într-o altă mulțime \( D \) dacă absolut toate elementele mulțimii \( C \) se regăsesc printre elementele mulțimii \( D \). În acest caz, \( C \) se numește submulțime a lui \( D \).
Notăm \( C \subset D \) și citim „mulțimea \( C \) este inclusă în mulțimea \( D \)” sau „\( C \) este o submulțime a lui \( D \)”.
Relația se poate scrie și invers: \( D \supset C \), care se citește „mulțimea \( D \) include mulțimea \( C \)”.
Dacă există cel puțin un element în prima mulțime care nu se află în a doua mulțime, atunci prima mulțime nu este inclusă în a doua. Se notează \( A \not\subset E \).
O diagramă Venn-Euler formată dintr-un cerc mic (reprezentând mulțimea C) desenat complet în interiorul unui cerc mai mare (reprezentând mulțimea D). Această reprezentare vizuală arată clar că toate elementele din C aparțin automat și lui D, ilustrând relația C ⊂ D.
Fie \( A = \{3, 4\} \) și \( B = \{1, 2, 3, 4, 5\} \). Deoarece elementele 3 și 4 din mulțimea \( A \) se află și în mulțimea \( B \), deducem că \( A \subset B \).
Mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi: \( \varnothing \subset A \), oricare ar fi mulțimea \( A \).
Orice mulțime este inclusă în ea însăși: \( A \subset A \), oricare ar fi mulțimea \( A \).
Egalitatea a două mulțimi se poate demonstra prin dublă incluziune: două mulțimi sunt egale dacă și numai dacă fiecare dintre ele este o submulțime a celeilalte.
\[ \text{Dacă } A \subset B \text{ și } B \subset A \implies A = B \]
Numărul de submulțimi Pentru o mulțime cu \( n \) elemente, numărul tuturor submulțimilor sale posibile este \( 2^n \).
Câte submulțimi are mulțimea \( M = \{5, 8, 9\} \)?
Mulțimea \( M \) are 3 elemente (\( n = 3 \)). Folosind formula, numărul de submulțimi este \( 2^3 = 8 \).
Notezi Citești
\( A = B \) mulțimile \( A \) și \( B \) sunt egale
\( A \neq B \) mulțimile \( A \) și \( B \) nu sunt egale
\( A \subset B \)
sau
\( B \supset A \)
mulțimea \( A \) este inclusă în mulțimea \( B \)
mulțimea \( A \) este o submulțime a mulțimii \( B \)
mulțimea \( A \) este o parte a mulțimii \( B \)
mulțimea \( B \) include mulțimea \( A \)
\( A \not\subset B \)
sau
\( B \not\supset A \)
mulțimea \( A \) nu este inclusă în mulțimea \( B \)
mulțimea \( B \) nu include mulțimea \( A \)

Exerciții

Ușoară: Scrieți adevărat (A) sau fals (F) pentru următoarele afirmații:
a) \( \{2, 5, 7\} \subset \{1, 2, 3, 5, 7, 9\} \)
b) \( \{4, 8\} \not\subset \{2, 4, 6\} \)
a) Adevărat (A). Toate elementele primei mulțimi (2, 5, 7) se găsesc în a doua.
b) Adevărat (A). Elementul 8 din prima mulțime nu se află în a doua mulțime, deci incluziunea nu are loc.
Medie: Determinați valoarea numărului natural \( x \) știind că mulțimile \( A = \{2, 5, x\} \) și \( B = \{7, 2, 5\} \) sunt egale.
Deoarece \( A = B \), ele trebuie să conțină exact aceleași elemente. Comparând elementele, vedem că ambele conțin 2 și 5. Pentru a fi egale, elementul rămas din \( A \) trebuie să fie egal cu elementul rămas din \( B \).
Răspuns: \( x = 7 \).
Dificilă: O mulțime \( K \) are exact 16 submulțimi. Determinați numărul de elemente (cardinalul) mulțimii \( K \).
Știm formula pentru numărul de submulțimi: \( 2^n \), unde \( n \) este numărul de elemente.
Avem ecuația: \( 2^n = 16 \).
Știind că \( 2^4 = 16 \), rezultă că \( n = 4 \).
Răspuns: Mulțimea \( K \) are 4 elemente.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: