Lecția VI.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

\( \triangle ADB \text{ dreptunghic, cu ipotenuza } BD \implies m(\angle DAB) = 90^\circ \implies AD \perp AB \) \( \triangle ADC \text{ dreptunghic, cu ipotenuza } CD \implies m(\angle DAC) = 90^\circ \implies AD \perp AC \) Considerăm planul mesei determinat de punctele \( A \), \( B \) și \( C \), notat \( (ABC) \): \( AB, AC \subset (ABC) \) \( AB \cap AC = \{A\} \) Deoarece: \( AD \perp AB \) \( AD \perp AC \) \( AB \cap AC = \{A\} \) \( \implies AD \perp (ABC) \) Cum \( BC \subset (ABC) \) și \( AD \perp (ABC) \): \( \implies AD \perp BC \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea proprietăților geometrice ale echerelor

Echerele sunt instrumente de desen în formă de triunghi dreptunghic. Din enunț, avem două echere:
  • \( \triangle ADB \), cu ipotenuza \( BD \). Aceasta înseamnă că unghiul drept se află în vârful opus ipotenuzei, adică \( m(\angle DAB) = 90^\circ \), deci \( AD \perp AB \).
  • \( \triangle ADC \), cu ipotenuza \( CD \). Aceasta înseamnă că unghiul drept se află în vârful opus ipotenuzei, adică \( m(\angle DAC) = 90^\circ \), deci \( AD \perp AC \).

Pasul 2: Analiza poziției pe masă și definirea planului bazei

Masa reprezintă un plan de sprijin. Deoarece ambele echere au latura \( AD \) verticală (sau comună în poziție perpendiculară pe masă), observăm că dreptele \( AB \) și \( AC \) se află în planul mesei. Deoarece punctele \( A \), \( B \) și \( C \) sunt pe suprafața mesei, ele determină planul bazei, notat cu \( (ABC) \). Dreptele \( AB \) și \( AC \) sunt două drepte concurente în punctul \( A \) și ambele sunt incluse în planul \( (ABC) \).

Pasul 3: Demonstrarea perpendicularității dreptei pe plan

Conform teoremei de perpendicularitate: dacă o dreaptă este perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan, atunci ea este perpendiculară pe întregul plan. Avem: \[ AD \perp AB \] \[ AD \perp AC \] \[ AB, AC \subset (ABC) \] \[ AB \cap AC = \{A\} \] Din aceste relații, rezultă în mod direct că dreapta \( AD \) este perpendiculară pe planul \( (ABC) \): \[ AD \perp (ABC) \]

Pasul 4: Demonstrarea perpendicularității dintre dreapta AD și dreapta BC

Prin definiție, dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan. Deoarece dreapta \( BC \) este inclusă în planul \( (ABC) \), adică \( BC \subset (ABC) \), și cum am demonstrat că \( AD \perp (ABC) \), rezultă direct că: \[ AD \perp BC \]

Rezolvare scurtă:

\( BD \text{ ipotenuză în } \triangle ADB \implies AD \perp AB \) \( CD \text{ ipotenuză în } \triangle ADC \implies AD \perp AC \) \( AB \cap AC = \{A\} \text{ în planul } (ABC) \) \( \implies AD \perp (ABC) \) \( \text{Cum } BC \subset (ABC) \implies AD \perp BC \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Pentru a demonstra că o dreaptă este perpendiculară pe un plan, nu trebuie să verificăm toate dreptele din acel plan. Este suficient să demonstrăm că dreapta respectivă este perpendiculară pe două drepte concurente din acel plan.

Mai mult, perpendicularitatea se transmite prin paralelism: două drepte perpendiculare pe același plan sunt automat paralele între ele, iar dacă avem o dreaptă perpendiculară pe un plan, orice paralelă la ea va "înțepa" planul tot perpendicular (\( 90^\circ \)).
O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan.
Notăm \( d \perp \alpha \) pentru a exprima faptul că dreapta \( d \) este perpendiculară pe planul \( \alpha \).
\[ (\forall a \subset \alpha, d \perp a) \Rightarrow d \perp \alpha \]
Un plan numit alfa este reprezentat ca un paralelogram orizontal în perspectivă 3D. O dreaptă verticală, numită d, intersectează planul alfa, trecând prin acesta. Punctul de intersecție al dreptei d cu planul alfa este marcat și etichetat cu P. Trei drepte distincte, etichetate a, b și c, sunt conținute în planul alfa și trec toate prin punctul P, extinzându-se în direcții diferite. Dreapta d formează un unghi de 90 de grade cu fiecare dintre dreptele a, b și c la punctul P.
Deoarece este imposibil în practică să verificăm perpendicularitatea pe toate dreptele dintr-un plan, folosim următoarea teoremă pentru demonstrații.
Dacă o dreaptă este perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan, atunci aceasta este perpendiculară pe plan.
Pentru a demonstra că \( d \perp \alpha \), căutăm în planul \( \alpha \) două drepte \( a \) și \( b \) care se intersectează (\( a \cap b \neq \emptyset \)) și arătăm că \( d \perp a \) și \( d \perp b \).
Într-un cub sau paralelipiped dreptunghic \( ABCDA'B'C'D' \):
Muchiile laterale sunt perpendiculare pe fețele bazei. De exemplu, \( AA' \perp (ABC) \) deoarece \( AA' \) este perpendiculară pe două drepte concurente din planul bazei: \( AA' \perp AB \) și \( AA' \perp AD \) (acestea formând fețe dreptunghiulare), iar \( AB \cap AD = \{A\} \).
Unicitatea: Fiind dat un plan \( \alpha \) și un punct \( P \) (situat oriunde în spațiu), există o singură dreaptă perpendiculară pe planul \( \alpha \) care trece prin acel punct \( P \).
Drepte paralele: Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, atunci orice dreaptă paralelă cu ea va fi, de asemenea, perpendiculară pe acel plan. \[ \left. \begin{matrix} a \perp \alpha \\ a \parallel b \end{matrix} \right\} \Rightarrow b \perp \alpha \]
Perpendiculare paralele între ele: Două drepte diferite, care sunt perpendiculare pe același plan, sunt paralele între ele. \[ \left. \begin{matrix} a \perp \alpha \\ b \perp \alpha \end{matrix} \right\} \Rightarrow a \parallel b \]
Relația cu planele paralele:
1. Dacă o dreaptă este perpendiculară pe unul dintre două plane paralele, atunci este perpendiculară și pe celălalt.
2. Reciproc, dacă două plane diferite sunt perpendiculare pe aceeași dreaptă, atunci ele sunt paralele.
Planul mediator al unui segment \( AB \) este planul perpendicular pe segment și care trece prin mijlocul acestuia.
Este analogul din spațiu al mediatoarei unui segment din geometria plană.
Orice punct situat în planul mediator al unui segment este egal depărtat de extremitățile acelui segment.
Un segment vertical AB este desenat. Un plan alfa, vizualizat în perspectivă 3D ca o suprafață orizontală, intersectează segmentul AB. Punctul de intersecție este notat cu M și este exact mijlocul segmentului AB. Planul alfa este perpendicular pe segmentul AB în punctul M. Un punct P este situat în planul alfa, la o anumită distanță de M. Segmentele PA și PB sunt trasate cu linii solide. Se subliniază vizual că lungimile segmentelor PA și PB sunt egale (P este egal depărtat de A și B). Toate punctele (A, B, M, P) și planul (alfa) sunt etichetate clar.

Probleme practice

Ușoară: Se știe că dreapta \( m \) este perpendiculară pe planul \( \beta \). Dreapta \( x \) este o dreaptă oarecare conținută în planul \( \beta \). Ce măsură are unghiul format de dreptele \( m \) și \( x \)?
Conform definiției, dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară pe absolut toate dreptele conținute în acel plan.
Prin urmare, \( m \perp x \), deci măsura unghiului dintre cele două drepte este de \( 90^\circ \).
Medie: Fie un tetraedru regulat \( VABC \) (toate fețele sunt triunghiuri echilaterale) și \( M \) mijlocul laturii \( BC \). Demonstrați că dreapta \( BC \) este perpendiculară pe planul \( (VAM) \).
Într-un triunghi echilateral, mediana este și înălțime.
În triunghiul echilateral \( ABC \), \( AM \) este mediană, deci \( AM \perp BC \).
În triunghiul echilateral \( VBC \), \( VM \) este mediană, deci \( VM \perp BC \).
Avem \( BC \perp AM \) și \( BC \perp VM \).
Cum \( AM \) și \( VM \) sunt drepte concurente (se intersectează în \( M \)) și sunt incluse în planul \( (VAM) \), rezultă conform teoremei fundamentale că \( BC \perp (VAM) \).
Dificilă: Se consideră un tetraedru \( ABCD \) în care se cunosc următoarele lungimi: \( AB = 12 \text{ cm} \), \( BC = 5 \text{ cm} \), \( AC = 13 \text{ cm} \), \( BD = 16 \text{ cm} \) și \( AD = 20 \text{ cm} \). Demonstrați că \( AB \perp (BCD) \).
Pentru a demonstra că \( AB \perp (BCD) \), căutăm două drepte concurente în planul \( (BCD) \) pe care \( AB \) să fie perpendiculară. Ne folosim de lungimile date aplicând Reciproca Teoremei lui Pitagora.
1. Analizăm \( \triangle ABC \): \( 12^2 + 5^2 = 144 + 25 = 169 \). Cum \( 13^2 = 169 \), avem \( AB^2 + BC^2 = AC^2 \), deci \( \triangle ABC \) este dreptunghic în \( B \). Rezultă \( AB \perp BC \).
2. Analizăm \( \triangle ABD \): \( 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400 \). Cum \( 20^2 = 400 \), avem \( AB^2 + BD^2 = AD^2 \), deci \( \triangle ABD \) este dreptunghic în \( B \). Rezultă \( AB \perp BD \).
Din \( AB \perp BC \), \( AB \perp BD \), iar \( BC \cap BD = \{B\} \), ambele fiind incluse în planul \( (BCD) \), deducem conform teoremei că \( AB \perp (BCD) \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: