Copertă

III.1.6. Activități De Învățare Și Autoevaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a) Mișcarea unui autobuz între două stații

- Pornire: mișcare rectilinie accelerată (\( v \) crește) - Parcurs: mișcare rectilinie uniformă (\( v = \text{constant} \)) - Frânare: mișcare rectilinie încetinită (\( v \) scade)

b) Mișcarea unei mingi aruncate pe verticală de jos în sus

- Urcare: mișcare rectilinie încetinită (viteza scade până la zero) - Coborâre: mișcare rectilinie accelerată (viteza crește spre sol)

c) Mișcarea unui atlet (cursa de \( 100 \text{ m} \))

- Start: mișcare rectilinie accelerată (creșterea vitezei) - Sprint: mișcare rectilinie uniformă (viteză maximă menținută) - După sosire: mișcare rectilinie încetinită (reducerea vitezei până la oprire)

Rezolvare detaliată

Pentru a descrie mișcarea unui corp, trebuie să analizăm forma traiectoriei și modul în care evoluează viteza acestuia în timp (dacă este constantă, dacă crește sau dacă scade).

a) Mișcarea unui autobuz între două stații, între care traiectoria este rectilinie

Vom analiza fazele succesive ale mișcării autobuzului: 1. Pornirea: Autobuzul pleacă din prima stație (repaus). Viteza sa crește de la zero până la o anumită valoare. Aceasta este o mișcare rectilinie accelerată. 2. Parcursul intermediar: După ce atinge o viteză de regim, autobuzul se poate deplasa cu viteză constantă pentru o perioadă. Aceasta este o mișcare rectilinie uniformă. 3. Oprirea: La apropierea de a doua stație, autobuzul frânează. Viteza sa scade treptat până la zero. Aceasta este o mișcare rectilinie încetinită.

b) Mișcarea unei mingi aruncate pe verticală de jos în sus

Mișcarea are loc pe o linie dreaptă verticală, deci traiectoria este rectilinie. Mișcarea are două etape distincte: 1. Urcarea: Pe măsură ce mingea urcă, viteza ei scade continuu din cauza atracției pământului, până când devine zero în punctul cel mai înalt. Aceasta este o mișcare rectilinie încetinită. 2. Coborârea: Din punctul maxim, mingea începe să cadă. Viteza ei crește pe măsură ce se apropie de sol. Aceasta este o mișcare rectilinie accelerată.

c) Mișcarea unui atlet în timpul cursei de \( 100 \text{ m} \)

Cursa de \( 100 \text{ m} \) se desfășoară pe o pistă dreaptă, deci traiectoria este rectilinie. Putem identifica următoarele faze: 1. Startul: Atletul pornește de la blocstart (viteză zero) și își mărește viteza rapid pentru a atinge viteza maximă. Aceasta este o mișcare rectilinie accelerată. 2. Parcursul propriu-zis: Atletul încearcă să mențină viteza maximă cât mai mult timp până la final. Dacă viteza rămâne constantă, este o mișcare rectilinie uniformă. 3. Finalul (după trecerea liniei de sosire): După ce trece linia de sosire, atletul nu se oprește instantaneu, ci reduce viteza treptat până la oprire. Aceasta este o mișcare rectilinie încetinită.

Rezolvare pe scurt:

a) Autobuz: rectilinie accelerată (plecare), uniformă (parcurs), încetinită (oprire). b) Minge: urcare - rectilinie încetinită; coborâre - rectilinie accelerată. c) Atlet: start - rectilinie accelerată; cursă - rectilinie uniformă; după sosire - rectilinie încetinită.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: