Copertă

III.1.6. Activități De Învățare Și Autoevaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

a) Adevărat. Viteza scade în timpul frânării, deci \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \neq 0 \). b) Fals. Pentru a opri, viteza trebuie să scadă, deci nu este constantă. c) Adevărat. Viteza crește de la zero, deci mișcarea este accelerată. d) Fals. Pornirea implică trecerea de la \( v = 0 \) la \( v > 0 \), deci viteza se modifică. e) Adevărat. Reducerea vitezei (frânarea) implică existența unei accelerații. f) Adevărat. Viteza scade în timpul aterizării, ceea ce definește mișcarea încetinită.

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom analiza fiecare afirmație din punct de vedere calitativ, folosind noțiunile de viteză și accelerație. Reamintim că mișcarea este **accelerată** atunci când viteza mobilului crește și **încetinită** atunci când viteza mobilului scade. În ambele situații, mobilul are o accelerație nenulă (\( a \neq 0 \)).

a) La aterizare avionul are accelerație.

În timpul procesului de aterizare, un avion atinge pista cu o viteză mare și apoi frânează pentru a ajunge la oprire. Deoarece viteza se modifică (scade), conform definiției \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \), mobilul are accelerație. Afirmația este Adevărată.

b) Viteza unui tramvai este constantă înainte de a opri în stație.

Pentru a opri în stație, un tramvai trebuie să frâneze, ceea ce înseamnă că viteza sa scade treptat de la viteza de croazieră până la zero. Dacă viteza scade, ea nu este constantă. Afirmația este Falsă.

c) La pornire mișcarea unei mașini este accelerată.

Atunci când o mașină pornește, ea pleacă de pe loc (viteză inițială nulă) și viteza ei crește pe măsură ce înaintează. O mișcare în care viteza crește se numește mișcare accelerată. Afirmația este Adevărată.

d) Un biciclist pornește cu viteză constantă.

Pornirea presupune trecerea de la starea de repaus (\( v = 0 \)) la o anumită viteză de deplasare. Această variație a vitezei înseamnă că mișcarea nu poate fi cu viteză constantă în momentul pornirii. Afirmația este Falsă.

e) Un tren are accelerație înainte de a opri în stație.

Înainte de a opri, trenul își reduce viteza (frânează). Orice modificare a vitezei (creștere sau scădere) implică existența unei accelerații. În acest caz, este o accelerație care produce o mișcare încetinită. Afirmația este Adevărată.

f) La aterizare avionul are o mișcare încetinită.

Așa cum am stabilit la punctul a), la aterizare viteza avionului scade pentru a se putea opri în siguranță pe pistă. Mișcarea în care viteza scade în timp se numește mișcare încetinită. Afirmația este Adevărată.

Rezolvare pe scurt:

a) Adevărat (\( v \) scade \(\Rightarrow a \neq 0 \)). b) Fals (\( v \) scade pentru a opri). c) Adevărat (\( v \) crește de la zero). d) Fals (pornirea presupune variația \( v \)). e) Adevărat (\( v \) scade \(\Rightarrow a \neq 0 \)). f) Adevărat (\( v \) scade la aterizare).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: