Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

\( \text{Unitate de măsură (u.m.) = 1 pătrățel de rețea} \)

Analiza vizuală

Cea mai mare suprafață pare a fi \( a \). Cea mai mică suprafață pare a fi \( b \). Diferența dintre \( a \) și \( b \) nu poate fi determinată exact fără unități de măsură.

Analiza prin calcul (pe pătrățele)

\( \mathcal{A}_a = 4 \cdot 3 = 12 \text{ u.m.} \) \( \mathcal{A}_b = 3 \cdot 3 = 9 \text{ u.m.} \) \( \mathcal{A}_c = 5 \cdot 2 = 10 \text{ u.m.} \) \( \mathcal{A}_d = 2 \cdot 6 = 12 \text{ u.m.} \) Cele mai mari suprafețe: \( a \) și \( d \) (\( 12 = 12 \)). Cea mai mică suprafață: \( b \) (\( 9 < 10 < 12 \)). Diferența dintre \( a \) și \( b \): \( \mathcal{A}_a - \mathcal{A}_b = 12 - 9 = 3 \text{ u.m.} \) Elementul ajutător: Caroiajul (rețeaua de pătrățele) care a oferit o unitate de măsură comună.

Rezolvare detaliată

Analiza vizuală a primului desen

În prima parte a exercițiului, observăm patru poligoane (\( a \), \( b \), \( c \) și \( d \)) desenate pe o suprafață albă, fără un caroiaj (pătrățele) de ghidaj. - Care dintre poligoanele de mai sus delimitează cea mai mare suprafață? Dar cea mai mică? Privind „la ochi”, poligonul \( a \) pare să aibă cea mai mare întindere, fiind un dreptunghi destul de mare. Poligonul \( d \), deși înalt, este îngust. Poligonul \( b \) pare a fi cel mai mic, fiind un pătrat cu latura mică. Totuși, fără o unitate de măsură, este greu de stabilit cu precizie ierarhia între \( a \) și \( d \). - Poți spune cu cât este mai mare suprafața a decât suprafața b? Nu putem preciza o valoare numerică exactă, deoarece nu avem o unitate de măsură comună pentru a efectua o scădere. Putem doar estima vizual că \( a \) este mai mare.

Analiza folosind desenul cu pătrățele

În al doilea desen, poligoanele sunt plasate pe o rețea de pătrățele egale. Vom considera un pătrățel ca unitate de arie (\( u.a. \)). - Calcularea ariilor: 1. Poligonul \( a \): un dreptunghi cu lungimea de 4 pătrățele și lățimea de 3 pătrățele. \[ \mathcal{A}_a = 4 \cdot 3 = 12 \text{ u.a.} \] 2. Poligonul \( b \): un pătrat cu latura de 3 pătrățele. \[ \mathcal{A}_b = 3 \cdot 3 = 9 \text{ u.a.} \] 3. Poligonul \( c \): un dreptunghi cu lungimea de 5 pătrățele și lățimea de 2 pătrățele. \[ \mathcal{A}_c = 5 \cdot 2 = 10 \text{ u.a.} \] 4. Poligonul \( d \): un dreptunghi cu lungimea de 2 pătrățele și lățimea de 6 pătrățele. \[ \mathcal{A}_d = 2 \cdot 6 = 12 \text{ u.a.} \] - Verificarea răspunsului: Comparând valorile: \( \mathcal{A}_a = 12 \), \( \mathcal{A}_b = 9 \), \( \mathcal{A}_c = 10 \), \( \mathcal{A}_d = 12 \). Poligoanele \( a \) și \( d \) au cea mai mare suprafață (12 u.a.). Poligonul \( b \) are cea mai mică suprafață (9 u.a.). - Cu cât este mai mare suprafața a decât suprafața b? Acum putem calcula diferența exactă: \[ \mathcal{A}_a - \mathcal{A}_b = 12 - 9 = 3 \text{ u.a.} \]

Concluzie

- Ce te-a ajutat să răspunzi corect la ultimele două întrebări? Prezența rețelei de pătrățele a servit drept unitate de măsură etalon. Aceasta ne-a permis să numărăm sau să calculăm aria fiecărei figuri și să comparăm numerele rezultate, oferind o precizie pe care simpla observare vizuală nu o poate asigura.

Rezolvare scurtă:

\( \text{Arii (în pătrățele):} \) \( a = 4 \cdot 3 = 12 \) \( b = 3 \cdot 3 = 9 \) \( c = 5 \cdot 2 = 10 \) \( d = 2 \cdot 6 = 12 \) - Cea mai mare: \( a \) și \( d \) (12); cea mai mică: \( b \) (9). - Fără pătrățele: nu se poate spune „cu cât”. - Cu pătrățele: \( a - b = 12 - 9 = 3 \text{ pătrățele} \). - Ajutor: Caroiajul (unitatea de măsură).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Aria măsoară mărimea unei suprafețe. Unitatea principală este metrul pătrat (\( \text{m}^2 \)).
Unități agricole: \( 1 \text{ ar} = 1 \text{ dam}^2 = 100 \text{ m}^2 \) și \( 1 \text{ ha} = 1 \text{ hm}^2 = 10\,000 \text{ m}^2 \).
Regulă de transformare: La trecerea dintr-o unitate în alta imediat vecină, înmulțim sau împărțim cu \( 100 \) (\( 10^2 \)).
Formule esențiale:
  • Aria pătratului: \( \mathcal{A} = l^2 \)
  • Aria dreptunghiului: \( \mathcal{A} = L \cdot l \)
Suprafața unei figuri geometrice este formată din toate punctele interioare ale acesteia, împreună cu toate punctele care aparțin laturilor sale.
Aria reprezintă măsura unei suprafețe. Ea ne arată de câte ori o anumită unitate de măsură aleasă se cuprinde în suprafața respectivă.
Două figuri geometrice care au aceeași arie se numesc figuri geometrice echivalente.
Unitatea principală de măsură pentru arie este metrul pătrat, notat \( \text{m}^2 \). Acesta reprezintă aria unui pătrat care are latura de \( 1 \text{ m} \).

Pentru a măsura suprafețe mai mari sau mai mici decât metrul pătrat, se folosesc multiplii și submultiplii acestuia:

Categorie Unitate de măsură Simbol Echivalent în \( \text{m}^2 \)
Multiplii (pentru suprafețe mari) Kilometrul pătrat \( \text{km}^2 \) \( 1\,000\,000 \text{ m}^2 \)
Hectometrul pătrat (Hectarul) \( \text{hm}^2 \) / \( \text{ha} \) \( 10\,000 \text{ m}^2 \)
Decametrul pătrat (Arul) \( \text{dam}^2 \) / \( \text{ar} \) \( 100 \text{ m}^2 \)
Unitatea principală Metrul pătrat \( \text{m}^2 \) \( 1 \text{ m}^2 \)
Submultiplii (pentru suprafețe mici) Decimetrul pătrat \( \text{dm}^2 \) \( 0,01 \text{ m}^2 \)
Centimetrul pătrat \( \text{cm}^2 \) \( 0,0001 \text{ m}^2 \)
Milimetrul pătrat \( \text{mm}^2 \) \( 0,000001 \text{ m}^2 \)
  • Arul (ar): este o altă denumire pentru decametrul pătrat (\( 1 \text{ ar} = 1 \text{ dam}^2 = 100 \text{ m}^2 \)).
  • Hectarul (ha): este o altă denumire pentru hectometrul pătrat (\( 1 \text{ ha} = 1 \text{ hm}^2 = 10\,000 \text{ m}^2 \)).

Deoarece unitățile de măsură pentru arie sunt la puterea a doua, fiecare treaptă de transformare implică un factor de \( 10^2 = 100 \).

Diagramă în trepte care ilustrează transformarea unităților de măsură pentru arie. Urcarea unei trepte (de la unitate mai mică la una mai mare: mm² -> cm² -> dm² -> m² -> dam² -> hm² -> km²) se face prin împărțire la 100, iar coborârea unei trepte (de la unitate mai mare la una mai mică) se face prin înmulțire cu 100 pentru fiecare treaptă.
Se face prin înmulțire cu \( 100 \) pentru fiecare treaptă coborâtă.
Transformăm \( 5 \text{ m}^2 \) în \( \text{dm}^2 \): \[ 5 \text{ m}^2 = 5 \cdot 100 \text{ dm}^2 = 500 \text{ dm}^2 \]
Se face prin împărțire la \( 100 \) pentru fiecare treaptă urcată.
Transformăm \( 12\,000 \text{ m}^2 \) în ari (\( \text{dam}^2 \)): \[ 12\,000 \text{ m}^2 = 12\,000 : 100 \text{ dam}^2 = 120 \text{ ari} \]
În calculele de adunare sau scădere cu arii, valorile trebuie să fie mai întâi exprimate în aceeași unitate de măsură.
Desenul unui pătrat ABCD cu toate laturile egale, fiecare fiind notată cu litera l.
Aria pătratului (\( \mathcal{A} \)) este egală cu produsul dintre lungimea laturii cu ea însăși (latura la pătrat). \[ \mathcal{A} = l \cdot l = l^2 \] unde \( l \) reprezintă lungimea laturii pătratului.
Dacă latura unui pătrat este de \( 6 \text{ cm} \), aria sa este: \[ \mathcal{A} = 6^2 = 36 \text{ cm}^2 \]
Desenul unui dreptunghi ABCD cu lungimea notată cu L și lățimea notată cu l.
Aria dreptunghiului (\( \mathcal{A} \)) este egală cu produsul dintre lungimea și lățimea sa. \[ \mathcal{A} = L \cdot l \] unde \( L \) este lungimea, iar \( l \) este lățimea dreptunghiului.
Dacă un dreptunghi are lungimea \( L = 8 \text{ dm} \) și lățimea \( l = 5 \text{ dm} \), aria sa este: \[ \mathcal{A} = 8 \cdot 5 = 40 \text{ dm}^2 \]

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Efectuați următoarea transformare: \( 3,5 \text{ hm}^2 = \text{... } \text{m}^2 \).
De la \( \text{hm}^2 \) la \( \text{m}^2 \) coborâm două trepte pe scara unităților de măsură (\( \text{hm}^2 \rightarrow \text{dam}^2 \rightarrow \text{m}^2 \)).
Prin urmare, înmulțim cu \( 100 \cdot 100 = 10\,000 \): \[ 3,5 \text{ hm}^2 = 3,5 \cdot 10\,000 = 35\,000 \text{ m}^2 \] Răspuns: \( 35\,000 \text{ m}^2 \)
Problema 2 (Medie): Un dreptunghi are lungimea de \( 1,5 \text{ m} \) și lățimea de \( 4 \text{ dm} \). Calculați aria dreptunghiului, exprimând rezultatul în centimetri pătrați (\( \text{cm}^2 \)).
Mai întâi transformăm dimensiunile dreptunghiului în centimetri (\( \text{cm} \)):
  • \( L = 1,5 \text{ m} = 1,5 \cdot 100 = 150 \text{ cm} \)
  • \( l = 4 \text{ dm} = 4 \cdot 10 = 40 \text{ cm} \)
Acum putem calcula aria dreptunghiului folosind formula: \[ \mathcal{A} = L \cdot l \] \[ \mathcal{A} = 150 \cdot 40 = 6\,000 \text{ cm}^2 \] Răspuns: \( 6\,000 \text{ cm}^2 \)
Problema 3 (Dificilă): Un teren agricol în formă de pătrat are perimetrul de \( 800 \text{ metri} \). Aflați suprafața acestui teren exprimată în hectare (\( \text{ha} \)).
  1. Aflăm lungimea laturii pătratului folosind perimetrul (\( \mathcal{P} = 4 \cdot l \)): \[ l = \mathcal{P} : 4 = 800 : 4 = 200 \text{ m} \]
  2. Calculăm aria terenului în metri pătrați: \[ \mathcal{A} = l^2 = 200^2 = 40\,000 \text{ m}^2 \]
  3. Transformăm suprafața obținută din \( \text{m}^2 \) în hectare (\( \text{ha} \)), știind că \( 1 \text{ ha} = 10\,000 \text{ m}^2 \): \[ \mathcal{A} = 40\,000 : 10\,000 = 4 \text{ ha} \]
Răspuns: \( 4 \text{ ha} \)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: