Lecția VII.1 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Obiectul de măsurat: creion (dimensiune mică, aproximativ \( 15 \text{--} 20 \text{ cm} \)). Analiza opțiunilor: A. Metrul de croitorie - utilizat pentru textile și circumferințe. B. Rigla gradată - utilizată pentru obiecte mici și lucrul pe caiete. C. Ruleta - utilizată pentru dimensiuni mari (camere, terenuri). D. Metrul de tâmplărie - utilizat în construcții pentru distanțe medii. Concluzie: Pentru un creion, cel mai potrivit instrument este rigla gradată. Răspuns corect: B.

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea obiectului și a dimensiunii sale

Obiectul care trebuie măsurat este un creion. Lungimea unui creion este o dimensiune relativ mică, de ordinul a câtorva centimetri (de regulă între \( 10 \text{ cm} \) și \( 20 \text{ cm} \)).

Pasul 2: Analiza instrumentelor de măsură disponibile

Vom analiza fiecare instrument menționat în variantele de răspuns pentru a vedea care este cel mai potrivit pentru lucrul cu obiecte mici, pe o suprafață plană (cum este o foaie de hârtie sau un caiet):
  • Metrul de croitorie: Este o bandă flexibilă, folosită în special pentru a măsura circumferințe (talie, bust) sau materiale textile. Nu oferă rigiditatea necesară pentru a măsura precis un obiect drept precum un creion.
  • Rigla gradată: Este un instrument rigid, de dimensiuni mici (\( 20 \text{--} 30 \text{ cm} \)), gradat în milimetri și centimetri. Conform manualului (pag. 186), aceasta este utilizată atunci când lucrăm pe caiete.
  • Ruleta: Este destinată măsurării distanțelor mai mari (dimensiunile unei camere, lungimea unei bănci). Deși poate măsura un creion, este un instrument prea mare și mai puțin ergonomic pentru această sarcină.
  • Metrul de tâmplărie: Este un instrument pliabil folosit în construcții pentru distanțe medii. Este prea voluminos și incomod pentru a măsura un obiect de dimensiunea unui creion.

Pasul 3: Alegerea răspunsului corect

Deoarece creionul este un obiect școlar de mici dimensiuni, cel mai adecvat, precis și ușor de utilizat instrument este rigla gradată. Răspuns corect: B. rigla gradată.

Rezolvare scurtă:

Creionul are dimensiuni mici (\( \text{cm} \)). Instrumente: - Metru croitorie: haine. - Riglă gradată: obiecte mici/caiete. - Ruletă/Metru tâmplărie: distanțe mari. Instrument adecvat: rigla gradată. Răspuns corect: B.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concluzii cheie:
  • Unitatea principală de măsură a lungimii este metrul (m).
  • Pentru a transforma dintr-o unitate mai mare în una mai mică înmulțim cu puteri ale lui 10 (ex: \(1,5 \text{ km} = 1,5 \cdot 1\,000 = 1\,500 \text{ m}\)), iar pentru a transforma dintr-o unitate mai mică în una mai mare împărțim (ex: \(350 \text{ mm} = 350 : 10 = 35 \text{ cm}\)).
  • Perimetrul (\(\mathcal{P}\)) reprezintă suma tuturor laturilor.
    • Pătrat: \(\mathcal{P} = 4 \cdot l\)
    • Dreptunghi: \(\mathcal{P} = 2 \cdot (L + l)\)
    • Triunghi: \(\mathcal{P} = a + b + c\)
Metrul (m) este unitatea principală de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional de Unități (SI).
Pentru măsurarea lungimilor se folosesc diverse instrumente: rigla gradată, ruleta, metrul de croitorie, metru de tâmplărie, șublerul, micrometrul.
Multiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mari decât metrul):
  • decametrul (\(\text{dam}\)) — de \(10\) ori mai mare;
  • hectometrul (\(\text{hm}\)) — de \(100\) de ori mai mare;
  • kilometrul (\(\text{km}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mare.
Submultiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mici decât metrul):
  • decimetrul (\(\text{dm}\)) — de \(10\) ori mai mic;
  • centimetrul (\(\text{cm}\)) — de \(100\) de ori mai mic;
  • milimetrul (\(\text{mm}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mic.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mare într-una mai mică (de sus în jos pe scară), se înmulțește cu \(10\) pentru fiecare treaptă coborâtă.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mică într-una mai mare (de jos în sus pe scară), se împarte la \(10\) pentru fiecare treaptă urcată.
Diagramă sub formă de scară reprezentând unitățile de măsură: km, hm, dam, m, dm, cm, mm. Săgețile orientate spre dreapta (către unități mai mici) indică înmulțirea cu 10 la fiecare treaptă. Săgețile orientate spre stânga (către unități mai mari) indică împărțirea la 10 la fiecare treaptă.
Relații de transformare: \[ 1 \text{ km} = 10 \text{ hm} = 100 \text{ dam} = 1\,000 \text{ m} \] \[ 1 \text{ dm} = 0,1 \text{ m} = \frac{1}{10} \text{ m} \] \[ 1 \text{ cm} = 0,01 \text{ m} = \frac{1}{100} \text{ m} \] \[ 1 \text{ mm} = 0,001 \text{ m} = \frac{1}{1\,000} \text{ m} \]
Dacă într-o problemă trebuie să adunăm sau să scădem lungimi, toate datele trebuie exprimate în aceeași unitate de măsură înainte de a efectua calculele!
Transformați:
a) \(235 \text{ m} = \dots \text{ dm}\)
b) \(4\,267 \text{ cm} = \dots \text{ m}\)
a) Coborâm o singură treaptă de la metri la decimetri, deci înmulțim cu \(10\): \[ 235 \text{ m} = 235 \cdot 10 = 2\,350 \text{ dm} \] b) Urcăm două trepte de la centimetri la metri, deci împărțim la \(100\): \[ 4\,267 \text{ cm} = 4\,267 : 100 = 42,67 \text{ m} \]
Perimetrul (notat cu \(\mathcal{P}\)) reprezintă suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice, exprimate în aceeași unitate de măsură.
Semiperimetrul (notat cu \(p\)) reprezintă jumătate din lungimea perimetrului.
\[ p = \frac{\mathcal{P}}{2} \]
Calculați perimetrul unui teren în formă de pentagon (figură cu 5 laturi) având laturile de: \(230 \text{ m}\), \(185 \text{ m}\), \(220 \text{ m}\), \(190 \text{ m}\) și \(440 \text{ m}\).
Adunăm lungimile tuturor laturilor: \[ \mathcal{P} = 230 \text{ m} + 185 \text{ m} + 220 \text{ m} + 190 \text{ m} + 440 \text{ m} = 1\,265 \text{ m} \]
Perimetrul triunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{triunghi}} = a + b + c \] unde \(a, b, c\) sunt lungimile celor trei laturi.
Perimetrul dreptunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{dreptunghi}} = 2 \cdot (L + l) = 2 \cdot L + 2 \cdot l \] unde \(L\) reprezintă lungimea, iar \(l\) reprezintă lățimea.
Perimetrul pătratului \[ \mathcal{P}_{\text{pătrat}} = 4 \cdot l \] unde \(l\) reprezintă lungimea laturii pătratului.
Determinați perimetrul unui pătrat cu lungimea laturii de \(2,5 \text{ dm}\), exprimat în metri.
Metoda 1: Calculăm perimetrul în decimetri: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot l = 4 \cdot 2,5 \text{ dm} = 10 \text{ dm} \] Transformăm decimetrii în metri (împărțim la 10): \[ 10 \text{ dm} = 10 : 10 = 1 \text{ m} \] Metoda 2: Transformăm mai întâi latura în metri: \[ l = 2,5 \text{ dm} = 2,5 : 10 = 0,25 \text{ m} \] Calculăm perimetrul: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot 0,25 \text{ m} = 1 \text{ m} \]

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Efectuați următorul calcul, exprimând rezultatul final în metri: \[ 2,56 \text{ m} + 45 \text{ dm} \]
Deoarece rezultatul trebuie exprimat în metri, transformăm termenul exprimat în decimetri: \[ 45 \text{ dm} = 45 : 10 = 4,5 \text{ m} \] Acum efectuăm adunarea: \[ 2,56 \text{ m} + 4,5 \text{ m} = 7,06 \text{ m} \] Răspuns: \(7,06 \text{ m}\).
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Un dreptunghi are perimetrul de \(28 \text{ dm}\). Știind că lungimea și lățimea dreptunghiului sunt exprimate prin numere naturale pare consecutive, calculați dimensiunile acestuia (lungimea și lățimea).
Fie \(l\) lățimea și \(L\) lungimea dreptunghiului.
Deoarece dimensiunile sunt numere pare consecutive, le putem nota astfel: \[ l = 2x, \quad L = 2x + 2 \quad (\text{unde } x \in \mathbb{N}^*) \] Știm că perimetrul este: \[ \mathcal{P} = 2 \cdot (L + l) = 28 \text{ dm} \] Împărțim relația la 2 pentru a afla suma dintre lungime și lățime (semiperimetrul): \[ L + l = 14 \text{ dm} \] Înlocuim expresiile notate anterior: \[ (2x + 2) + 2x = 14 \] \[ 4x + 2 = 14 \] \[ 4x = 12 \implies x = 3 \] Acum putem afla dimensiunile:
  • Lățimea: \(l = 2 \cdot 3 = 6 \text{ dm}\)
  • Lungimea: \(L = 2 \cdot 3 + 2 = 8 \text{ dm}\)
(Verificare: \(6\) și \(8\) sunt numere pare consecutive, iar perimetrul este \(2 \cdot (8 + 6) = 2 \cdot 14 = 28 \text{ dm}\)).
Răspuns: Lățimea este \(6 \text{ dm}\), lungimea este \(8 \text{ dm}\).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
În triunghiul \(ABC\), perimetrul este egal cu \(80 \text{ cm}\). Pe latura \(BC\) se consideră punctul \(D\). Știind că perimetrul triunghiului \(ABD\) este de \(50 \text{ cm}\), iar perimetrul triunghiului \(ADC\) este de \(46 \text{ cm}\), determinați lungimea segmentului \(AD\).
Scriem formulele perimetrelor pentru cele trei triunghiuri:
  1. \(\mathcal{P}_{ABC} = AB + BC + AC = 80 \text{ cm}\). Deoarece \(D\) se află pe latura \(BC\), avem \(BC = BD + DC\). Relația devine: \[ AB + BD + DC + AC = 80 \text{ cm} \]
  2. \(\mathcal{P}_{ABD} = AB + BD + AD = 50 \text{ cm}\)
  3. \(\mathcal{P}_{ADC} = AC + DC + AD = 46 \text{ cm}\)
Adunăm perimetrele celor două triunghiuri mai mici: \[ \mathcal{P}_{ABD} + \mathcal{P}_{ADC} = (AB + BD + AD) + (AC + DC + AD) \] \[ 50 + 46 = (AB + BD + DC + AC) + 2 \cdot AD \] Înlocuim suma laturilor triunghiului mare \(AB + BD + DC + AC\) cu valoarea sa cunoscută (\(80 \text{ cm}\)): \[ 96 = 80 + 2 \cdot AD \] \[ 2 \cdot AD = 96 - 80 \] \[ 2 \cdot AD = 16 \implies AD = 8 \text{ cm} \] Răspuns: Lungimea segmentului \(AD\) este de \(8 \text{ cm}\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: