Copertă

I.10.1. Testul 1

Lecția I.10.1 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

douăzeci și cinci de mii optzeci și nouă Clasa miilor: 25 Clasa unităților: 089 Numărul scris cu cifre: 25 089

Rezolvare detaliată

Pentru a scrie un număr cu cifre arabe pornind de la denumirea sa în cuvinte, trebuie să analizăm clasele de numere (clasa unităților, clasa miilor, clasa milioanelor etc.). Fiecare clasă este formată din trei poziții: unități, zeci și sute.

Pasul 1: Identificarea clasei miilor

În enunț avem expresia **„douăzeci și cinci de mii”**. Aceasta înseamnă că în clasa miilor avem numărul \( 25 \). - Cifra zecilor de mii este \( 2 \). - Cifra unităților de mii este \( 5 \). - Deoarece nu sunt menționate sute de mii, această poziție rămâne liberă (sau este \( 0 \) dacă ar fi în interiorul unui număr mai mare).

Pasul 2: Identificarea clasei unităților

Restul numărului este **„optzeci și nouă”**. Aceasta reprezintă clasa unităților. Trebuie să fim atenți să completăm toate cele trei poziții ale clasei (sute, zeci, unități): - Nu avem menționate sute, deci cifra sutelor este \( 0 \). - Avem „optzeci”, deci cifra zecilor este \( 8 \). - Avem „nouă”, deci cifra unităților este \( 9 \). Astfel, clasa unităților este reprezentată prin cifrele \( 089 \).

Pasul 3: Scrierea numărului complet

Punem împreună cifrele celor două clase. Clasa miilor (\( 25 \)) urmată de clasa unităților (\( 089 \)). Obținem numărul: \( 25\,089 \).

Rezolvare pe scurt:

douăzeci și cinci de mii optzeci și nouă = 25 000 + 89 = 25 089

Cele mai importante aspecte ale lecției

Teorema de bază: Orice împărțire cu rest se scrie ca \( D = Î \cdot C + R \), unde restul este strict mai mic decât împărțitorul (\( R < Î \)) și împărțitorul este nenul (\( Î \neq 0 \)).
Proprietate esențială: Resturile posibile ale împărțirii la un număr \( n \) sunt întotdeauna de la \( 0 \) până la \( n-1 \).
Paritate: Restul împărțirii unui număr la \( 2 \) indică dacă acesta este par (rest \( 0 \)) sau impar (rest \( 1 \)).
Pentru oricare două numere naturale \( D \) (deîmpărțit) și \( Î \) (împărțitor), cu \( Î \neq 0 \), există două numere naturale unice, \( C \) (cât) și \( R \) (rest), care respectă relația de mai jos.
\[ D = Î \cdot C + R, \quad \text{unde } R < Î \] \( D \) = deîmpărțitul, \( Î \) = împărțitorul, \( C \) = câtul, \( R \) = restul
Restul împărțirii este întotdeauna strict mai mic decât împărțitorul! Dacă împărțitorul este \( Î \), atunci restul poate lua doar valorile din mulțimea \( \{0, 1, 2, \dots, Î - 1\} \).
Schema elementelor împărțirii cu rest: Deîmpărțitul (D) împărțit la Împărțitor (Î) oferă Câtul (C) și Restul (R), ilustrând condiția obligatorie ca restul R să fie strict mai mic decât împărțitorul Î.
Fie împărțirea \( 103 : 7 = 14 \text{ rest } 5 \).
Verificarea prin teoremă: \( 103 = 7 \cdot 14 + 5 \). Condiția de existență a restului este respectată, deoarece \( 5 < 7 \).
Împărțirea la 0 nu are sens. Împărțitorul (\( Î \)) nu poate fi niciodată 0.
Paritatea unui număr:
  • Dacă restul împărțirii unui număr natural la \( 2 \) este \( 0 \), atunci numărul este par și are forma \( 2k \) (unde \( k \in \mathbb{N} \)).
  • Dacă restul împărțirii unui număr natural la \( 2 \) este \( 1 \), atunci numărul este impar și are forma \( 2k + 1 \) (unde \( k \in \mathbb{N} \)).
Distributivitatea împărțirii față de adunare:
Dacă numerele naturale \( a \) și \( b \) se împart exact (cu restul zero) la \( c \), atunci este adevărată relația: \[ (a + b) : c = a : c + b : c \]
Calculăm \( (102 + 15) : 3 \):
  • Metoda 1 (directă): \( 117 : 3 = 39 \)
  • Metoda 2 (distributivă): \( 102 : 3 + 15 : 3 = 34 + 5 = 39 \)
Pentru a calcula restul împărțirii unei expresii algebrice la un număr \( n \), trebuie să scriem expresia sub forma \( n \cdot C + R \), unde \( R < n \).
Descompunem termenii liberi și coeficienții pentru a pune în evidență factori multipli ai împărțitorului \( n \).
Grupăm termenii divizibili cu \( n \) și dăm factor comun pe \( n \).
Termenul liber rămas, dacă este mai mic decât \( n \), va reprezenta restul împărțirii.
Să determinăm restul împărțirii numărului \( 50a + 75b + 31 \) la \( 25 \):
1. Observăm că \( 50 = 25 \cdot 2 \) și \( 75 = 25 \cdot 3 \).
2. Îl scriem pe \( 31 \) ca \( 25 + 6 \).
3. Expresia devine: \[ 50a + 75b + 31 = 25 \cdot 2a + 25 \cdot 3b + 25 + 6 = 25(2a + 3b + 1) + 6 \]
Deoarece \( 6 < 25 \), restul împărțirii este \( 6 \).

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Care este numărul natural care, prin împărțirea la \( 12 \), dă câtul \( 6 \) și restul \( 5 \)?
Notăm numărul căutat cu \( D \).
Conform teoremei împărțirii cu rest, avem: \[ D = Î \cdot C + R \] Știm că \( Î = 12 \), \( C = 6 \), iar \( R = 5 \). Verificăm condiția pentru rest: \( 5 < 12 \) (adevărat).
Calculăm: \[ D = 12 \cdot 6 + 5 = 72 + 5 = 77 \] Răspuns: Numărul căutat este \( 77 \).
Problema 2 (Medie): Determină suma tuturor numerelor naturale care, împărțite la \( 6 \), dau câtul \( 12 \).
Fie \( n \) un număr care îndeplinește condiția. Conform teoremei împărțirii cu rest: \[ n = 6 \cdot 12 + R, \quad \text{cu } R < 6 \] Restul \( R \) poate lua valorile: \( 0, 1, 2, 3, 4, 5 \).
Numerele posibile sunt:
  • Pentru \( R = 0 \Rightarrow n = 72 \)
  • Pentru \( R = 1 \Rightarrow n = 73 \)
  • Pentru \( R = 2 \Rightarrow n = 74 \)
  • Pentru \( R = 3 \Rightarrow n = 75 \)
  • Pentru \( R = 4 \Rightarrow n = 76 \)
  • Pentru \( R = 5 \Rightarrow n = 77 \)
Calculăm suma acestor numere: \[ S = 72 + 73 + 74 + 75 + 76 + 77 = 447 \] Răspuns: Suma numerelor este \( 447 \).
Problema 3 (Dificilă): Determină toate numerele naturale care, împărțite la \( 8 \), dau un rest de două ori mai mic decât câtul.
Fie \( n \) numărul căutat. Conform teoremei împărțirii cu rest: \[ n = 8 \cdot C + R, \quad R < 8 \] Din enunț știm că restul este de două ori mai mic decât câtul, adică \( C = 2 \cdot R \).
Înlocuim în formulă: \[ n = 8 \cdot (2 \cdot R) + R = 16 \cdot R + R = 17 \cdot R \] Deoarece împărțitorul este \( 8 \), restul \( R \) poate fi doar: \( 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 \).
Pentru fiecare valoare a lui \( R \) obținem numerele:
  • \( R = 0 \Rightarrow n = 17 \cdot 0 = 0 \)
  • \( R = 1 \Rightarrow n = 17 \cdot 1 = 17 \)
  • \( R = 2 \Rightarrow n = 17 \cdot 2 = 34 \)
  • \( R = 3 \Rightarrow n = 17 \cdot 3 = 51 \)
  • \( R = 4 \Rightarrow n = 17 \cdot 4 = 68 \)
  • \( R = 5 \Rightarrow n = 17 \cdot 5 = 85 \)
  • \( R = 6 \Rightarrow n = 17 \cdot 6 = 102 \)
  • \( R = 7 \Rightarrow n = 17 \cdot 7 = 119 \)
Răspuns: Numerele căutate sunt: \( 0, 17, 34, 51, 68, 85, 102, 119 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: