Copertă

I.10.1. Testul 1

Lecția I.10.1 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

a) \( 2\ 803 + 598 \)

\[ \begin{array}{ccccc} & 2 & 8 & 0 & 3 \\ + & & 5 & 9 & 8 \\ \hline & 3 & 4 & 0 & 1 \\ \end{array} \]

b) \( 6\ 305 - 908 \)

\[ \begin{array}{ccccc} & 6 & 3 & 0 & 5 \\ - & & 9 & 0 & 8 \\ \hline & 5 & 3 & 9 & 7 \\ \end{array} \]

c) \( 23 \cdot 58 \)

\[ \begin{array}{ccccc} & & 2 & 3 \\ \cdot & & 5 & 8 \\ \hline & 1 & 8 & 4 \\ + & 1 & 1 & 5 & \\ \hline & 1 & 3 & 3 & 4 \\ \end{array} \]

d) \( 4\ 984 : 89 \)

\[ \begin{array}{cccccc} & 4 & 9 & 8 & 4 & : 89 = 56 \\ - & 4 & 4 & 5 & \downarrow & \\ \hline & & 5 & 3 & 4 & \\ - & & 5 & 3 & 4 & \\ \hline & & & & 0 & \\ \end{array} \]

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva aceste operații cu numere naturale, vom efectua calculele pe rând, așezând numerele unul sub altul pentru a fi mai ușor de calculat, respectând algoritmii standard învățați în clasa a V-a.

a) \( 2\ 803 + 598 \)

Pasul 1: Efectuarea adunării

Așezăm numerele unul sub altul, respectând ordinul unităților, zecilor, sutelor și miilor: \[ \begin{array}{ccccc} & 2 & 8 & 0 & 3 \\ + & & 5 & 9 & 8 \\ \hline & 3 & 4 & 0 & 1 \\ \end{array} \] Adunăm unitățile: \( 3 + 8 = 11 \). Scriem 1 la unități și reținem 1 în minte pentru zeci. Adunăm zecile: \( 0 + 9 + 1 \text{ (din minte)} = 10 \). Scriem 0 la zeci și reținem 1 în minte pentru sute. Adunăm sutele: \( 8 + 5 + 1 \text{ (din minte)} = 14 \). Scriem 4 la sute și reținem 1 în minte pentru mii. Adunăm miile: \( 2 + 1 \text{ (din minte)} = 3 \). Scriem 3. Rezultatul adunării este \( 3\ 401 \).

b) \( 6\ 305 - 908 \)

Pasul 1: Efectuarea scăderii

Așezăm numerele unul sub altul: \[ \begin{array}{ccccc} & 6 & 3 & 0 & 5 \\ - & & 9 & 0 & 8 \\ \hline & 5 & 3 & 9 & 7 \\ \end{array} \] Scădem unitățile: Din 5 nu putem scădea 8. Ne împrumutăm la sute (deoarece cifra zecilor este 0). Astfel, luăm o sută, o transformăm în 10 zeci, lăsăm 9 zeci la ordinul zecilor și ducem 10 unități la ordinul unităților. Obținem \( 15 - 8 = 7 \). Scădem zecile: Au rămas 9 zeci. \( 9 - 0 = 9 \). Scădem sutele: La sute au rămas 2 unități. Din 2 nu putem scădea 9, așa că ne împrumutăm la mii: \( 12 - 9 = 3 \). Scădem miile: La mii au rămas 5 unități. Coborâm cifra 5. Rezultatul scăderii este \( 5\ 397 \).

c) \( 23 \cdot 58 \)

Pasul 1: Efectuarea înmulțirii

Așezăm numerele și înmulțim fiecare cifră a celui de-al doilea număr cu primul număr: \[ \begin{array}{ccccc} & & 2 & 3 \\ \cdot & & 5 & 8 \\ \hline & 1 & 8 & 4 \\ + & 1 & 1 & 5 & \\ \hline & 1 & 3 & 3 & 4 \\ \end{array} \] Înmulțim pe rând: \( 8 \cdot 23 = 184 \). Acesta este primul produs parțial. \( 5 \cdot 23 = 115 \). Acesta este al doilea produs parțial și îl scriem decalat cu o poziție la stânga (deoarece înmulțim zeci). Adunăm produsele parțiale: \( 184 + 1150 = 1\ 334 \). Rezultatul înmulțirii este \( 1\ 334 \).

d) \( 4\ 984 : 89 \)

Pasul 1: Efectuarea împărțirii

Așezăm numerele pentru împărțire: \[ \begin{array}{cccccc} & 4 & 9 & 8 & 4 & : 89 = 56 \\ - & 4 & 4 & 5 & \downarrow & \\ \hline & & 5 & 3 & 4 & \\ - & & 5 & 3 & 4 & \\ \hline & & & & 0 & \\ \end{array} \] Împărțim primele cifre: \( 49 \) este mai mic decât \( 89 \), așa că luăm \( 498 \). Vedem de câte ori se cuprinde \( 89 \) în \( 498 \). Acesta se cuprinde de 5 ori (\( 5 \cdot 89 = 445 \)). Calculăm restul parțial: \( 498 - 445 = 53 \). Coborâm următoarea cifră (4), formând numărul \( 534 \). Împărțim \( 534 \) la \( 89 \). Acesta se cuprinde de exact 6 ori (\( 6 \cdot 89 = 534 \)). Restul final este 0. Rezultatul împărțirii este \( 56 \).

Rezolvare pe scurt:

a) \( 2\ 803 + 598 = 2\ 803 + 600 - 2 = 3\ 403 - 2 = 3\ 401 \) b) \( 6\ 305 - 908 = 6\ 305 - 900 - 8 = 5\ 405 - 8 = 5\ 397 \) c) \( 23 \cdot 58 = 23 \cdot (50 + 8) = 1\ 150 + 184 = 1\ 334 \) d) \( 4\ 984 : 89 = (4\ 450 + 534) : 89 = 4\ 450 : 89 + 534 : 89 = 50 + 6 = 56 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Teorema de bază: Orice împărțire cu rest se scrie ca \( D = Î \cdot C + R \), unde restul este strict mai mic decât împărțitorul (\( R < Î \)) și împărțitorul este nenul (\( Î \neq 0 \)).
Proprietate esențială: Resturile posibile ale împărțirii la un număr \( n \) sunt întotdeauna de la \( 0 \) până la \( n-1 \).
Paritate: Restul împărțirii unui număr la \( 2 \) indică dacă acesta este par (rest \( 0 \)) sau impar (rest \( 1 \)).
Pentru oricare două numere naturale \( D \) (deîmpărțit) și \( Î \) (împărțitor), cu \( Î \neq 0 \), există două numere naturale unice, \( C \) (cât) și \( R \) (rest), care respectă relația de mai jos.
\[ D = Î \cdot C + R, \quad \text{unde } R < Î \] \( D \) = deîmpărțitul, \( Î \) = împărțitorul, \( C \) = câtul, \( R \) = restul
Restul împărțirii este întotdeauna strict mai mic decât împărțitorul! Dacă împărțitorul este \( Î \), atunci restul poate lua doar valorile din mulțimea \( \{0, 1, 2, \dots, Î - 1\} \).
Schema elementelor împărțirii cu rest: Deîmpărțitul (D) împărțit la Împărțitor (Î) oferă Câtul (C) și Restul (R), ilustrând condiția obligatorie ca restul R să fie strict mai mic decât împărțitorul Î.
Fie împărțirea \( 103 : 7 = 14 \text{ rest } 5 \).
Verificarea prin teoremă: \( 103 = 7 \cdot 14 + 5 \). Condiția de existență a restului este respectată, deoarece \( 5 < 7 \).
Împărțirea la 0 nu are sens. Împărțitorul (\( Î \)) nu poate fi niciodată 0.
Paritatea unui număr:
  • Dacă restul împărțirii unui număr natural la \( 2 \) este \( 0 \), atunci numărul este par și are forma \( 2k \) (unde \( k \in \mathbb{N} \)).
  • Dacă restul împărțirii unui număr natural la \( 2 \) este \( 1 \), atunci numărul este impar și are forma \( 2k + 1 \) (unde \( k \in \mathbb{N} \)).
Distributivitatea împărțirii față de adunare:
Dacă numerele naturale \( a \) și \( b \) se împart exact (cu restul zero) la \( c \), atunci este adevărată relația: \[ (a + b) : c = a : c + b : c \]
Calculăm \( (102 + 15) : 3 \):
  • Metoda 1 (directă): \( 117 : 3 = 39 \)
  • Metoda 2 (distributivă): \( 102 : 3 + 15 : 3 = 34 + 5 = 39 \)
Pentru a calcula restul împărțirii unei expresii algebrice la un număr \( n \), trebuie să scriem expresia sub forma \( n \cdot C + R \), unde \( R < n \).
Descompunem termenii liberi și coeficienții pentru a pune în evidență factori multipli ai împărțitorului \( n \).
Grupăm termenii divizibili cu \( n \) și dăm factor comun pe \( n \).
Termenul liber rămas, dacă este mai mic decât \( n \), va reprezenta restul împărțirii.
Să determinăm restul împărțirii numărului \( 50a + 75b + 31 \) la \( 25 \):
1. Observăm că \( 50 = 25 \cdot 2 \) și \( 75 = 25 \cdot 3 \).
2. Îl scriem pe \( 31 \) ca \( 25 + 6 \).
3. Expresia devine: \[ 50a + 75b + 31 = 25 \cdot 2a + 25 \cdot 3b + 25 + 6 = 25(2a + 3b + 1) + 6 \]
Deoarece \( 6 < 25 \), restul împărțirii este \( 6 \).

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Care este numărul natural care, prin împărțirea la \( 12 \), dă câtul \( 6 \) și restul \( 5 \)?
Notăm numărul căutat cu \( D \).
Conform teoremei împărțirii cu rest, avem: \[ D = Î \cdot C + R \] Știm că \( Î = 12 \), \( C = 6 \), iar \( R = 5 \). Verificăm condiția pentru rest: \( 5 < 12 \) (adevărat).
Calculăm: \[ D = 12 \cdot 6 + 5 = 72 + 5 = 77 \] Răspuns: Numărul căutat este \( 77 \).
Problema 2 (Medie): Determină suma tuturor numerelor naturale care, împărțite la \( 6 \), dau câtul \( 12 \).
Fie \( n \) un număr care îndeplinește condiția. Conform teoremei împărțirii cu rest: \[ n = 6 \cdot 12 + R, \quad \text{cu } R < 6 \] Restul \( R \) poate lua valorile: \( 0, 1, 2, 3, 4, 5 \).
Numerele posibile sunt:
  • Pentru \( R = 0 \Rightarrow n = 72 \)
  • Pentru \( R = 1 \Rightarrow n = 73 \)
  • Pentru \( R = 2 \Rightarrow n = 74 \)
  • Pentru \( R = 3 \Rightarrow n = 75 \)
  • Pentru \( R = 4 \Rightarrow n = 76 \)
  • Pentru \( R = 5 \Rightarrow n = 77 \)
Calculăm suma acestor numere: \[ S = 72 + 73 + 74 + 75 + 76 + 77 = 447 \] Răspuns: Suma numerelor este \( 447 \).
Problema 3 (Dificilă): Determină toate numerele naturale care, împărțite la \( 8 \), dau un rest de două ori mai mic decât câtul.
Fie \( n \) numărul căutat. Conform teoremei împărțirii cu rest: \[ n = 8 \cdot C + R, \quad R < 8 \] Din enunț știm că restul este de două ori mai mic decât câtul, adică \( C = 2 \cdot R \).
Înlocuim în formulă: \[ n = 8 \cdot (2 \cdot R) + R = 16 \cdot R + R = 17 \cdot R \] Deoarece împărțitorul este \( 8 \), restul \( R \) poate fi doar: \( 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 \).
Pentru fiecare valoare a lui \( R \) obținem numerele:
  • \( R = 0 \Rightarrow n = 17 \cdot 0 = 0 \)
  • \( R = 1 \Rightarrow n = 17 \cdot 1 = 17 \)
  • \( R = 2 \Rightarrow n = 17 \cdot 2 = 34 \)
  • \( R = 3 \Rightarrow n = 17 \cdot 3 = 51 \)
  • \( R = 4 \Rightarrow n = 17 \cdot 4 = 68 \)
  • \( R = 5 \Rightarrow n = 17 \cdot 5 = 85 \)
  • \( R = 6 \Rightarrow n = 17 \cdot 6 = 102 \)
  • \( R = 7 \Rightarrow n = 17 \cdot 7 = 119 \)
Răspuns: Numerele căutate sunt: \( 0, 17, 34, 51, 68, 85, 102, 119 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: