Copertă

II.2.6. Activități De Evaluare

Lecția II.2.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 13

Rezolvare scurtă

Determinarea volumului unui corp neregulat prin metoda completării cu seringa gradată: 1. Se introduce corpul în pahar și se toarnă apă până la submersia totală. 2. Se marchează nivelul apei pe peretele paharului cu markerul. 3. Se extrage corpul din pahar (nivelul apei scade). 4. Se măsoară volumul de apă necesar pentru a readuce nivelul la marcaj folosind seringa gradată. 5. Volumul corpului (\( V_{corp} \)) este egal cu volumul de apă adăugat (\( V_{adaugat} \)): \[ V_{corp} = V_{adaugat} \] Dacă se folosesc mai multe seringi pline: \[ V_{corp} = n \cdot V_{seringa} + V_{fractiune} \] unde \( n \) este numărul de umpleri complete.

Rezolvare detaliată

Pentru a determina volumul unui corp cu formă neregulată fără a folosi un cilindru gradat de dimensiuni mari, vom utiliza metoda completării cu lichid folosind o seringă gradată ca instrument de măsură etalon.

Pasul 1: Pregătirea experimentului

Vom așeza corpul solid în paharul gol. Ne asigurăm că paharul este suficient de larg pentru ca obiectul să stea așezat stabil pe fundul acestuia.

Pasul 2: Marcarea nivelului de referință

Vom turna apă în pahar până când corpul solid este acoperit în întregime. Folosind markerul, vom trasa o linie precisă pe peretele exterior al paharului, exact în dreptul nivelului la care a ajuns apa (nivelul meniscului). Acesta va fi nivelul nostru de referință.

Pasul 3: Extragerea corpului și măsurarea volumului dislocuit

Vom scoate cu grijă corpul solid din apă. Vom observa că nivelul apei în pahar scade, deoarece corpul nu mai ocupă spațiu în interiorul lichidului. Diferența de nivel reprezintă exact volumul corpului solid.

Pasul 4: Completarea cu seringa gradată

Pentru a măsura acest volum, vom folosi seringa gradată: 1. Umplem seringa cu o cantitate cunoscută de apă (de exemplu, până la gradația maximă). 2. Adăugăm apă în pahar, picătură cu picătură, până când nivelul lichidului revine exact la semnul făcut anterior cu markerul. 3. Notăm câtă apă am extras din seringă (sau de câte ori am umplut seringa).

Pasul 5: Calculul final

Volumul corpului solid (\( V_{corp} \)) este egal cu suma volumelor de apă adăugate cu seringa pentru a reveni la marcaj. Dacă am folosit \( n \) seringi complete de volum \( V_s \) și o fracțiune finală \( V_{rest} \), volumul va fi: \[ V_{corp} = n \cdot V_s + V_{rest} \] Această metodă este precisă deoarece respectă principiul conform căruia un corp scufundat dezlocuiește un volum de lichid egal cu propriul său volum.

Rezolvare pe scurt:

1. Punem corpul în pahar, turnăm apă peste el și marcăm nivelul cu markerul. 2. Scoatem corpul (nivelul scade). 3. Completăm cu apă folosind seringa gradată până la semn. 4. \( V_{corp} = V_{apa\_adaugata} \). Exemplu: \( V_{corp} = 3 \cdot 10 \text{ mL} + 5 \text{ mL} = 35 \text{ mL} \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul: Unitatea în SI este secunda (\( s \)). Operațiile matematice cu unități de timp necesită transformări în baza 60.
Perioada pendulului (\( T \)): Timpul necesar pentru o oscilație completă, definit prin relația \( T = \frac{t}{N} \).
Exprimarea măsurătorilor: Se precizează simbolul, valoarea și unitatea de măsură. Rezultatul unui experiment direct repetat ia forma unui interval ce ține cont de eroarea medie: \( L = L_{mediu} \pm (\Delta L)_{mediu} \).
Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional (SI) este secunda: \( [t]_{SI} = s \).
Pentru timpul parcurs se folosește adesea notația \( t \).
Instrumentele de măsură pentru timp sunt ceasul, cronometrul etc.
Transformarea și operațiile cu unități de timp necesită atenție, deoarece se folosește baza 60:
1 h = 60 min
1 min = 60 s
Adunarea timpului:
\( 2\text{ h } 35\text{ min } 30\text{ s} + 1\text{ h } 45\text{ min } 40\text{ s} = 3\text{ h } 80\text{ min } 70\text{ s} \)
Se transformă secundele: \( 70\text{ s} = 1\text{ min} + 10\text{ s} \) \(\rightarrow 3\text{ h } 81\text{ min } 10\text{ s} \)
Se transformă minutele: \( 81\text{ min} = 1\text{ h} + 21\text{ min} \) \(\rightarrow 4\text{ h } 21\text{ min } 10\text{ s} \)
Scăderea timpului:
\( 4\text{ h } 13\text{ min } 23\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 min (60 s): \( 4\text{ h } 12\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 h (60 min): \( 3\text{ h } 72\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} = 1\text{ h } 44\text{ min } 48\text{ s} \)
Un pendul este format dintr-un corp mic și greu legat la capătul unui fir, prins de un suport orizontal. Dacă este scos din poziția de echilibru, acesta va oscila (se va deplasa de o parte și de alta a acestei poziții).
Diagrama unui pendul simplu oscilând. O bilă atârnă pe un fir, deplasându-se între două puncte extreme (A în stânga, C în dreapta), trecând prin punctul de echilibru vertical (B în mijloc). O traiectorie curbă punctată arată mișcarea continuă A -> B -> C -> B -> A, care definește o oscilație completă.
Perioada (T) este timpul în care corpul efectuează o oscilație completă (traseul dus-întors, ex: A-B-C-B-A).
Dacă într-un timp \( t \) se efectuează \( N \) oscilații complete, perioada se calculează cu relația: \[ T = \frac{t}{N} \] unde \( T \) = perioada, \( t \) = intervalul de timp, \( N \) = numărul de oscilații.
Măsurarea directă a perioadei (Lucrare de laborator):
Se scoate corpul din poziția de echilibru și se lasă liber, pornind simultan cronometrul.
Se măsoară timpul \( t \) în care corpul efectuează un număr \( N \) de oscilații complete.
Se repetă măsurătoarea de cel puțin 5 ori, cu valori diferite pentru \( N \) (ex: N=10, N=15, etc.).
Se calculează \( T \) pentru fiecare măsurătoare, apoi se determină valoarea medie (\( T_{mediu} \)) și eroarea medie (\( \Delta T_{mediu} \)).
Pentru a exprima valoarea unei mărimi fizice trebuie notate: simbolul mărimii, valoarea numerică și unitatea de măsură. Unitățile se stabilesc prin convenții internaționale (ex: \( [L]_{SI} = m \), \( [S]_{SI} = m^2 \), \( [V]_{SI} = m^3 \)).
O mărime fizică poate fi determinată direct (prin folosirea unui instrument de măsură) sau indirect (folosind formule de calcul matematice pe baza altor determinări).
Determinarea directă se face prin măsurarea repetată. Rezultatul final al unei determinări experimentale se scrie sub forma unei marje de eroare: \[ L = L_{medie} \pm (\Delta L)_{medie} \]
Aceasta înseamnă că valoarea reală a mărimii se află într-un interval: \[ L_{medie} - (\Delta L)_{medie} \leq L \leq L_{medie} + (\Delta L)_{medie} \]

Probleme de practică

Problemă ușoară
Un elev observă mișcarea unui pendul și cronometrează timpul în care acesta efectuează 20 de oscilații complete. Cronometrul indică 30 de secunde. Calculați perioada de oscilație a pendulului.
Identificăm datele problemei:
\( t = 30\text{ s} \)
\( N = 20 \)
Aplicăm formula perioadei: \[ T = \frac{t}{N} = \frac{30\text{ s}}{20} = 1,5\text{ s} \] Răspuns: Perioada pendulului este de 1,5 secunde.
Problemă medie
Un experiment a început la ora 10:45:30 și s-a încheiat la ora 12:15:20. Calculați durata exactă a experimentului.
Trebuie să efectuăm o scădere a intervalelor de timp:
\( 12\text{ h } 15\text{ min } 20\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 20\text{ s} < 30\text{ s} \), împrumutăm 1 min (60 s):
\( 12\text{ h } 14\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 14\text{ min} < 45\text{ min} \), împrumutăm 1 h (60 min):
\( 11\text{ h } 74\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Efectuăm scăderea pe fiecare unitate:
Ore: \( 11 - 10 = 1\text{ h} \)
Minute: \( 74 - 45 = 29\text{ min} \)
Secunde: \( 80 - 30 = 50\text{ s} \)
Răspuns: Durata experimentului a fost de 1 h 29 min 50 s.
Problemă dificilă
În urma determinării experimentale a volumului unui corp prin măsurători repetate, s-a obținut o valoare medie \( V_{mediu} = 15,4\text{ cm}^3 \) și o eroare medie \( (\Delta V)_{mediu} = 0,2\text{ cm}^3 \).
a) Scrieți rezultatul final al determinării sub formă de interval.
b) Verificați matematic dacă valoarea \( V = 15,1\text{ cm}^3 \) poate fi considerată o valoare reală acceptabilă pentru volumul acestui corp, conform experimentului.
a) Formula intervalului este:
\[ V_{mediu} - (\Delta V)_{mediu} \leq V \leq V_{mediu} + (\Delta V)_{mediu} \]
Înlocuim datele:
\( 15,4 - 0,2 \leq V \leq 15,4 + 0,2 \)
\( 15,2\text{ cm}^3 \leq V \leq 15,6\text{ cm}^3 \)

b) Valoarea propusă este \( 15,1\text{ cm}^3 \).
Analizăm intervalul obținut: \( [15,2\text{ cm}^3 \text{ ; } 15,6\text{ cm}^3] \).
Deoarece \( 15,1 < 15,2 \), valoarea nu se află în intervalul de eroare acceptat al măsurătorilor.
Răspuns: Nu, valoarea de \( 15,1\text{ cm}^3 \) nu este acceptabilă.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: