Copertă

II.2.6. Activități De Evaluare

Lecția II.2.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 14

Rezolvare scurtă

\[ \begin{array}{|l|c|c|} \hline \text{Pasul} & \text{Vas 9 L} & \text{Vas 4 L} \\ \hline \text{Umplem vasul de 9 L} & 9\text{ L} & 0\text{ L} \\ \hline \text{Turnăm în vasul de 4 L} & 5\text{ L} & 4\text{ L} \\ \hline \text{Golim vasul de 4 L} & 5\text{ L} & 0\text{ L} \\ \hline \text{Turnăm în vasul de 4 L} & 1\text{ L} & 4\text{ L} \\ \hline \text{Golim vasul de 4 L} & 1\text{ L} & 0\text{ L} \\ \hline \text{Mutăm apa în vasul de 4 L} & 0\text{ L} & 1\text{ L} \\ \hline \text{Umplem vasul de 9 L} & 9\text{ L} & 1\text{ L} \\ \hline \text{Completăm vasul de 4 L} & 9\text{ L} - (4\text{ L} - 1\text{ L}) = 6\text{ L} & 4\text{ L} \\ \hline \end{array} \]

Rezolvare detaliată

Înțelegerea problemei

Problema ne cere să obținem o cantitate exactă de \( 6\text{ L} \) de apă folosind doar două vase negradate: unul de \( 4\text{ L} \) și unul de \( 9\text{ L} \). Aceasta este o problemă clasică de transvazări, unde trebuie să folosim capacitățile vaselor pentru a măsura volume intermediare prin umpleri, goliri și transferuri.

Pasul 1: Planificarea transferurilor

Vom folosi un tabel pentru a urmări cantitatea de apă din fiecare vas la fiecare pas. Strategia noastră va fi să umplem succesiv vasul mare de \( 9\text{ L} \) și să turnăm din el în cel mic de \( 4\text{ L} \).

Pasul 2: Executarea operațiilor de transvazare

Urmăm pașii de mai jos: 1. Umplem vasul de \( 9\text{ L} \) complet. 2. Turnăm din vasul de \( 9\text{ L} \) în cel de \( 4\text{ L} \) până se umple. În vasul mare rămân \( 9 - 4 = 5\text{ L} \). 3. Golim vasul de \( 4\text{ L} \). 4. Turnăm din nou din vasul de \( 9\text{ L} \) (unde aveam \( 5\text{ L} \)) în cel de \( 4\text{ L} \). În vasul mare rămâne \( 5 - 4 = 1\text{ L} \). 5. Golim vasul de \( 4\text{ L} \). 6. Mutăm ultimul litru din vasul mare în cel mic. Acum avem \( 1\text{ L} \) în vasul de \( 4\text{ L} \) și cel de \( 9\text{ L} \) este gol. 7. Umplem din nou vasul de \( 9\text{ L} \). 8. Turnăm din vasul de \( 9\text{ L} \) în vasul de \( 4\text{ L} \) (care are deja \( 1\text{ L} \)). Mai putem turna exact \( 4 - 1 = 3\text{ L} \). 9. După ce am turnat cei \( 3\text{ L} \), în vasul de \( 9\text{ L} \) rămân: \( 9 - 3 = 6\text{ L} \).

Modelarea tabelară a soluției

\[ \begin{array}{|l|c|c|} \hline \text{Operația efectuată} & \text{Vas 9 L} & \text{Vas 4 L} \\ \hline \text{Starea inițială} & 0 & 0 \\ \hline \text{1. Umplem vasul de 9 L} & 9 & 0 \\ \hline \text{2. Turnăm în vasul de 4 L} & 5 & 4 \\ \hline \text{3. Golim vasul de 4 L} & 5 & 0 \\ \hline \text{4. Turnăm în vasul de 4 L} & 1 & 4 \\ \hline \text{5. Golim vasul de 4 L} & 1 & 0 \\ \hline \text{6. Mutăm apa în vasul mic} & 0 & 1 \\ \hline \text{7. Umplem vasul de 9 L} & 9 & 1 \\ \hline \text{8. Completăm vasul de 4 L} & 6 & 4 \\ \hline \end{array} \]

Concluzie

Prin această succesiune de operații, am reușit să izolăm exact \( 6\text{ L} \) de apă în vasul de \( 9\text{ L} \).

Rezolvare pe scurt:

1. Umplem vasul de \( 9\text{ L} \) și turnăm în cel de \( 4\text{ L} \): rămân \( 5\text{ L} \). 2. Golim vasul de \( 4\text{ L} \) și turnăm din nou din cel mare: rămâne \( 1\text{ L} \). 3. Golim vasul de \( 4\text{ L} \), punem litrul rămas în el. 4. Umplem vasul de \( 9\text{ L} \) și turnăm până umplem vasul de \( 4\text{ L} \): \( 9\text{ L} - (4\text{ L} - 1\text{ L}) = 6\text{ L} \) rămași în vasul mare.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul: Unitatea în SI este secunda (\( s \)). Operațiile matematice cu unități de timp necesită transformări în baza 60.
Perioada pendulului (\( T \)): Timpul necesar pentru o oscilație completă, definit prin relația \( T = \frac{t}{N} \).
Exprimarea măsurătorilor: Se precizează simbolul, valoarea și unitatea de măsură. Rezultatul unui experiment direct repetat ia forma unui interval ce ține cont de eroarea medie: \( L = L_{mediu} \pm (\Delta L)_{mediu} \).
Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional (SI) este secunda: \( [t]_{SI} = s \).
Pentru timpul parcurs se folosește adesea notația \( t \).
Instrumentele de măsură pentru timp sunt ceasul, cronometrul etc.
Transformarea și operațiile cu unități de timp necesită atenție, deoarece se folosește baza 60:
1 h = 60 min
1 min = 60 s
Adunarea timpului:
\( 2\text{ h } 35\text{ min } 30\text{ s} + 1\text{ h } 45\text{ min } 40\text{ s} = 3\text{ h } 80\text{ min } 70\text{ s} \)
Se transformă secundele: \( 70\text{ s} = 1\text{ min} + 10\text{ s} \) \(\rightarrow 3\text{ h } 81\text{ min } 10\text{ s} \)
Se transformă minutele: \( 81\text{ min} = 1\text{ h} + 21\text{ min} \) \(\rightarrow 4\text{ h } 21\text{ min } 10\text{ s} \)
Scăderea timpului:
\( 4\text{ h } 13\text{ min } 23\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 min (60 s): \( 4\text{ h } 12\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 h (60 min): \( 3\text{ h } 72\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} = 1\text{ h } 44\text{ min } 48\text{ s} \)
Un pendul este format dintr-un corp mic și greu legat la capătul unui fir, prins de un suport orizontal. Dacă este scos din poziția de echilibru, acesta va oscila (se va deplasa de o parte și de alta a acestei poziții).
Diagrama unui pendul simplu oscilând. O bilă atârnă pe un fir, deplasându-se între două puncte extreme (A în stânga, C în dreapta), trecând prin punctul de echilibru vertical (B în mijloc). O traiectorie curbă punctată arată mișcarea continuă A -> B -> C -> B -> A, care definește o oscilație completă.
Perioada (T) este timpul în care corpul efectuează o oscilație completă (traseul dus-întors, ex: A-B-C-B-A).
Dacă într-un timp \( t \) se efectuează \( N \) oscilații complete, perioada se calculează cu relația: \[ T = \frac{t}{N} \] unde \( T \) = perioada, \( t \) = intervalul de timp, \( N \) = numărul de oscilații.
Măsurarea directă a perioadei (Lucrare de laborator):
Se scoate corpul din poziția de echilibru și se lasă liber, pornind simultan cronometrul.
Se măsoară timpul \( t \) în care corpul efectuează un număr \( N \) de oscilații complete.
Se repetă măsurătoarea de cel puțin 5 ori, cu valori diferite pentru \( N \) (ex: N=10, N=15, etc.).
Se calculează \( T \) pentru fiecare măsurătoare, apoi se determină valoarea medie (\( T_{mediu} \)) și eroarea medie (\( \Delta T_{mediu} \)).
Pentru a exprima valoarea unei mărimi fizice trebuie notate: simbolul mărimii, valoarea numerică și unitatea de măsură. Unitățile se stabilesc prin convenții internaționale (ex: \( [L]_{SI} = m \), \( [S]_{SI} = m^2 \), \( [V]_{SI} = m^3 \)).
O mărime fizică poate fi determinată direct (prin folosirea unui instrument de măsură) sau indirect (folosind formule de calcul matematice pe baza altor determinări).
Determinarea directă se face prin măsurarea repetată. Rezultatul final al unei determinări experimentale se scrie sub forma unei marje de eroare: \[ L = L_{medie} \pm (\Delta L)_{medie} \]
Aceasta înseamnă că valoarea reală a mărimii se află într-un interval: \[ L_{medie} - (\Delta L)_{medie} \leq L \leq L_{medie} + (\Delta L)_{medie} \]

Probleme de practică

Problemă ușoară
Un elev observă mișcarea unui pendul și cronometrează timpul în care acesta efectuează 20 de oscilații complete. Cronometrul indică 30 de secunde. Calculați perioada de oscilație a pendulului.
Identificăm datele problemei:
\( t = 30\text{ s} \)
\( N = 20 \)
Aplicăm formula perioadei: \[ T = \frac{t}{N} = \frac{30\text{ s}}{20} = 1,5\text{ s} \] Răspuns: Perioada pendulului este de 1,5 secunde.
Problemă medie
Un experiment a început la ora 10:45:30 și s-a încheiat la ora 12:15:20. Calculați durata exactă a experimentului.
Trebuie să efectuăm o scădere a intervalelor de timp:
\( 12\text{ h } 15\text{ min } 20\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 20\text{ s} < 30\text{ s} \), împrumutăm 1 min (60 s):
\( 12\text{ h } 14\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 14\text{ min} < 45\text{ min} \), împrumutăm 1 h (60 min):
\( 11\text{ h } 74\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Efectuăm scăderea pe fiecare unitate:
Ore: \( 11 - 10 = 1\text{ h} \)
Minute: \( 74 - 45 = 29\text{ min} \)
Secunde: \( 80 - 30 = 50\text{ s} \)
Răspuns: Durata experimentului a fost de 1 h 29 min 50 s.
Problemă dificilă
În urma determinării experimentale a volumului unui corp prin măsurători repetate, s-a obținut o valoare medie \( V_{mediu} = 15,4\text{ cm}^3 \) și o eroare medie \( (\Delta V)_{mediu} = 0,2\text{ cm}^3 \).
a) Scrieți rezultatul final al determinării sub formă de interval.
b) Verificați matematic dacă valoarea \( V = 15,1\text{ cm}^3 \) poate fi considerată o valoare reală acceptabilă pentru volumul acestui corp, conform experimentului.
a) Formula intervalului este:
\[ V_{mediu} - (\Delta V)_{mediu} \leq V \leq V_{mediu} + (\Delta V)_{mediu} \]
Înlocuim datele:
\( 15,4 - 0,2 \leq V \leq 15,4 + 0,2 \)
\( 15,2\text{ cm}^3 \leq V \leq 15,6\text{ cm}^3 \)

b) Valoarea propusă este \( 15,1\text{ cm}^3 \).
Analizăm intervalul obținut: \( [15,2\text{ cm}^3 \text{ ; } 15,6\text{ cm}^3] \).
Deoarece \( 15,1 < 15,2 \), valoarea nu se află în intervalul de eroare acceptat al măsurătorilor.
Răspuns: Nu, valoarea de \( 15,1\text{ cm}^3 \) nu este acceptabilă.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: