Copertă

II.2.6. Activități De Evaluare

Lecția II.2.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

Metoda utilizată: Metoda copierii lungimii pe marginea unei foi de hârtie.

Descrierea metodei:

1. Se așază marginea unei foi de hârtie peste segmentul din figura II.39. 2. Se marchează cu creionul pe hârtie cele două capete ale segmentului. 3. Distanța dintre marcaje reprezintă lungimea segmentului.

Desenarea segmentelor pe caiet:

Se folosește marginea hârtiei marcate pentru a trasa segmentele în diferite poziții: 1. Poziție orizontală: \( L_1 = \text{lungimea marcată} \) 2. Poziție verticală: \( L_2 = \text{lungimea marcată} \) 3. Poziție oblică: \( L_3 = \text{lungimea marcată} \) Desenați pe caiet trei segmente de lungimi egale (aproximativ 4-5 cm, conform vizualului din manual): unul orizontal, unul vertical și unul oblic (înclinat la 45 de grade), pentru a demonstra că lungimea rămâne aceeași indiferent de orientare.

Rezolvare detaliată

Alegerea metodei experimentale

Pentru a desena segmente de aceeași lungime cu cel din figura II.39 fără a utiliza instrumente de măsură gradate (riglă) sau de construcție (compas), vom folosi metoda copierii cu ajutorul unei benzi de hârtie (sau marginea unei foi de caiet). Această metodă se bazează pe transferul distanței prin marcare directă.

Descrierea metodei

Etapele procesului sunt următoarele:
  1. Așezăm marginea unei foi de hârtie curată deasupra manualului, astfel încât să se suprapună peste segmentul din figura II.39.
  2. Folosind un creion bine ascuțit, marcăm pe marginea hârtiei două puncte sau liniuțe fine care să corespundă exact extremităților segmentului din figură.
  3. Distanța dintre cele două semne de pe foaia de hârtie reprezintă lungimea "etalon" a segmentului căutat.

Desenarea segmentelor în poziții diferite

Folosind foaia marcată anterior ca pe o riglă personalizată (șablon), vom desena pe caiet cele 3 segmente cerute:
  1. Segmentul 1 (Orizontal): Așezăm foaia orizontal pe caiet și unim cele două puncte marcate cu o linie dreaptă.
  2. Segmentul 2 (Vertical): Rotim foaia la 90 de grade, o așezăm vertical și trasăm linia între marcaje.
  3. Segmentul 3 (Oblic): Așezăm foaia într-o poziție înclinată și trasăm linia între marcaje.
Desenați pe caiet trei segmente de lungimi egale (aproximativ 4-5 cm, conform vizualului din manual): unul orizontal, unul vertical și unul oblic (înclinat la 45 de grade), pentru a demonstra că lungimea rămâne aceeași indiferent de orientare.

Rezolvare pe scurt:

Metoda: Copierea lungimii pe o bandă de hârtie prin marcarea capetelor segmentului din Fig. II.39. Desenare: Se mută banda pe caiet și se trasează linii între marcaje. 1. Segment orizontal: \( L \). 2. Segment vertical: \( L \). 3. Segment oblic: \( L \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul: Unitatea în SI este secunda (\( s \)). Operațiile matematice cu unități de timp necesită transformări în baza 60.
Perioada pendulului (\( T \)): Timpul necesar pentru o oscilație completă, definit prin relația \( T = \frac{t}{N} \).
Exprimarea măsurătorilor: Se precizează simbolul, valoarea și unitatea de măsură. Rezultatul unui experiment direct repetat ia forma unui interval ce ține cont de eroarea medie: \( L = L_{mediu} \pm (\Delta L)_{mediu} \).
Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional (SI) este secunda: \( [t]_{SI} = s \).
Pentru timpul parcurs se folosește adesea notația \( t \).
Instrumentele de măsură pentru timp sunt ceasul, cronometrul etc.
Transformarea și operațiile cu unități de timp necesită atenție, deoarece se folosește baza 60:
1 h = 60 min
1 min = 60 s
Adunarea timpului:
\( 2\text{ h } 35\text{ min } 30\text{ s} + 1\text{ h } 45\text{ min } 40\text{ s} = 3\text{ h } 80\text{ min } 70\text{ s} \)
Se transformă secundele: \( 70\text{ s} = 1\text{ min} + 10\text{ s} \) \(\rightarrow 3\text{ h } 81\text{ min } 10\text{ s} \)
Se transformă minutele: \( 81\text{ min} = 1\text{ h} + 21\text{ min} \) \(\rightarrow 4\text{ h } 21\text{ min } 10\text{ s} \)
Scăderea timpului:
\( 4\text{ h } 13\text{ min } 23\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 min (60 s): \( 4\text{ h } 12\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} \)
Se împrumută 1 h (60 min): \( 3\text{ h } 72\text{ min } 83\text{ s} - 2\text{ h } 28\text{ min } 35\text{ s} = 1\text{ h } 44\text{ min } 48\text{ s} \)
Un pendul este format dintr-un corp mic și greu legat la capătul unui fir, prins de un suport orizontal. Dacă este scos din poziția de echilibru, acesta va oscila (se va deplasa de o parte și de alta a acestei poziții).
Diagrama unui pendul simplu oscilând. O bilă atârnă pe un fir, deplasându-se între două puncte extreme (A în stânga, C în dreapta), trecând prin punctul de echilibru vertical (B în mijloc). O traiectorie curbă punctată arată mișcarea continuă A -> B -> C -> B -> A, care definește o oscilație completă.
Perioada (T) este timpul în care corpul efectuează o oscilație completă (traseul dus-întors, ex: A-B-C-B-A).
Dacă într-un timp \( t \) se efectuează \( N \) oscilații complete, perioada se calculează cu relația: \[ T = \frac{t}{N} \] unde \( T \) = perioada, \( t \) = intervalul de timp, \( N \) = numărul de oscilații.
Măsurarea directă a perioadei (Lucrare de laborator):
Se scoate corpul din poziția de echilibru și se lasă liber, pornind simultan cronometrul.
Se măsoară timpul \( t \) în care corpul efectuează un număr \( N \) de oscilații complete.
Se repetă măsurătoarea de cel puțin 5 ori, cu valori diferite pentru \( N \) (ex: N=10, N=15, etc.).
Se calculează \( T \) pentru fiecare măsurătoare, apoi se determină valoarea medie (\( T_{mediu} \)) și eroarea medie (\( \Delta T_{mediu} \)).
Pentru a exprima valoarea unei mărimi fizice trebuie notate: simbolul mărimii, valoarea numerică și unitatea de măsură. Unitățile se stabilesc prin convenții internaționale (ex: \( [L]_{SI} = m \), \( [S]_{SI} = m^2 \), \( [V]_{SI} = m^3 \)).
O mărime fizică poate fi determinată direct (prin folosirea unui instrument de măsură) sau indirect (folosind formule de calcul matematice pe baza altor determinări).
Determinarea directă se face prin măsurarea repetată. Rezultatul final al unei determinări experimentale se scrie sub forma unei marje de eroare: \[ L = L_{medie} \pm (\Delta L)_{medie} \]
Aceasta înseamnă că valoarea reală a mărimii se află într-un interval: \[ L_{medie} - (\Delta L)_{medie} \leq L \leq L_{medie} + (\Delta L)_{medie} \]

Probleme de practică

Problemă ușoară
Un elev observă mișcarea unui pendul și cronometrează timpul în care acesta efectuează 20 de oscilații complete. Cronometrul indică 30 de secunde. Calculați perioada de oscilație a pendulului.
Identificăm datele problemei:
\( t = 30\text{ s} \)
\( N = 20 \)
Aplicăm formula perioadei: \[ T = \frac{t}{N} = \frac{30\text{ s}}{20} = 1,5\text{ s} \] Răspuns: Perioada pendulului este de 1,5 secunde.
Problemă medie
Un experiment a început la ora 10:45:30 și s-a încheiat la ora 12:15:20. Calculați durata exactă a experimentului.
Trebuie să efectuăm o scădere a intervalelor de timp:
\( 12\text{ h } 15\text{ min } 20\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 20\text{ s} < 30\text{ s} \), împrumutăm 1 min (60 s):
\( 12\text{ h } 14\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Deoarece \( 14\text{ min} < 45\text{ min} \), împrumutăm 1 h (60 min):
\( 11\text{ h } 74\text{ min } 80\text{ s} - 10\text{ h } 45\text{ min } 30\text{ s} \)
Efectuăm scăderea pe fiecare unitate:
Ore: \( 11 - 10 = 1\text{ h} \)
Minute: \( 74 - 45 = 29\text{ min} \)
Secunde: \( 80 - 30 = 50\text{ s} \)
Răspuns: Durata experimentului a fost de 1 h 29 min 50 s.
Problemă dificilă
În urma determinării experimentale a volumului unui corp prin măsurători repetate, s-a obținut o valoare medie \( V_{mediu} = 15,4\text{ cm}^3 \) și o eroare medie \( (\Delta V)_{mediu} = 0,2\text{ cm}^3 \).
a) Scrieți rezultatul final al determinării sub formă de interval.
b) Verificați matematic dacă valoarea \( V = 15,1\text{ cm}^3 \) poate fi considerată o valoare reală acceptabilă pentru volumul acestui corp, conform experimentului.
a) Formula intervalului este:
\[ V_{mediu} - (\Delta V)_{mediu} \leq V \leq V_{mediu} + (\Delta V)_{mediu} \]
Înlocuim datele:
\( 15,4 - 0,2 \leq V \leq 15,4 + 0,2 \)
\( 15,2\text{ cm}^3 \leq V \leq 15,6\text{ cm}^3 \)

b) Valoarea propusă este \( 15,1\text{ cm}^3 \).
Analizăm intervalul obținut: \( [15,2\text{ cm}^3 \text{ ; } 15,6\text{ cm}^3] \).
Deoarece \( 15,1 < 15,2 \), valoarea nu se află în intervalul de eroare acceptat al măsurătorilor.
Răspuns: Nu, valoarea de \( 15,1\text{ cm}^3 \) nu este acceptabilă.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: