Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
După August urmează: Septembrie, Octombrie.
b)
Înaintea lunii Martie se află: Februarie, Ianuarie, Decembrie, Noiembrie.
c)
Primele trei luni ale anului sunt: Ianuarie, Februarie, Martie.

Rezolvare detaliată

Identificarea lunilor anului

Pentru a rezolva cerințele problemei, trebuie să ne amintim ordinea celor 12 luni ale anului: 1. Ianuarie 2. Februarie 3. Martie 4. Aprilie 5. Mai 6. Iunie 7. Iulie 8. August 9. Septembrie 10. Octombrie 11. Noiembrie 12. Decembrie

а) două luni care urmează după luna august

August este luna a 8-a a anului. Lunile care urmează imediat după ea sunt luna a 9-a și luna a 10-a.
  • Luna a 9-a este Septembrie.
  • Luna a 10-a este Octombrie.

б) patru luni care se află înaintea lunii martie

Martie este luna a 3-a a anului. Pentru a găsi lunile dinaintea ei, numărăm invers. Deoarece avem nevoie de patru luni, vom trece și în anul precedent:
  • Cu o lună înainte de Martie (luna 3) este Februarie (luna 2).
  • Cu două luni înainte este Ianuarie (luna 1).
  • Cu trei luni înainte (mergând în anul anterior) este Decembrie (luna 12).
  • Cu patru luni înainte este Noiembrie (luna 11).

в) primele trei luni dintr-un an

Primele luni ale anului sunt cele care au numerele de ordine 1, 2 și 3 în calendar:
  • Prima lună este Ianuarie.
  • A doua lună este Februarie.
  • A treia lună este Martie.

Rezolvare scurtă:

a) Septembrie, Octombrie; b) Februarie, Ianuarie, Decembrie, Noiembrie; c) Ianuarie, Februarie, Martie.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mărimile fizice și monetare se măsoară utilizând unități etalon, multipli și submultipli:
• Lungimea: Metrul (m). (Ex: \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} \))
• Volumul: Litrul (l). (Ex: \( 1 \text{ kl} = 1\ 000 \text{ l} \))
• Masa: Kilogramul (kg) / Gramul (g). (Ex: \( 1 \text{ t} = 1\ 000 \text{ kg} \))
• Timpul: Secunde, minute (\(60\text{s}\)), ore (\(60\text{min}\)), zile (\(24\text{h}\)), ani, secole (\(100\text{ ani}\)).
• Valoarea (Banii): Leul / Euro. (Ex: \( 1 \text{ leu} = 100 \text{ bani} \))
Regula generală (sistem metric): Pentru a transforma o unitate mare într-una mică se înmulțește (cu 10 pe treaptă), iar pentru a transforma o unitate mică într-una mare se împarte (la 10 pe treaptă).
Unitatea principală pentru măsurarea lungimii este metrul (m).
Pentru distanțe mai mici se folosesc submultiplii (dm, cm, mm), iar pentru distanțe mai mari se folosesc multiplii (dam, hm, km).
Multipli Unitate principală Submultipli
kilometrul (km)
hectometrul (hm)
decametrul (dam)
metrul (m) decimetrul (dm)
centimetrul (cm)
milimetrul (mm)
Reguli de transformare:
• Din unitate mare în mică (coborârea scării): se înmulțește cu 10, 100 sau 1000.
• Din unitate mică în mare (urcarea scării): se împarte la 10, 100 sau 1000.
Schema "scării" unităților de măsură: mm, cm, dm, m, dam, hm, km. Săgețile care coboară indică "x 10" pentru fiecare treaptă, iar cele care urcă indică ": 10" pentru fiecare treaptă.
\[ 7000 \text{ m} = 7000 : 1000 = 7 \text{ km} \] \[ 4 \text{ m} = 4 \times 1000 = 4000 \text{ mm} \]
Dacă o hartă are scara \( 1:400\ 000 \), înseamnă că \( 1 \text{ cm} \) pe hartă reprezintă \( 400\ 000 \text{ cm} \) în realitate.
\( 400\ 000 \text{ cm} = 4\ 000 \text{ m} = 4 \text{ km} \).
Unitatea principală pentru măsurarea volumului este litrul (l).
Relații între unități:
\( 1 \text{ kl} = 10 \text{ hl} = 100 \text{ dal} = 1\ 000 \text{ l} \)
\( 1 \text{ l} = 10 \text{ dl} = 100 \text{ cl} = 1\ 000 \text{ ml} \)
Pentru a umple o cisternă de \( 1 \text{ kl} \) sunt necesare:
• \( 1\ 000 \) sticle de \( 1 \text{ l} \)
• \( 100 \) găleți de \( 1 \text{ dal} \)
• \( 10 \) butoaie de \( 1 \text{ hl} \)
Transformări:
Din mare în mic (înmulțire): \( 5 \text{ l} = 5 \times 1\ 000 = 5\ 000 \text{ ml} \)
Din mic în mare (împărțire): \( 9\ 000 \text{ l} = 9\ 000 : 1\ 000 = 9 \text{ kl} \)
Unitatea principală este kilogramul (kg), deși multiplii și submultiplii se formează de la unitatea de bază, gramul (g).
Multiplii și submultiplii principali:
\( 1 \text{ t (tonă)} = 1\ 000 \text{ kg} \)
\( 1 \text{ q (chintal)} = 100 \text{ kg} \)
\( 1 \text{ kg} = 10 \text{ hg} = 100 \text{ dag} = 1\ 000 \text{ g} \)
\( 1 \text{ g} = 10 \text{ dg} = 100 \text{ cg} = 1\ 000 \text{ mg} \)
\[ 2 \text{ kg} = 2 \times 1\ 000 = 2\ 000 \text{ g} \] \[ 7\ 000 \text{ kg} = 7\ 000 : 1\ 000 = 7 \text{ t} \]
Timpul se măsoară în secunde, minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani, decenii, secole (veacuri) și milenii.
Echivalențe:
\( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \)
\( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \)
\( 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \)
\( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
\( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ sau } 366 \text{ de zile} \) (an bisect)
\( 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \)
\( 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ ani} \)
\( 1 \text{ mileniu} = 1\ 000 \text{ ani} \)
Operații cu unități de timp:
Pentru a transforma unități mari în unități mici se folosește înmulțirea.
\( 3 \text{ ani} = 3 \times 12 = 36 \text{ luni} \)
\( 3 \text{ ore și } 40 \text{ minute} = (3 \times 60) + 40 = 180 + 40 = 220 \text{ minute} \)
Sistemul monetar românesc folosește leul și banul, iar cel european folosește euro și eurocentul.
\( 1 \text{ leu} = 100 \text{ bani} \)
\( 1 \text{ euro} = 100 \text{ eurocenți} \)
Sume mixte:
\( 3 \text{ lei și } 20 \text{ bani} = 300 \text{ bani} + 20 \text{ bani} = 320 \text{ bani} \)
O sumă de \( 425 \text{ lei} \) poate fi formată din: \( 4 \times 100 \text{ lei} + 2 \times 10 \text{ lei} + 1 \times 5 \text{ lei} \).

Probleme de exersare

Ușoară: O distanță măsoară \( 5 \text{ km} \). Câți metri reprezintă această distanță?
Știm că \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} \).
\( 5 \text{ km} = 5 \times 1\ 000 = 5\ 000 \text{ m} \).
Răspuns: \( 5\ 000 \text{ m} \).
Medie: Câte minute sunt, în total, în \( 4 \text{ ore și } 25 \text{ de minute} \)?
Transformăm orele în minute, știind că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \).
\( 4 \text{ ore} = 4 \times 60 = 240 \text{ minute} \).
Adunăm restul de minute: \( 240 + 25 = 265 \text{ minute} \).
Răspuns: \( 265 \text{ minute} \).
Dificilă: Un fermier are un butoi cu capacitatea de \( 1 \text{ hl} \) și o cisternă cu capacitatea de \( 1 \text{ kl} \). Câte sticle de \( 1 \text{ l} \) sunt necesare pentru a umple complet ambele recipiente?
Aducem toate capacitățile la aceeași unitate (litrul):
• Pentru butoi: \( 1 \text{ hl} = 100 \text{ l} \) (sunt necesare \( 100 \) de sticle).
• Pentru cisternă: \( 1 \text{ kl} = 1\ 000 \text{ l} \) (sunt necesare \( 1\ 000 \) de sticle).
Totalul sticlelor: \( 100 + 1\ 000 = 1\ 100 \text{ sticle} \).
Răspuns: Sunt necesare \( 1\ 100 \text{ sticle} \).
Dificilă: Cumpărați o carte care costă \( 45 \text{ lei și } 50 \text{ bani} \). Plătiți cu o bancnotă de \( 50 \text{ lei} \). Câți bani veți primi rest? Exprimați rezultatul în lei și bani.
Transformăm sumele în bani pentru a efectua scăderea mai ușor, știind că \( 1 \text{ leu} = 100 \text{ bani} \):
Suma plătită: \( 50 \text{ lei} = 5\ 000 \text{ bani} \).
Prețul cărții: \( 45 \text{ lei și } 50 \text{ bani} = 4\ 500 + 50 = 4\ 550 \text{ bani} \).
Restul: \( 5\ 000 - 4\ 550 = 450 \text{ bani} \).
Transformăm înapoi în lei și bani: \( 450 \text{ bani} = 4 \text{ lei și } 50 \text{ bani} \).
Răspuns: Restul este \( 4 \text{ lei și } 50 \text{ bani} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: