Copertă

VII.2. Pozițiile Relative Ale Unui Punct Față De O Dreaptă. Puncte Coliniare. Pozițiile Relative A Două Drepte: Drepte Concurente, Drepte Paralele

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Analizând desenul de la exercițiul 1:

Reprezentarea cu drumul

a) Fata este în zona drumului \(\implies\) A b) Calul este în afara zonei drumului \(\implies\) F c) Calul este în afara drumului \(\implies\) A d) Fata este în zona drumului \(\implies\) F

Reprezentarea geometrică

e) \( F \in d \implies\) A f) \( C \notin d \implies\) F g) \( C \notin d \implies\) A h) \( F \in d \implies\) F

Rezolvare detaliată

Analiza pozițiilor relative ale obiectelor și punctelor

Pentru a rezolva acest exercițiu, vom analiza prima imagine furnizată (Exercițiul 1), care conține două reprezentări grafice: una sugestivă (cu o fată, un cal și un drum) și una geometrică abstractă (cu punctele \( F \), \( C \) și dreapta \( d \)).

Evaluarea afirmațiilor despre reprezentarea sugestivă

În prima imagine, observăm un drum reprezentat printr-o bandă gri deschis.
  • a) Fata se află pe drum. Observăm că picioarele fetei sunt poziționate în interiorul zonei care reprezintă drumul. Valoare de adevăr: Adevărat (A)
  • b) Calul se află pe drum. Calul este desenat în partea stângă, în afara zonei gri care reprezintă drumul (pe iarbă). Valoare de adevăr: Fals (F)
  • c) Calul nu se află pe drum. Această afirmație neagă prezența calului pe drum, ceea ce corespunde cu observația noastră anterioară. Valoare de adevăr: Adevărat (A)
  • d) Fata nu se află pe drum. Deoarece am stabilit că fata este pe drum, afirmația că nu se află pe drum este contrară realității din desen. Valoare de adevăr: Fals (F)

Evaluarea afirmațiilor despre reprezentarea geometrică

În a doua parte a desenului, avem o dreaptă notată cu \( d \) și două puncte, \( F \) și \( C \).
  • e) Punctul \( F \) se află pe dreapta \( d \) (aparține dreptei \( d \)). Simbolul punctului \( F \) (un mic „x”) este situat exact pe linia care reprezintă dreapta \( d \). În limbaj matematic, spunem că \( F \in d \). Valoare de adevăr: Adevărat (A)
  • f) Punctul \( C \) se află pe dreapta \( d \) (aparține dreptei \( d \)). Punctul \( C \) este desenat la o anumită distanță de linia \( d \), deci nu se află pe aceasta. Valoare de adevăr: Fals (F)
  • g) Punctul \( C \) nu se află pe dreapta \( d \) (nu aparține dreptei \( d \)). Afirmația confirmă că punctul \( C \) este exterior dreptei, ceea ce am observat la pasul anterior (\( C \notin d \)). Valoare de adevăr: Adevărat (A)
  • h) Punctul \( F \) nu se află pe dreapta \( d \) (nu aparține dreptei \( d \)). Deoarece punctul \( F \) este situat pe dreaptă, afirmația că nu aparține acesteia este incorectă. Valoare de adevăr: Fals (F)

Rezolvare pe scurt:

a) A; b) F; c) A; d) F; e) \( F \in d \) \(\implies\) A; f) \( C \notin d \) \(\implies\) F; g) \( C \notin d \) \(\implies\) A; h) \( F \in d \) \(\implies\) F.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Poziția unui punct față de o dreaptă: Un punct poate fi interior (\( A \in d \)) sau exterior (\( B \notin d \)).
Axioma dreptei: Două puncte distincte determină o singură dreaptă. Printr-un singur punct trec o infinitate de drepte.
Puncte coliniare: Trei sau mai multe puncte care aparțin aceleiași drepte. În caz contrar, sunt necoliniare.
Numărul de drepte: Pentru \( n \) puncte (oricare 3 necoliniare), numărul de drepte este \( \frac{n(n-1)}{2} \). Exemplu: 5 puncte determină \( \frac{5 \cdot 4}{2} = 10 \) drepte.
Punct interior dreptei (punctul aparține dreptei) – un punct care este situat pe acea dreaptă.
Dacă punctul \( A \) aparține dreptei \( d \), se notează: \( A \in d \).
Punct exterior dreptei (punctul nu aparține dreptei) – un punct care este situat în afara acelei drepte.
Dacă punctul \( B \) nu aparține dreptei \( d \), se notează: \( B \notin d \).
O dreaptă orizontală notată cu d. Pe această dreaptă este marcat un punct A (interior), iar sub dreaptă este marcat un punct B (exterior).
Fie o dreaptă \( a \). Dacă un punct \( M \) se află pe dreapta \( a \), iar punctul \( N \) se află în afara ei, scrieți relația de apartenență folosind simbolurile matematice corespunzătoare.
Punctul \( M \) aparține dreptei \( a \), deci scriem \( M \in a \).
Punctul \( N \) nu aparține dreptei \( a \), deci scriem \( N \notin a \).
Axiomă – o propoziție matematică admisă ca adevărată fără a fi nevoie de o demonstrație.
Axioma dreptei: Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.
Printr-un singur punct trece o infinitate de drepte distincte. Orice dreaptă conține cel puțin două puncte distincte.
Două figuri alăturate: prima arată un punct A prin care trec mai multe drepte concurente (a, b, c, d), exemplificând că printr-un punct trec o infinitate de drepte. A doua arată două puncte distincte A și B prin care trece o singură dreaptă d.
Câte drepte distincte pot fi trasate astfel încât să treacă simultan prin două puncte date, \( P \) și \( Q \)?
Conform axiomei dreptei, prin două puncte distincte trece o singură dreaptă.
Puncte coliniare – trei sau mai multe puncte care sunt situate pe aceeași dreaptă.
Puncte necoliniare – puncte care nu sunt situate pe aceeași dreaptă.
Două exemple grafice: primul arată trei puncte coliniare A, B și C așezate pe aceeași linie dreaptă d. Al doilea arată trei puncte necoliniare A, B și C care nu pot fi unite de o singură dreaptă, formând vârfurile unui triunghi.
Se dau punctele \( X, Y, Z \) pe o dreaptă \( g \), iar punctul \( W \) în afara dreptei \( g \). Precizați dacă setul de puncte \( \{X, Y, W\} \) este coliniar.
Deoarece \( W \notin g \), cele trei puncte \( X, Y, W \) nu se află pe aceeași dreaptă, deci ele sunt puncte necoliniare.
Dacă avem \( n \) puncte distincte în plan, oricare trei fiind necoliniare, numărul de drepte distincte determinate de acestea este: \[ N = \frac{n \cdot (n - 1)}{2} \] Suma echivalentă: \( 1 + 2 + 3 + \dots + (n-1) \)
Pentru \( n = 4 \) puncte distincte, oricare trei necoliniare, numărul de drepte este: \[ N = \frac{4 \cdot (4 - 1)}{2} = \frac{4 \cdot 3}{2} = 6 \text{ drepte} \]
Numărul de drepte depinde de poziția relativă a punctelor:
  • Dacă toate cele 4 puncte sunt coliniare: se determină 1 singură dreaptă.
  • Dacă doar 3 puncte sunt coliniare, iar al 4-lea este exterior: se determină 4 drepte.
  • Dacă oricare 3 puncte sunt necoliniare: se determină 6 drepte (conform formulei).

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Se consideră punctele distincte \( A \) și \( B \). Câte drepte trec prin punctul \( A \)? Dar prin ambele puncte \( A \) și \( B \) simultan?
  • Prin punctul \( A \) (un singur punct) trece o infinitate de drepte.
  • Prin ambele puncte \( A \) și \( B \) (două puncte distincte) trece o singură dreaptă, conform axiomei dreptei.
Problema 2 (Medie): Determinați câte drepte distincte determină 6 puncte în plan, știind că oricare trei dintre acestea sunt necoliniare.
Aplicăm formula pentru \( n = 6 \) puncte distincte, oricare trei necoliniare: \[ N = \frac{n \cdot (n-1)}{2} \] \[ N = \frac{6 \cdot (6-1)}{2} = \frac{6 \cdot 5}{2} = \frac{30}{2} = 15 \text{ drepte} \]
Răspuns: Se determină 15 drepte distincte.
Problema 3 (Dificilă): Se consideră 50 de puncte distincte în plan.
a) Care este numărul minim de drepte pe care le pot determina aceste puncte?
b) Care este numărul maxim de drepte determinate de cele 50 de puncte?
a) Numărul minim de drepte:
Numărul minim se obține atunci când toate cele 50 de puncte sunt coliniare (situate pe aceeași dreaptă).
În acest caz, ele determină o singură dreaptă.

b) Numărul maxim de drepte:
Numărul maxim se obține când oricare trei puncte sunt necoliniare. Aplicăm formula pentru \( n = 50 \): \[ N = \frac{50 \cdot (50-1)}{2} = \frac{50 \cdot 49}{2} = 25 \cdot 49 = 1225 \text{ drepte} \]
Răspuns: Minim 1 dreaptă, maxim 1225 de drepte.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: