Copertă

71. Transformări Ale Unităților De Măsură Pentru Lungimi

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 4

Rezolvare scurtă

a)

\( 17\ km = 17 \cdot 10\ hm = 170\ hm \) \( 170\ hm < 190\ hm \Rightarrow 17\ km < 190\ hm \) \( 8\ dam = 8 \cdot 10\ m = 80\ m \) \( 80\ m < 800\ m \Rightarrow 8\ dam < 800\ m \)

b)

\( 3\ dam = 3 \cdot 10\ m = 30\ m = 30 \cdot 1\ 000\ mm = 30\ 000\ mm \) \( 40\ mm < 30\ 000\ mm \Rightarrow 40\ mm < 3\ dam \) \( 7\ km = 7 \cdot 10\ hm = 70\ hm \) \( 60\ hm < 70\ hm \Rightarrow 60\ hm < 7\ km \)

c)

\( 7\ km\ 45\ dam = 7 \cdot 1\ 000\ m + 45 \cdot 10\ m = 7\ 000\ m + 450\ m = 7\ 450\ m \) \( 7\ 450\ m = 7\ 450\ m \Rightarrow 7\ km\ 45\ dam = 7\ 450\ m \) \( 6\ hm\ 15\ m = 6 \cdot 100\ m + 15\ m = 600\ m + 15\ m = 615\ m \) \( 615\ m < 6\ 150\ m \Rightarrow 6\ hm\ 15\ m < 6\ 150\ m \)

Rezolvare detaliată

a) Compararea lungimilor

Pasul 1: Comparăm \( 17\ km \) cu \( 190\ hm \)

Pentru a compara cele două lungimi, trebuie să le aducem la aceeași unitate de măsură. Știm că \( 1\ km = 10\ hm \). Transformăm kilometrii în hectometri: \[ 17 \cdot 10 = 170\ hm \] Acum comparăm: \[ 170\ hm < 190\ hm \] Prin urmare: \[ 17\ km < 190\ hm \]

Pasul 2: Comparăm \( 8\ dam \) cu \( 800\ m \)

Transformăm decametrii în metri. Știm că \( 1\ dam = 10\ m \): \[ 8 \cdot 10 = 80\ m \] Acum comparăm: \[ 80\ m < 800\ m \] Prin urmare: \[ 8\ dam < 800\ m \]

b) Compararea lungimilor

Pasul 1: Comparăm \( 40\ mm \) cu \( 3\ dam \)

Transformăm ambele lungimi în milimetri pentru o comparație clară. Știm că \( 1\ dam = 10\ m = 100\ dm = 1\ 000\ cm = 10\ 000\ mm \). \[ 3 \cdot 10\ 000 = 30\ 000\ mm \] Acum comparăm: \[ 40\ mm < 30\ 000\ mm \] Prin urmare: \[ 40\ mm < 3\ dam \]

Pasul 2: Comparăm \( 60\ hm \) cu \( 7\ km \)

Transformăm kilometrii în hectometri (\( 1\ km = 10\ hm \)): \[ 7 \cdot 10 = 70\ hm \] Acum comparăm: \[ 60\ hm < 70\ hm \] Prin urmare: \[ 60\ hm < 7\ km \]

c) Compararea lungimilor compuse

Pasul 1: Comparăm \( 7\ km\ 45\ dam \) cu \( 7\ 450\ m \)

Transformăm prima lungime în metri. \( 7\ km = 7 \cdot 1\ 000 = 7\ 000\ m \) \( 45\ dam = 45 \cdot 10 = 450\ m \) Adunăm valorile: \[ 7\ 000 + 450 = 7\ 450\ m \] Acum comparăm: \[ 7\ 450\ m = 7\ 450\ m \] Prin urmare: \[ 7\ km\ 45\ dam = 7\ 450\ m \]

Pasul 2: Comparăm \( 6\ hm\ 15\ m \) cu \( 6\ 150\ m \)

Transformăm hectometrii în metri (\( 1\ hm = 100\ m \)): \( 6\ hm = 6 \cdot 100 = 600\ m \) Adunăm metrii: \[ 600 + 15 = 615\ m \] Acum comparăm: \[ 615\ m < 6\ 150\ m \] Prin urmare: \[ 6\ hm\ 15\ m < 6\ 150\ m \]

Rezolvare pe scurt:

a) \( 17\ km = 170\ hm < 190\ hm \); \( 8\ dam = 80\ m < 800\ m \) b) \( 40\ mm < 3\ dam = 30\ 000\ mm \); \( 60\ hm < 7\ km = 70\ hm \) c) \( 7\ km\ 45\ dam = 7\ 450\ m = 7\ 450\ m \); \( 6\ hm\ 15\ m = 615\ m < 6\ 150\ m \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Transformare (Mare → Mică): Se înmulțește cu 10, 100 sau 1000 (ex: \( 5 \text{ km} = 5000 \text{ m} \)).
  • Transformare (Mică → Mare): Se împarte la 10, 100 sau 1000 (ex: \( 8700 \text{ mm} = 870 \text{ cm} \)).
  • Pentru a efectua operații matematice (adunări, scăderi, comparații) cu lungimi, acestea trebuie întotdeauna transformate în aceeași unitate de măsură.
Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este metrul (m). Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, ne folosim de regula înmulțirii sau împărțirii cu 10, 100 sau 1000, în funcție de "treptele" pe care le urcăm sau le coborâm.
Desen reprezentând o scară cu 7 trepte. Pe trepte, de jos în sus, sunt scrise unitățile: mm (milimetru), cm (centimetru), dm (decimetru), m (metru), dam (decametru), hm (hectometru), km (kilometru). Pe marginea care indică urcarea scării (de la unități mici la mari) este desenată o săgeată cu textul ': 10' pentru fiecare treaptă. Pe marginea care indică coborârea scării (de la unități mari la mici) este desenată o săgeată cu textul 'x 10' pentru fiecare treaptă.
Când coborâm scara (din unitate MARE în unitate MICĂ): ÎNMULȚIM cu 10 pentru fiecare treaptă coborâtă.
Când urcăm scara (din unitate MICĂ în unitate MARE): ÎMPĂRȚIM la 10 pentru fiecare treaptă urcată.
Multiplii sunt unitățile mai mari decât metrul, iar submultiplii sunt unitățile mai mici decât metrul.
Multiplii metrului \( 1 \text{ km} = 10 \text{ hm} = 100 \text{ dam} = 1000 \text{ m} \)
\( 1 \text{ hm} = 10 \text{ dam} = 100 \text{ m} \)
\( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} \)
Unitatea principală \( 1 \text{ m} \)
Submultiplii metrului \( 1 \text{ m} = 10 \text{ dm} = 100 \text{ cm} = 1000 \text{ mm} \)
\( 1 \text{ dm} = 10 \text{ cm} = 100 \text{ mm} \)
\( 1 \text{ cm} = 10 \text{ mm} \)
Din unitate mai mare în unitate mai mică (Înmulțire)
\[ 7 \text{ dam} = ? \text{ m} \] Pentru a ajunge de la dam la m, coborâm o treaptă. Înmulțim cu 10.
\( 7 \times 10 = 70 \text{ m} \)
Din unitate mai mică în unitate mai mare (Împărțire)
\[ 400 \text{ mm} = ? \text{ dm} \] Pentru a ajunge de la mm la dm, urcăm două trepte (împărțim de două ori la 10, adică împărțim la 100).
\( 400 : 100 = 4 \text{ dm} \)
Efectuează următoarea transformare: \( 30 \text{ km} = ? \text{ m} \)
Coborâm 3 trepte (de la km la m), deci înmulțim cu 1000 (10 x 10 x 10).
\( 30 \times 1000 = 30\ 000 \text{ m} \)
Scara hărții indică de câte ori a fost micșorată o distanță din realitate pentru a putea fi desenată pe hartă.
Dacă o hartă are scara 1 : 400 000, înseamnă că:
\( 1 \text{ cm} \) pe hartă = \( 400\ 000 \text{ cm} \) în realitate.

Transformăm distanța reală într-o unitate mai ușor de folosit:
\( 400\ 000 \text{ cm} = 4000 \text{ m} = 4 \text{ km} \).
Deci, fiecărui centimetru de pe hartă îi corespund 4 km pe teren.
Pe o hartă cu scara de 1 : 400 000, distanța dintre două orașe măsoară 15 cm. Care este distanța reală în kilometri?
Știm că \( 1 \text{ cm} \) pe hartă = \( 4 \text{ km} \) în realitate.
Distanța reală = \( 15 \times 4 \text{ km} = 60 \text{ km} \).

Exerciții

Nivel ușor: Compară lungimile \( 17 \text{ km} \) și \( 190 \text{ hm} \), precizând care este mai mare.
Pentru a compara, aducem valorile la aceeași unitate de măsură.
Transformăm km în hm (coborâm o treaptă, înmulțim cu 10):
\( 17 \text{ km} = 17 \times 10 \text{ hm} = 170 \text{ hm} \).
Deoarece \( 170 \text{ hm} < 190 \text{ hm} \), înseamnă că \( 190 \text{ hm} \) este lungimea mai mare.
Nivel mediu: Calculează și exprimă rezultatul în centimetri: \( 4 \text{ m} + 7 \text{ dm} = ? \text{ cm} \)
Transformăm ambele lungimi în centimetri:
\( 4 \text{ m} = 4 \times 100 \text{ cm} = 400 \text{ cm} \)
\( 7 \text{ dm} = 7 \times 10 \text{ cm} = 70 \text{ cm} \)
Adunăm rezultatele: \( 400 \text{ cm} + 70 \text{ cm} = 470 \text{ cm} \).
Răspuns: \( 470 \text{ cm} \)
Nivel dificil: Un tâmplar taie o scândură lungă de \( 3 \text{ m} \) și \( 76 \text{ cm} \) în patru părți de lungimi egale. Câți centimetri are o parte din scândură?
1. Transformăm lungimea totală a scândurii în aceeași unitate de măsură (centimetri):
\( 3 \text{ m} = 300 \text{ cm} \)
Lungimea totală = \( 300 \text{ cm} + 76 \text{ cm} = 376 \text{ cm} \).
2. Împărțim lungimea totală la numărul de părți (4):
\( 376 \text{ cm} : 4 = 94 \text{ cm} \).
Răspuns: O parte din scândură are \( 94 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: