Copertă

II.8. Împărțirea Cu Rest Zero A Numerelor Naturale

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 10

Rezolvare scurtă

a)

\( \overline{yyyy} : y = (1000y + 100y + 10y + y) : y = y(1000 + 100 + 10 + 1) : y = 1111y : y = 1111 \)

b)

\( \overline{yyyy} : \overline{yy} = 1111y : 11y = 1111 : 11 = 101 \)

c)

\( \overline{xyxy} : \overline{xy} = (\overline{xy} \cdot 100 + \overline{xy}) : \overline{xy} = \overline{xy}(100 + 1) : \overline{xy} = 101 \cdot \overline{xy} : \overline{xy} = 101 \)

d)

\( \overline{xyxyxy} : \overline{xy} = (\overline{xy} \cdot 10000 + \overline{xy} \cdot 100 + \overline{xy}) : \overline{xy} \) \( \overline{xyxyxy} : \overline{xy} = \overline{xy}(10000 + 100 + 1) : \overline{xy} = 10101 \cdot \overline{xy} : \overline{xy} = 10101 \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Rezolvarea subpunctului a)

Trebuie să calculăm \( \overline{yyyy} : y \). Vom folosi descompunerea numărului \( \overline{yyyy} \) în baza 10: \[ \overline{yyyy} = y \cdot 1000 + y \cdot 100 + y \cdot 10 + y \] Putem scoate cifra \( y \) ca factor comun: \[ \overline{yyyy} = y \cdot (1000 + 100 + 10 + 1) = y \cdot 1111 \] Acum efectuăm împărțirea: \[ (y \cdot 1111) : y = 1111 \]

Pasul 2: Rezolvarea subpunctului b)

Trebuie să calculăm \( \overline{yyyy} : \overline{yy} \). Descompunem ambele numere: \[ \overline{yyyy} = y \cdot 1111 \] \[ \overline{yy} = y \cdot 10 + y = y \cdot (10 + 1) = y \cdot 11 \] Împărțirea devine: \[ (y \cdot 1111) : (y \cdot 11) = 1111 : 11 \] Efectuăm împărțirea numerică: \[ \begin{array}{} & 1111 & : & 11 & = 101 \\ & -11 \\ & 01 & \\ & -0 \\ & 11 \\ & -11 \\ & 0 \\ \end{array} \] Rezultatul este 101.

Pasul 3: Rezolvarea subpunctului c)

Trebuie să calculăm \( \overline{xyxy} : \overline{xy} \). Descompunem deîmpărțitul grupând termenii care conțin secvența \( \overline{xy} \): \[ \overline{xyxy} = \overline{xy} \cdot 100 + \overline{xy} \] Scoatem factorul comun \( \overline{xy} \): \[ \overline{xyxy} = \overline{xy} \cdot (100 + 1) = \overline{xy} \cdot 101 \] Efectuăm împărțirea: \[ (\overline{xy} \cdot 101) : \overline{xy} = 101 \]

Pasul 4: Rezolvarea subpunctului d)

Trebuie să calculăm \( \overline{xyxyxy} : \overline{xy} \). Similar cu pasul anterior, descompunem numărul: \[ \overline{xyxyxy} = \overline{xy} \cdot 10000 + \overline{xy} \cdot 100 + \overline{xy} \] Scoatem factorul comun \( \overline{xy} \): \[ \overline{xyxyxy} = \overline{xy} \cdot (10000 + 100 + 1) = \overline{xy} \cdot 10101 \] Efectuăm împărțirea: \[ (\overline{xy} \cdot 10101) : \overline{xy} = 10101 \]

Rezolvare pe scurt:

a) \( \overline{yyyy} : y = 1111y : y = 1111 \) b) \( \overline{yyyy} : \overline{yy} = 1111y : 11y = 1111 : 11 = 101 \) c) \( \overline{xyxy} : \overline{xy} = (100 \cdot \overline{xy} + \overline{xy}) : \overline{xy} = 101 \cdot \overline{xy} : \overline{xy} = 101 \) d) \( \overline{xyxyxy} : \overline{xy} = (10000\overline{xy} + 100\overline{xy} + \overline{xy}) : \overline{xy} = 10101\overline{xy} : \overline{xy} = 10101 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Împărțirea exactă: Reprezintă o scădere repetată în urma căreia se obține restul 0.
  • Relația fundamentală: \( a : b = c \) înseamnă că \( a = b \cdot c \), unde \( b \neq 0 \).
  • Factori: \( a \) este deîmpărțitul, \( b \) este împărțitorul, iar \( c \) este câtul.
  • Proba: Se efectuează prin înmulțire (\( b \cdot c = a \)) sau prin împărțire (\( a : c = b \)).
  • Proprietate esențială: Împărțirea la zero nu este posibilă!
Împărțirea exactă (cu rest 0) a două numere naturale poate fi înțeleasă ca o scădere repetată a aceluiași număr până când se obține restul 0.
\[ a : b = c, \quad b \neq 0 \]
Elementele componente ale unei împărțiri se numesc factorii împărțirii:
  • \( a \) (deîmpărțit): numărul care se împarte;
  • \( b \) (împărțitor): numărul la care se împarte;
  • \( c \) (cât): rezultatul împărțirii.
Diagramă care ilustrează termenii împărțirii exacte: operația a : b = c, unde o săgeată indică faptul că 'a' este deîmpărțitul, o altă săgeată indică 'b' ca fiind împărțitorul, iar a treia săgeată indică 'c' ca fiind câtul. Este menționată clar condiția b ≠ 0.
Pentru a împărți \( 120 \) de elevi în grupuri de câte \( 30 \), scădem repetat: \[ 120 - 30 - 30 - 30 - 30 = 0 \] Deoarece s-au efectuat \( 4 \) scăderi, rezultatul împărțirii este: \[ 120 : 30 = 4 \]
Împărțirea la 0 nu are sens! Împărțitorul \( b \) trebuie să fie întotdeauna diferit de zero (\( b \neq 0 \)).
Împărțirea lui \( 0 \) la orice număr natural nenul \( n \) are ca rezultat tot \( 0 \): \[ 0 : n = 0, \quad \text{pentru orice } n \neq 0 \]
Proba împărțirii exacte se poate face în două moduri:
  • Prin înmulțire: \( \text{cât} \cdot \text{împărțitor} = \text{deîmpărțit} \) \( (c \cdot b = a) \)
  • Prin împărțire: \( \text{deîmpărțit} : \text{cât} = \text{împărțitor} \) \( (a : c = b) \)
Pentru împărțirea \( 120 : 30 = 4 \), proba se face prin: \[ 120 : 4 = 30 \quad \text{sau} \quad 30 \cdot 4 = 120 \]
Pentru a calcula câtul numerelor mari (de exemplu \( 27\,542 : 47 \)), se folosește un algoritm de calcul în mai mulți pași:
Se selectează primele cifre ale deîmpărțitului pentru a forma un număr mai mare sau egal cu împărțitorul.
Exemplu: Luăm \( 275 \) (deoarece \( 27 \) este mai mic decât \( 47 \)) și aproximăm câtul: \( 275 : 47 \approx 5 \).
Se înmulțește aproximarea cu împărțitorul și se scade din numărul selectat pentru a obține restul parțial.
Exemplu: \( 5 \cdot 47 = 235 \). Calculăm diferența: \( 275 - 235 = 40 \).
Se coboară următoarea cifră a deîmpărțitului lângă restul obținut și se reia procesul de aproximare.
Exemplu: Coborâm pe \( 4 \) lângă \( 40 \) și obținem \( 404 \). Aproximăm: \( 404 : 47 \approx 8 \). Calculăm \( 8 \cdot 47 = 376 \) și scădem: \( 404 - 376 = 28 \).
Se repetă pașii până când s-au coborât toate cifrele deîmpărțitului, iar restul final este \( 0 \).
Exemplu: Coborâm ultima cifră, pe \( 2 \), obținând \( 282 \). Calculăm \( 282 : 47 = 6 \). Deoarece \( 6 \cdot 47 = 282 \), restul final este \( 0 \). Câtul este \( 586 \).
Reprezentare grafică a algoritmului de împărțire scrisă în coloană pentru operația 27542 împărțit la 47, arătând toate etapele de scădere și coborâre a cifrelor până la restul zero.

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Efectuați împărțirea \( 3\,800 : 25 \) și realizați proba prin înmulțire.
Efectuăm împărțirea: \[ 3\,800 : 25 = 152 \] Realizăm proba prin înmulțire: \[ 152 \cdot 25 = 3\,800 \] Împărțirea este corectă.
Problema 2 (Dificultate: Medie)
De câte ori este mai mare câtul numerelor \( 65\,780 \) și \( 46 \) decât numărul natural \( 26 \)?
Pasul 1: Calculăm câtul celor două numere: \[ 65\,780 : 46 = 1\,430 \] Pasul 2: Aflăm de câte ori este mai mare numărul obținut față de \( 26 \), împărțindu-l la acesta: \[ 1\,430 : 26 = 55 \] Răspuns: Câtul este de \( 55 \) de ori mai mare decât \( 26 \).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
Arătați că numerele \( a = 1\,656 \) și \( b = 2\,254 \) se împart exact la \( 23 \) și verificați dacă suma lor \( a + b \) se împarte, de asemenea, exact la \( 23 \).
Pasul 1: Verificăm dacă \( a \) se împarte exact la \( 23 \): \[ 1\,656 : 23 = 72 \quad (\text{rest } 0) \] Pasul 2: Verificăm dacă \( b \) se împarte exact la \( 23 \): \[ 2\,254 : 23 = 98 \quad (\text{rest } 0) \] Ambele numere se împart exact la \( 23 \). Pasul 3: Calculăm suma \( a + b \): \[ a + b = 1\,656 + 2\,254 = 3\,910 \] Pasul 4: Verificăm dacă suma se împarte exact la \( 23 \): \[ 3\,910 : 23 = 170 \quad (\text{rest } 0) \] Concluzie: Deoarece ambele numere se împart exact la \( 23 \), și suma lor se împarte exact la \( 23 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: