Lecția VII.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a. Figura 5

\( BC = CD + BD = 16 + 9 = 25 \text{ cm} \) \( AB^2 = BC \cdot BD = 25 \cdot 9 = 225 \) \( AB = \sqrt{225} = 15 \text{ cm} \)

b. Figura 6

\( FG = FH + HG = 9 + 16 = 25 \text{ cm} \) \( EG^2 = FG \cdot HG = 25 \cdot 16 = 400 \) \( EG = \sqrt{400} = 20 \text{ cm} \)

c. Figura 7

\( NP = NQ + QP = 27 + 48 = 75 \text{ cm} \) \( MP^2 = NP \cdot QP = 75 \cdot 48 = 3600 \) \( MP = \sqrt{3600} = 60 \text{ cm} \)

d. Figura 8

\( YZ = YT + TZ = 8 + 24 = 32 \text{ cm} \) \( XZ^2 = YZ \cdot TZ = 32 \cdot 24 = 768 \) \( XZ = \sqrt{768} = \sqrt{256 \cdot 3} = 16\sqrt{3} \text{ cm} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva aceste probleme, vom utiliza **Teorema catetei**. Aceasta afirmă că într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii unei catete este egal cu produsul dintre lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acelei catete pe ipotenuză.

a. Figura 5

Pasul 1: Identificarea elementelor

În triunghiul dreptunghic \( \triangle ABC \) (\( \measuredangle A = 90^\circ \)), înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este \( AD \). Avem: - Cateta cunoscută: \( AC = 20 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( AB \) pe ipotenuză: \( BD = 9 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( AC \) pe ipotenuză: \( CD = 16 \text{ cm} \).

Pasul 2: Calcularea ipotenuzei

Lungimea ipotenuzei \( BC \) este suma lungimilor proiecțiilor celor două catete: \[ BC = CD + BD = 16 + 9 = 25 \text{ cm} \]

Pasul 3: Calcularea catetei necunoscute \( AB \)

Aplicăm Teorema catetei pentru cateta \( AB \): \[ AB^2 = BC \cdot BD \] \[ AB^2 = 25 \cdot 9 = 225 \] \[ AB = \sqrt{225} = 15 \text{ cm} \]

b. Figura 6

Pasul 1: Identificarea elementelor

În triunghiul dreptunghic \( \triangle EFG \) (\( \measuredangle E = 90^\circ \)), cu înălțimea \( EH \): - Cateta cunoscută: \( EF = 15 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( EF \) pe ipotenuză: \( FH = 9 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( EG \) pe ipotenuză: \( HG = 16 \text{ cm} \).

Pasul 2: Calcularea ipotenuzei

Ipotenuza \( FG \) este: \[ FG = FH + HG = 9 + 16 = 25 \text{ cm} \]

Pasul 3: Calcularea catetei necunoscute \( EG \)

Aplicăm Teorema catetei pentru cateta \( EG \): \[ EG^2 = FG \cdot HG \] \[ EG^2 = 25 \cdot 16 = 400 \] \[ EG = \sqrt{400} = 20 \text{ cm} \]

c. Figura 7

Pasul 1: Identificarea elementelor

În triunghiul dreptunghic \( \triangle MNP \) (\( \measuredangle M = 90^\circ \)), cu înălțimea \( MQ \): - Cateta cunoscută: \( MN = 45 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( MN \) pe ipotenuză: \( NQ = 27 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( MP \) pe ipotenuză: \( QP = 48 \text{ cm} \).

Pasul 2: Calcularea ipotenuzei

Ipotenuza \( NP \) este: \[ NP = NQ + QP = 27 + 48 = 75 \text{ cm} \]

Pasul 3: Calcularea catetei necunoscute \( MP \)

Aplicăm Teorema catetei pentru cateta \( MP \): \[ MP^2 = NP \cdot QP \] \[ MP^2 = 75 \cdot 48 = 3600 \] \[ MP = \sqrt{3600} = 60 \text{ cm} \]

d. Figura 8

Pasul 1: Identificarea elementelor

În triunghiul dreptunghic \( \triangle XYZ \) (\( \measuredangle X = 90^\circ \)), cu înălțimea \( XT \): - Cateta cunoscută: \( XY = 16 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( XY \) pe ipotenuză: \( YT = 8 \text{ cm} \). - Proiecția catetei \( XZ \) pe ipotenuză: \( TZ = 24 \text{ cm} \).

Pasul 2: Calcularea ipotenuzei

Ipotenuza \( YZ \) este: \[ YZ = YT + TZ = 8 + 24 = 32 \text{ cm} \]

Pasul 3: Calcularea catetei necunoscute \( XZ \)

Aplicăm Teorema catetei pentru cateta \( XZ \): \[ XZ^2 = YZ \cdot TZ \] \[ XZ^2 = 32 \cdot 24 = 768 \] Pentru a extrage radicalul, descompunem numărul: \( 768 = 256 \cdot 3 \). \[ XZ = \sqrt{256 \cdot 3} = 16\sqrt{3} \text{ cm} \]

Rezolvare scurtă:

a.

\( BC = 16 + 9 = 25 \); \( AB = \sqrt{25 \cdot 9} = 15 \text{ cm} \)

b.

\( FG = 9 + 16 = 25 \); \( EG = \sqrt{25 \cdot 16} = 20 \text{ cm} \)

c.

\( NP = 27 + 48 = 75 \); \( MP = \sqrt{75 \cdot 48} = 60 \text{ cm} \)

d.

\( YZ = 8 + 24 = 32 \); \( XZ = \sqrt{32 \cdot 24} = \sqrt{768} = 16\sqrt{3} \text{ cm} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Pentru orice triunghi dreptunghic \( ABC \) (\( \measuredangle A = 90^\circ \)) cu înălțimea \( AD \perp BC \):
• Proiecțiile catetelor \( AB \) și \( AC \) pe ipotenuza \( BC \) sunt segmentele \( BD \), respectiv \( DC \).
• Teorema înălțimii: \( AD^2 = BD \cdot DC \)
• Teorema catetei: \( AB^2 = BD \cdot BC \) și \( AC^2 = CD \cdot BC \)
Proiecția ortogonală a unui punct pe o dreaptă este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe acea dreaptă.
Dacă \( A' \) este piciorul perpendicularei din \( A \) pe dreapta \( d \), notăm: \( pr_d A = A' \).
Proiecția ortogonală a unui segment pe o dreaptă este segmentul delimitat de proiecțiile capetelor sale pe acea dreaptă.
Dacă un punct se află deja pe dreaptă, proiecția sa este punctul însuși. Dacă un segment este perpendicular pe o dreaptă, proiecția sa pe acea dreaptă se reduce la un singur punct.
O dreaptă orizontală d. Un punct A deasupra dreptei, din care coboară o linie punctată perpendiculară până în punctul A' situat pe dreaptă. Un segment oblic CD deasupra dreptei, cu perpendiculare coborâte din C și D formând segmentul C'D' pe dreapta d. Un segment vertical PQ, perpendicular pe d, care se proiectează într-un singur punct P'=Q' pe dreapta d.
Într-un triunghi dreptunghic, înălțimea dusă din vârful unghiului drept împarte ipotenuza în două segmente. Aceste segmente reprezintă proiecțiile ortogonale ale celor două catete pe ipotenuză.
Un triunghi dreptunghic ABC, cu unghiul drept în vârful A (sus). Ipotenuza BC este latura de la bază. Din vârful A este dusă înălțimea AD, perpendiculară pe BC (punctul D se află pe segmentul BC). Segmentul BD este subliniat ca fiind proiecția catetei AB, iar segmentul DC este subliniat ca fiind proiecția catetei AC. Considerând triunghiul dreptunghic \( ABC \) (\( \measuredangle A = 90^\circ \)) și înălțimea \( AD \perp BC \) (\( D \in BC \)):
  • Proiecția catetei \( AB \) pe ipotenuza \( BC \) este segmentul \( BD \). Notăm: \( pr_{BC} AB = BD \).
  • Proiecția catetei \( AC \) pe ipotenuza \( BC \) este segmentul \( DC \). Notăm: \( pr_{BC} AC = DC \).
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este media proporțională (media geometrică) a lungimilor segmentelor determinate de ea pe ipotenuză.
\[ AD^2 = BD \cdot DC \] sau \[ AD = \sqrt{BD \cdot DC} \]
Într-un triunghi dreptunghic, proiecțiile catetelor pe ipotenuză au lungimile de \( 4 \text{ cm} \) și \( 9 \text{ cm} \). Calculați lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei.
Avem \( BD = 4 \text{ cm} \) și \( DC = 9 \text{ cm} \).
Conform teoremei înălțimii: \( AD = \sqrt{BD \cdot DC} \).
\( AD = \sqrt{4 \cdot 9} = \sqrt{36} = 6 \text{ cm} \).
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea oricărei catete este egală cu media proporțională dintre lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acelei catete pe ipotenuză.
Pentru cateta \( AB \): \[ AB^2 = BD \cdot BC \] Pentru cateta \( AC \): \[ AC^2 = CD \cdot BC \]
Într-un triunghi dreptunghic \( ABC \) (\( \measuredangle A = 90^\circ \), \( AD \perp BC \)), proiecția catetei \( AB \) pe ipotenuză este \( BD = 2 \text{ cm} \), iar ipotenuza \( BC = 8 \text{ cm} \). Calculați lungimea catetei \( AB \).
Conform teoremei catetei: \( AB^2 = BD \cdot BC \).
\( AB^2 = 2 \cdot 8 = 16 \).
\( AB = \sqrt{16} = 4 \text{ cm} \).

Probleme propuse

Ușoară: În triunghiul dreptunghic \( ABC \) cu \( \measuredangle A = 90^\circ \) se duce înălțimea \( AD \perp BC \), \( D \in BC \). Se știe că \( BD = 3 \text{ cm} \) și \( CD = 12 \text{ cm} \). Aflați lungimea înălțimii \( AD \) și lungimea ipotenuzei \( BC \).
Folosim teorema înălțimii: \( AD^2 = BD \cdot CD \).
\( AD^2 = 3 \cdot 12 = 36 \implies AD = 6 \text{ cm} \).
Ipotenuza este formată din suma celor două proiecții: \( BC = BD + CD = 3 + 12 = 15 \text{ cm} \).
Medie: În triunghiul \( ABC \) dreptunghic în \( A \), \( AD \perp BC \). Știind că ipotenuza \( BC = 25 \text{ cm} \) și cateta \( AB = 15 \text{ cm} \), calculați lungimile segmentelor \( BD \), \( CD \) și \( AD \).
Aplicăm teorema catetei pentru a afla proiecția \( BD \):
\( AB^2 = BD \cdot BC \implies 15^2 = BD \cdot 25 \implies 225 = 25 \cdot BD \).
\( BD = 225 : 25 = 9 \text{ cm} \).
Calculăm cealaltă proiecție prin diferență: \( CD = BC - BD = 25 - 9 = 16 \text{ cm} \).
Aplicăm teorema înălțimii: \( AD^2 = BD \cdot CD = 9 \cdot 16 = 144 \).
\( AD = \sqrt{144} = 12 \text{ cm} \).
Dificilă: Într-un triunghi dreptunghic, raportul lungimilor proiecțiilor catetelor pe ipotenuză este \( \frac{1}{4} \), iar înălțimea corespunzătoare ipotenuzei are lungimea de \( 8 \text{ cm} \). Determinați lungimea ipotenuzei acestui triunghi.
Fie triunghiul \( ABC \) (\( \measuredangle A = 90^\circ \)), \( AD \perp BC \). Avem \( \frac{BD}{CD} = \frac{1}{4} \implies CD = 4 \cdot BD \).
Se dă \( AD = 8 \text{ cm} \). Scriem teorema înălțimii:
\( AD^2 = BD \cdot CD \)
\( 8^2 = BD \cdot (4 \cdot BD) \)
\( 64 = 4 \cdot BD^2 \implies BD^2 = 16 \implies BD = 4 \text{ cm} \).
Aflăm \( CD \): \( CD = 4 \cdot 4 = 16 \text{ cm} \).
Calculăm ipotenuza: \( BC = BD + CD = 4 + 16 = 20 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: