Copertă

VIII.4. Exersăm

Lecția VIII.4 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

Lunile anului: - 30 de zile: aprilie, iunie, septembrie, noiembrie. - 31 de zile: ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie, decembrie. - 28 sau 29 de zile: februarie. Calculul numărului de zile în două luni consecutive: 1. Ianuarie + Februarie: \( 31 + 28 = 59 \) sau \( 31 + 29 = 60 \) 2. Februarie + Martie: \( 28 + 31 = 59 \) sau \( 29 + 31 = 60 \) 3. Martie + Aprilie: \( 31 + 30 = 61 \) 4. Aprilie + Mai: \( 30 + 31 = 61 \) 5. Mai + Iunie: \( 31 + 30 = 61 \) 6. Iunie + Iulie: \( 30 + 31 = 61 \) 7. Iulie + August: \( 31 + 31 = 62 \) 8. August + Septembrie: \( 31 + 30 = 61 \) 9. Septembrie + Octombrie: \( 30 + 31 = 61 \) 10. Octombrie + Noiembrie: \( 31 + 30 = 61 \) 11. Noiembrie + Decembrie: \( 30 + 31 = 61 \) 12. Decembrie + Ianuarie: \( 31 + 31 = 62 \) Soluțiile problemei: în două luni consecutive pot fi 59, 60, 61 sau 62 de zile.

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom analiza calendarul anual și vom calcula sumele posibile pentru oricare două luni care urmează una după alta.

Pasul 1: Clasificarea lunilor anului după numărul de zile

Anul are 12 luni, pe care le grupăm astfel: - **Luni cu 30 de zile:** aprilie, iunie, septembrie, noiembrie. - **Luni cu 31 de zile:** ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie, decembrie. - **Luna cu 28 sau 29 de zile:** februarie (28 de zile în anii obișnuiți și 29 de zile în anii bisecți).

Pasul 2: Identificarea perechilor de luni consecutive

Vom scrie toate perechile de luni care se succed și numărul lor de zile: 1. Ianuarie (31) și Februarie (28/29) 2. Februarie (28/29) și Martie (31) 3. Martie (31) și Aprilie (30) 4. Aprilie (30) și Mai (31) 5. Mai (31) și Iunie (30) 6. Iunie (30) și Iulie (31) 7. Iulie (31) și August (31) 8. August (31) și Septembrie (30) 9. Septembrie (30) și Octombrie (31) 10. Octombrie (31) și Noiembrie (30) 11. Noiembrie (30) și Decembrie (31) 12. Decembrie (31) și Ianuarie (31) - *trecerea dintre ani*

Pasul 3: Calcularea sumelor posibile (soluțiile problemei)

Vom calcula numărul total de zile pentru fiecare tip de combinație găsită mai sus: - **Cazul 31 + 28 zile** (Ianuarie-Februarie): \[ 31 + 28 = 59 \text{ zile} \] - **Cazul 31 + 29 zile** (Ianuarie-Februarie în an bisect): \[ 31 + 29 = 60 \text{ zile} \] - **Cazul 28 + 31 zile** (Februarie-Martie): \[ 28 + 31 = 59 \text{ zile} \] - **Cazul 29 + 31 zile** (Februarie-Martie în an bisect): \[ 29 + 31 = 60 \text{ zile} \] - **Cazul 31 + 30 zile** (ex: Martie-Aprilie, Mai-Iunie, August-Septembrie etc.): \[ 31 + 30 = 61 \text{ zile} \] - **Cazul 30 + 31 zile** (ex: Aprilie-Mai, Iunie-Iulie, Septembrie-Octombrie etc.): \[ 30 + 31 = 61 \text{ zile} \] - **Cazul 31 + 31 zile** (Iulie-August sau Decembrie-Ianuarie): \[ 31 + 31 = 62 \text{ zile} \] Analizând rezultatele, observăm că în două luni consecutive pot fi **59, 60, 61 sau 62 de zile**.

Rezolvare pe scurt:

Luni 30 zile: apr., iun., sept., nov. Luni 31 zile: ian., mar., mai, iul., aug., oct., dec. Lună 28/29 zile: feb. Sume posibile pentru două luni consecutive: \( 31 + 28 = 59 \) zile \( 31 + 29 = 60 \) zile \( 31 + 30 = 61 \) zile \( 30 + 31 = 61 \) zile \( 31 + 31 = 62 \) zile Răspuns: 59, 60, 61 sau 62 de zile.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: