Copertă

VIII.4. Exersăm

Lecția VIII.4 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

a. de la 23 aprilie până la 25 mai

Zile aprilie: \( 30 - 23 = 7 \text{ zile} \) Zile mai: \( 25 \text{ zile} \) Total: \( 7 + 25 = 32 \text{ zile} \)

b. de la 15 iunie până la 20 august

Zile iunie: \( 30 - 15 = 15 \text{ zile} \) Zile iulie: \( 31 \text{ zile} \) Zile august: \( 20 \text{ zile} \) Total: \( 15 + 31 + 20 = 46 + 20 = 66 \text{ zile} \)

c. de la 10 septembrie până la 10 octombrie

Zile septembrie: \( 30 - 10 = 20 \text{ zile} \) Zile octombrie: \( 10 \text{ zile} \) Total: \( 20 + 10 = 30 \text{ zile} \)

Rezolvare detaliată

a. Calcularea numărului de zile de la 23 aprilie până la 25 mai

Pentru a afla câte zile au trecut, calculăm mai întâi zilele rămase din luna aprilie. Luna aprilie are 30 de zile. \[ 30 - 23 = 7 \text{ zile rămase în aprilie} \] La acestea adăugăm cele 25 de zile din luna mai: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 7 \\ + & 2 & 5 \\ \hline & 3 & 2 \\ \end{array} \] Deci, de la 23 aprilie până la 25 mai au trecut 32 de zile.

b. Calcularea numărului de zile de la 15 iunie până la 20 august

Calculăm zilele rămase din luna iunie. Luna iunie are 30 de zile. \[ 30 - 15 = 15 \text{ zile rămase în iunie} \] Adăugăm zilele din luna iulie (care are 31 de zile) și cele 20 de zile din luna august: \[ 15 + 31 + 20 \] Efectuăm adunarea: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 1 & 5 \\ + & 3 & 1 \\ \hline & 4 & 6 \\ \end{array} \] \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 4 & 6 \\ + & 2 & 0 \\ \hline & 6 & 6 \\ \end{array} \] Deci, de la 15 iunie până la 20 august au trecut 66 de zile.

c. Calcularea numărului de zile de la 10 septembrie până la 10 octombrie

Calculăm zilele rămase din luna septembrie. Luna septembrie are 30 de zile. \[ 30 - 10 = 20 \text{ zile rămase în septembrie} \] Adăugăm cele 10 zile din luna octombrie: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 2 & 0 \\ + & 1 & 0 \\ \hline & 3 & 0 \\ \end{array} \] Deci, de la 10 septembrie până la 10 octombrie au trecut 30 de zile.

Rezolvare pe scurt:

a) \( 30 - 23 + 25 = 7 + 25 = 32 \text{ zile} \) b) \( 30 - 15 + 31 + 20 = 15 + 31 + 20 = 66 \text{ zile} \) c) \( 30 - 10 + 10 = 20 + 10 = 30 \text{ zile} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: