Copertă

II.3. Recapitulare

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 26

Rezolvare scurtă

a)

\( a, b, c \text{ distincte}, a \neq 0 \) \( a_{min} = 1 \) \( b_{min} = 0 \) \( c_{min} = 2 \) \( \overline{abcabc} = 102102 \)

b)

\( \overline{a0b0a0b} \text{ par} \Rightarrow b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} \) \( a < b \) Pentru \( n_{max} \Rightarrow a \text{ maxim}, b \text{ maxim} \) \( b = 8 \) \( a < 8 \Rightarrow a_{max} = 7 \) \( \overline{a0b0a0b} = 7080708 \)

Rezolvare detaliată

a) cel mai mic număr \( \overline{abcabc} \) cu \( a \), \( b \), \( c \) cifre distincte

Alegerea cifrelor pentru valoarea minimă

Pentru a obține cel mai mic număr de forma \( \overline{abcabc} \), trebuie ca cifrele de la ordinele cele mai mari să fie cât mai mici posibil. Cifrele distincte pe care le putem folosi sunt cele mai mici cifre din sistemul zecimal: \( 0, 1, 2, 3, \dots \).

Determinarea primei cifre \( a \)

Cifra \( a \) reprezintă ordinul sutelor de mii. Întrucât un număr nu poate începe cu cifra \( 0 \), cea mai mică valoare posibilă pentru \( a \) este \( 1 \). Deci, \( a = 1 \).

Determinarea cifrelor \( b \) și \( c \)

Pentru a minimiza numărul în continuare, alegem pentru \( b \) cea mai mică cifră rămasă disponibilă. Putem folosi cifra \( 0 \), deci \( b = 0 \). Pentru cifra \( c \), alegem următoarea cea mai mică cifră disponibilă care să fie diferită de \( a \) și \( b \). Deoarece \( a = 1 \) și \( b = 0 \), cea mai mică cifră distinctă rămasă este \( 2 \). Deci, \( c = 2 \).

Formarea numărului

Înlocuind valorile găsite în structura \( \overline{abcabc} \), obținem: \( a = 1 \), \( b = 0 \), \( c = 2 \) Numărul este 102 102.

b) cel mai mare număr par sub forma \( \overline{a0b0a0b} \), unde \( a < b \)

Alegerea cifrelor pentru valoarea maximă

Pentru ca numărul \( \overline{a0b0a0b} \) să fie cât mai mare, prima cifră \( a \) trebuie să fie cât mai mare posibil. Totuși, avem condiția \( a < b \).

Condiția de număr par

Un număr este par dacă ultima sa cifră este pară. În cazul nostru, ultima cifră a numărului \( \overline{a0b0a0b} \) este \( b \). Așadar, \( b \) trebuie să fie o cifră pară din mulțimea \( \{0, 2, 4, 6, 8\} \).

Determinarea valorii lui \( b \)

Pentru a avea cel mai mare număr, încercăm să îi dăm lui \( b \) cea mai mare valoare pară posibilă. Dacă alegem \( b = 8 \), atunci trebuie să găsim cea mai mare valoare pentru \( a \) astfel încât \( a < b \).

Determinarea valorii lui \( a \)

Dacă \( b = 8 \), cea mai mare cifră \( a \) care respectă condiția \( a < 8 \) este \( a = 7 \).

Formarea numărului

Înlocuind \( a = 7 \) și \( b = 8 \) în structura \( \overline{a0b0a0b} \), obținem: \( 7080708 \) Numărul este par (se termină în 8) și respectă condiția \( 7 < 8 \). Orice altă alegere pentru \( b \) (cum ar fi \( b=9 \), care este impară, deci nepermisă pentru unități) sau o valoare mai mică pentru \( a \) ar duce la un număr mai mic. Numărul este 7 080 708.

Rezolvare pe scurt:

a) \( a=1, b=0, c=2 \Rightarrow \overline{abcabc} = 102102 \) b) \( b \in \{0,2,4,6,8\}, a < b \Rightarrow b=8, a=7 \Rightarrow \overline{a0b0a0b} = 7080708 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Sistemul zecimal este pozițional. Poziția cifrei determină ordinul (unități, zeci, sute) și clasa (unități, mii, milioane etc.).
  • Scrierea literală: \( \overline{abc} = a \cdot 100 + b \cdot 10 + c \). Exemplu: \( 437 = 4 \cdot 100 + 3 \cdot 10 + 7 \).
  • Axa numerelor are o origine (punctul \( O \), corespunzător lui \( 0 \)), o unitate de măsură și un sens pozitiv (săgeată).
  • Comparare: \( 2 \ 541 > 985 \) (mai multe cifre); pentru număr egal de cifre: \( 5 \ 320 > 5 \ 290 \) (la sute \( 3 > 2 \)).
  • Aproximări (pentru numărul 136): prin lipsă la zeci este \( 130 \), prin adaos la zeci este \( 140 \), iar rotunjirea la zeci este \( 140 \) (deoarece \( 6 \geq 5 \)).
Scriere pozițională: Sistemul în care valoarea unei cifre depinde de poziția pe care o ocupă în scrierea numărului.
Clase și ordine: Fiecare grup de trei cifre, de la dreapta la stânga, formează o clasă (clasa unităților, a miilor, a milioanelor, a miliardelor etc.). În fiecare clasă există trei ordine: unități, zeci și sute.
Zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat superior (sistem în baza 10).
Clasa milioanelor Clasa miilor Clasa unităților
Sute (S) Zeci (Z) Unități (U) Sute (S) Zeci (Z) Unități (U) Sute (S) Zeci (Z) Unități (U)
\( 10 \text{ sute de mii} = 1 \text{ milion} \)
\( 10 \text{ milioane} = 1 \text{ zece de milioane} \)
Orice număr natural se poate scrie ca o sumă de produse între cifrele sale și unitățile ordinelor corespunzătoare.
\[ \overline{abc} = a \cdot 100 + b \cdot 10 + c \] \[ \overline{abcd} = a \cdot 1000 + b \cdot 100 + c \cdot 10 + d \] unde \( a, b, c, d \) sunt cifre, iar prima cifră \( a \neq 0 \).
Răsturnatul unui număr: Numărul obținut prin scrierea cifrelor în ordine inversă. Răsturnatul numărului \( \overline{abc} \) este \( \overline{cba} \) (cu condiția \( c \neq 0 \)).
Descompunerea zecimală a numărului \( 582 \): \[ 582 = 5 \cdot 100 + 8 \cdot 10 + 2 \] Răsturnatul numărului \( 582 \) este \( 285 \).
O dreaptă pe care s-au stabilit elementele necesare reprezentării geometrice a numerelor.
1. Originea (O): Punctul de pe axă căruia îi corespunde numărul \( 0 \).
2. Sensul pozitiv: Indicat de obicei printr-o săgeată, de la stânga la dreapta.
3. Unitatea de măsură: Un segment de lungime aleasă convențional, care se repetă în mod egal de la origine spre dreapta.
O dreaptă orizontală cu o săgeată orientată spre dreapta. La începutul ei se află punctul O, etichetat cu 0. La distanțe egale succesive (segmente unitate) sunt marcate punctele A (etichetat cu 1), B (etichetat cu 2), C (etichetat cu 3) și așa mai departe.
Regula 1: Dintre două numere naturale cu număr diferit de cifre, este mai mare cel care are mai multe cifre.
Regula 2: Dacă numerele au același număr de cifre, se compară cifră cu cifră de la stânga (ordinul cel mai mare) la dreapta, până când se găsesc două cifre diferite. Este mai mare numărul cu cifra respectivă mai mare.
Regula 3: Pe axa numerelor, numărul situat mai la dreapta este mai mare.
  • \( 123 \ 456 > 9 \ 876 \) (primul are 6 cifre, al doilea are 4 cifre).
  • \( 45 \ 832 < 45 \ 910 \) (primele cifre diferite de la stânga la dreapta sunt la ordinul sutelor, unde \( 8 < 9 \)).
Aproximarea prin lipsă: Înlocuirea cifrelor ordinelor inferioare celui ales cu zero, păstrând neschimbată cifra ordinului respectiv.
Aproximarea prin adaos: Înlocuirea cifrelor ordinelor inferioare celui ales cu zero și mărirea cifrei ordinului respectiv cu o unitate.
Rotunjirea: Aproximarea (prin lipsă sau prin adaos) cea mai apropiată de numărul inițial. Dacă prima cifră care se înlocuiește cu zero este mai mică decât 5 (\(0, 1, 2, 3, 4\)), rotunjirea coincide cu aproximarea prin lipsă. Dacă este 5 sau mai mare (\(5, 6, 7, 8, 9\)), rotunjirea coincide cu aproximarea prin adaos.
Pentru numărul \( 7 \ 483 \):
  • Aproximarea prin lipsă la sute: \( 7 \ 400 \)
  • Aproximarea prin adaos la sute: \( 7 \ 500 \)
  • Rotunjirea la sute: \( 7 \ 500 \) (cifra zecilor este \( 8 \geq 5 \), deci aproximăm prin adaos)

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Reprezentați ca sumă de produse numărul \( 4 \ 029 \). Aflați apoi răsturnatul acestui număr.
Descompunerea zecimală este: \[ 4 \ 029 = 4 \cdot 1000 + 0 \cdot 100 + 2 \cdot 10 + 9 \cdot 1 \] Răsturnatul numărului \( 4 \ 029 \) se obține scriind cifrele în ordine inversă: \[ 9 \ 204 \]
Problema 2 (Medie): Determinați cifrele \( a \) și \( b \) pentru care numărul de trei cifre \( \overline{3a4} \geq \overline{36b} \).
Deoarece cifrele sutelor sunt egale (\( 3 = 3 \)), comparăm cifrele zecilor:
  • Dacă \( a > 6 \), adică \( a \in \{7, 8, 9\} \), atunci inegalitatea este adevărată pentru orice cifră \( b \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} \).
  • Dacă \( a = 6 \), relația devine \( \overline{364} \geq \overline{36b} \), de unde rezultă că cifra unităților \( 4 \geq b \), adică \( b \in \{0, 1, 2, 3, 4\} \).
Problema 3 (Dificilă): Determinați toate numerele naturale de forma \( \overline{2x5} \) care se rotunjesc la mii ca fiind \( 0 \), iar la sute se rotunjesc ca fiind \( 300 \).

1. Pentru ca un număr de trei cifre \( \overline{2x5} \) să se rotunjească la mii ca fiind \( 0 \), cifra sutelor (care este 2) trebuie să fie mai mică decât 5. Întrucât \( 2 < 5 \), orice număr de forma \( \overline{2x5} \) se rotunjește la mii prin lipsă, obținându-se \( 0 \). Această condiție este verificată pentru orice cifră \( x \).

2. Pentru ca numărul \( \overline{2x5} \) să se rotunjească la sute ca fiind \( 300 \), trebuie să facem aproximarea prin adaos. Aceasta are loc dacă prima cifră din dreapta sutelor (cifra zecilor, \( x \)) este mai mare sau egală cu 5.

Prin urmare, \( x \in \{5, 6, 7, 8, 9\} \).

Răspuns: Numerele căutate sunt: \( 255, 265, 275, 285, 295 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: