Copertă

V.7. Rezolvă

Lecția V.7 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

Fie \( S \) suma inițială, \( R_1 \) restul după prima cheltuială și \( R_2 \) restul după a doua cheltuială. Ultima cheltuială: \( R_2 - \frac{3}{4} R_2 = 32,25 \text{ lei} \) \( \frac{1}{4} R_2 = 32,25 \Rightarrow R_2 = 32,25 \cdot 4 = 129 \text{ lei} \) A doua cheltuială: \( R_1 - \frac{1}{2} R_1 = 129 \text{ lei} \) \( \frac{1}{2} R_1 = 129 \Rightarrow R_1 = 129 \cdot 2 = 258 \text{ lei} \) Prima cheltuială: \( S - \frac{1}{3} S = 258 \text{ lei} \) \( \frac{2}{3} S = 258 \Rightarrow S = 258 : 2 \cdot 3 = 129 \cdot 3 = 387 \text{ lei} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a afla suma inițială de bani pe care a avut-o Elena, vom folosi **metoda mersului invers**. Această metodă presupune să pornim de la suma finală rămasă și să refacem pașii în sens contrar, aplicând operațiile inverse.

Aflăm restul înainte de a treia cheltuială

Știm că Elena a cheltuit \( \frac{3}{4} \) din ultimul rest și i-au mai rămas \( 32,25 \) lei. Dacă a cheltuit \( \frac{3}{4} \), înseamnă că i-a rămas \( 1 - \frac{3}{4} = \frac{1}{4} \) din acest rest. Pentru a afla restul întreg (pe care îl vom numi \( R_2 \)), vom împărți suma rămasă la \( \frac{1}{4} \), ceea ce este echivalent cu a înmulți cu \( 4 \). \[ R_2 = 32,25 \cdot 4 = 129 \text{ lei} \] Calculul în scris al înmulțirii: \[ \begin{array}{} & 3 & 2, & 2 & 5 & \cdot & 4 & \\ \hline 1 & 2 & 9, & 0 & 0 \\ \end{array} \]

Aflăm restul înainte de a doua cheltuială

După prima cheltuială, Elena a cheltuit jumătate (\( \frac{1}{2} \)) din ce i-a rămas și a obținut restul \( R_2 = 129 \) lei. Dacă a cheltuit jumătate, înseamnă că i-a mai rămas cealaltă jumătate. Așadar, restul după prima cheltuială (pe care îl vom numi \( R_1 \)) este dublul lui \( 129 \). \[ R_1 = 129 \cdot 2 = 258 \text{ lei} \]

Aflăm suma inițială

La început, Elena a cheltuit o treime (\( \frac{1}{3} \)) din suma totală (\( S \)). Dacă a cheltuit \( \frac{1}{3} \), înseamnă că i-au rămas \( 1 - \frac{1}{3} = \frac{2}{3} \) din sumă. Știm că acești \( \frac{2}{3} \) din sumă reprezintă \( 258 \) lei. Pentru a afla suma totală, vom împărți \( 258 \) la \( 2 \) (pentru a afla cât reprezintă o treime) și apoi vom înmulți cu \( 3 \). \[ S = (258 : 2) \cdot 3 = 129 \cdot 3 = 387 \text{ lei} \] Calculul în scris al împărțirii: \[ \begin{array}{} & 258 & : & 2 & = 129 \\ & -2 \\ & 05 \\ & -4 \\ & 18 \\ & -18 \\ & 0 \\ \end{array} \] Calculul în scris al înmulțirii: \[ \begin{array}{} & 1 & 2 & 9 & \cdot & 3 & \\ \hline & 3 & 8 & 7 \\ \end{array} \] Elena a avut inițial suma de \( 387 \) lei.

Rezolvare pe scurt:

\( R_2 = 32,25 : (1 - \frac{3}{4}) = 32,25 \cdot 4 = 129 \text{ lei} \) \( R_1 = 129 : (1 - \frac{1}{2}) = 129 \cdot 2 = 258 \text{ lei} \) \( S = 258 : (1 - \frac{1}{3}) = 258 : \frac{2}{3} = 258 : 2 \cdot 3 = 129 \cdot 3 = 387 \text{ lei} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Numărul rațional pozitiv: Reprezintă o valoare ce poate fi scrisă ca fracție ordinară, zecimală sau procent (\(\frac{1}{2} = 0,5 = 50\%\)). Orice număr natural este, de asemenea, un număr rațional (\(3 = \frac{3}{1}\)).
Ordinea operațiilor: Se rezolvă în ordine: Puteri \(\rightarrow\) Înmulțiri și Împărțiri \(\rightarrow\) Adunări și Scăderi.
Paranteze: Se rezolvă mai întâi parantezele rotunde \(( )\), urmate de cele drepte \([ ]\) și apoi acoladele \(\{ \}\).
Sfat practic: Când lucrați cu tipuri diferite de fracții, aduceți-le la aceeași formă înainte de a începe calculele.
Un număr rațional pozitiv este un număr care poate fi exprimat sub trei forme diferite: fracție ordinară, fracție zecimală sau procent.
Un număr rațional pozitiv se scrie sub forma unei fracții ordinare \(\frac{a}{b}\), unde \(a\) și \(b\) sunt numere naturale, cu \(b \neq 0\).
Următoarele scrieri reprezintă de fapt același număr rațional pozitiv:
  • Fracție ordinară: \(\frac{1}{4}\)
  • Fracție zecimală: \(0,25\)
  • Procent: \(25\%\)
Toate numerele naturale sunt numere raționale, deoarece orice număr natural \(n\) poate fi scris ca o fracție cu numitorul 1: \[ n = \frac{n}{1} \quad \left(\text{de exemplu, } 5 = \frac{5}{1}\right) \]
Scrieți numărul rațional \(0,8\) sub formă de fracție ordinară ireductibilă și sub formă de procent.
Transformăm fracția zecimală în fracție ordinară și simplificăm: \[ 0,8 = \frac{8}{10} = \frac{4}{5} \] Pentru a scrie ca procent, amplificăm fracția cu 20 pentru a obține numitorul 100: \[ \frac{4}{5} = \frac{4 \cdot 20}{5 \cdot 20} = \frac{80}{100} = 80\% \]
La efectuarea operațiilor cu numere raționale se aplică aceleași reguli de prioritate ca și la numerele naturale.
Ridicarea la putere se efectuează prima.
Înmulțirea și împărțirea se efectuează în ordinea în care sunt scrise, de la stânga la dreapta.
Adunarea și scăderea se efectuează la final, în ordinea în care sunt scrise, de la stânga la dreapta.
Dacă într-un exercițiu apar atât fracții ordinare, cât și fracții zecimale, se recomandă transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare (sau invers, dacă este posibil) pentru a lucra cu un singur tip de fracție.
Calculați: \(1,2^2 + 0,1 \cdot 3\)
Mai întâi efectuăm ridicarea la putere: \(1,2^2 = 1,44\).
Apoi înmulțirea: \(0,1 \cdot 3 = 0,3\).
La final, adunarea: \(1,44 + 0,3 = 1,74\).
Când exercițiul conține paranteze, ordinea efectuării operațiilor este dictată de tipul parantezelor:
Se efectuează operațiile din parantezele rotunde \(( \ )\).
Se efectuează operațiile din parantezele drepte \([ \ ]\).
Se efectuează operațiile din acolade \(\{ \ \}\).
Efectuați calculele: \[ \left[ \left( \frac{5}{4} - 0,25 \right)^2 + 1 \right] \cdot 0,5 \] Transformăm \(0,25 = \frac{1}{4}\) și \(0,5 = \frac{1}{2}\): \[ \left[ \left( \frac{5}{4} - \frac{1}{4} \right)^2 + 1 \right] \cdot \frac{1}{2} = \left[ \left( \frac{4}{4} \right)^2 + 1 \right] \cdot \frac{1}{2} \] Efectuăm calculul din paranteza rotundă: \(\frac{4}{4} = 1\). \[ \left[ 1^2 + 1 \right] \cdot \frac{1}{2} = [1 + 1] \cdot \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1 \]

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Calculați valoarea expresiei: \[ A = 4,5 + 2,3 \cdot 4 - 5,2 \]
Efectuăm mai întâi înmulțirea (operație de ordinul II): \[ 2,3 \cdot 4 = 9,2 \] Expresia devine: \[ A = 4,5 + 9,2 - 5,2 \] Efectuăm operațiile de adunare și scădere în ordinea scrierii, de la stânga la dreapta: \[ A = 13,7 - 5,2 = 8,5 \] Răspuns: \(8,5\)
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Calculați rezultatul exercițiului: \[ B = \left( \frac{3}{5} - 0,1 \right)^2 \cdot 12 + 0,7 \]
Transformăm fracția ordinară în fracție zecimală: \(\frac{3}{5} = 0,6\).
Rezolvăm operația din paranteza rotundă: \[ 0,6 - 0,1 = 0,5 \] Efectuăm ridicarea la putere: \[ 0,5^2 = 0,25 \] Efectuăm înmulțirea: \[ 0,25 \cdot 12 = 3 \] La final, efectuăm adunarea: \[ 3 + 0,7 = 3,7 \] Răspuns: \(3,7\)
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
Determinați valoarea expresiei: \[ C = \left\{ 3,8 + 2 \cdot \left[ \left( \frac{1}{2} \right)^3 + 0,125 \right] \right\} : 0,1 \]
Rezolvăm ridicarea la putere din paranteza rotundă: \[ \left(\frac{1}{2}\right)^3 = \frac{1}{8} = 0,125 \] Efectuăm suma din paranteza dreaptă: \[ 0,125 + 0,125 = 0,25 \] Expresia devine: \[ C = \{ 3,8 + 2 \cdot 0,25 \} : 0,1 \] Efectuăm înmulțirea din acoladă: \[ 2 \cdot 0,25 = 0,5 \] Efectuăm adunarea din acoladă: \[ 3,8 + 0,5 = 4,3 \] La final, realizăm împărțirea: \[ 4,3 : 0,1 = 43 \] Răspuns: \(43\)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: