Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 11

Rezolvare scurtă

Afirmația este corectă datorită relativității mișcării. Sistemul de referință (S.R.) ales de copil este autobuzul. În raport cu autobuzul, poziția copacilor se modifică în timp. Conform definiției: corp în mișcare = corp care își schimbă poziția față de un reper. Rezultă: Față de autobuz, copacii sunt în mișcare (se deplasează cu aceeași viteză ca autobuzul, dar în sens opus).

Rezolvare detaliată

Analiza stării de mișcare și repaus

Pentru a determina dacă un corp este în mișcare sau în repaus, trebuie să alegem mai întâi un corp de referință (reper). Un corp se află în mișcare dacă își modifică poziția față de reperul ales în timp. Dacă poziția rămâne neschimbată, corpul este în repaus.

Alegerea sistemului de referință

În exemplul dat, avem două situații posibile în funcție de reperul ales: 1. Dacă alegem ca reper Pământul (sau șoseaua), autobuzul și copilul se mișcă, iar copacii sunt în repaus, deoarece sunt fixați în sol. 2. Dacă alegem ca reper autobuzul în care se află copilul, starea corpurilor se schimbă.

Explicarea afirmației copilului

Afirmația copilului: „copacii aleargă!” este corectă din punct de vedere fizic deoarece el a ales, în mod instinctiv, autobuzul ca sistem de referință. - Față de autobuz (și față de copil), copacii își modifică poziția în fiecare secundă, îndepărtându-se în sens opus direcției de deplasare a vehiculului. - Deoarece poziția lor se schimbă față de acest reper, în acest sistem de referință, copacii sunt în mișcare.

Concluzie: Relativitatea mișcării

Această situație demonstrează caracterul relativ al mișcării și al repausului. Starea de mișcare nu este o proprietate absolută a unui obiect, ci depinde strict de sistemul de referință ales. Astfel, aceiași copaci pot fi simultan în repaus (față de sol) și în mișcare (față de un vehicul care trece pe lângă ei).

Rezolvare pe scurt:

Afirmația este corectă deoarece mișcarea este relativă. Dacă alegem autobuzul ca sistem de referință, copacii își schimbă poziția față de acesta, deci sunt în mișcare.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: