Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 9

Rezolvare scurtă

Fraza: „Un autoturism se deplasează pe o traiectorie rectilinie între poziția \( x_1 = 10 \text{ km} \) și poziția \( x_2 = 35 \text{ km} \).” Simboluri: \( O \) = originea (punctul de referință) \( x_1 \) = poziția inițială \( x_2 \) = poziția finală \( d \) = deplasarea (distanța parcursă) Calculul deplasării: \( d = x_2 - x_1 \) \( d = 35 \text{ km} - 10 \text{ km} = 25 \text{ km} \) Schița deplasării: Trasează o linie orizontală cu o săgeată la capătul drept, notată cu x(km). Marchează un punct în stânga notat cu O (x = 0). La o anumită distanță spre dreapta, marchează un punct A sub care scrii x1 = 10 km. Mai la dreapta, marchează un punct B sub care scrii x2 = 35 km. Trasează un segment îngroșat sau o săgeată orizontală deasupra axei, între punctele A și B, și notează deasupra acestui segment litera d.

Rezolvare detaliată

Formularea exemplului pentru deplasarea unui mobil

Deplasarea reprezintă schimbarea poziției unui mobil între două momente de timp diferite. Pentru a exemplifica acest concept, trebuie să menționăm o poziție inițială și o poziție finală pe o traiectorie. Frază exemplu: „Un autoturism care se deplasează pe o șosea rectilinie trece de la borna kilometrică \( x_1 = 10 \text{ km} \) la borna kilometrică \( x_2 = 35 \text{ km} \), efectuând o deplasare.”

Identificarea elementelor pentru schiță și notații

Pentru a reprezenta grafic deplasarea, utilizăm următoarele elemente și simboluri specifice:
  • Axa mișcării (Axa Ox): Reprezintă traiectoria rectilinie a mobilului.
  • Originea (O): Reperul față de care se măsoară distanțele (borna 0).
  • Poziția inițială (\( x_1 \)): Locul unde se află mobilul la momentul începerii observației.
  • Poziția finală (\( x_2 \)): Locul unde se află mobilul la sfârșitul observației.
  • Deplasarea (\( d \)): Segmentul de dreaptă care unește poziția inițială cu cea finală.

Realizarea schiței

Vom desena o axă orizontală pe care vom marca punctele corespunzătoare pozițiilor descrise. Trasează o linie orizontală cu o săgeată la capătul drept, notată cu x(km). Marchează un punct în stânga notat cu O (x = 0). La o anumită distanță spre dreapta, marchează un punct A sub care scrii x1 = 10 km. Mai la dreapta, marchează un punct B sub care scrii x2 = 35 km. Trasează un segment îngroșat sau o săgeată orizontală deasupra axei, între punctele A și B, și notează deasupra acestui segment litera d.

Calculul mărimii deplasării

Mărimea deplasării (distanța parcursă între cele două puncte) se calculează ca diferență între coordonatele pozițiilor: \[ d = x_2 - x_1 \] În exemplul ales: \[ d = 35 \text{ km} - 10 \text{ km} = 25 \text{ km} \] Această valoare reprezintă lungimea drumului parcurs de autoturism între cele două borne.

Rezolvare pe scurt:

Frază: „Mobilul trece de la \( x_1 = 10 \text{ km} \) la \( x_2 = 35 \text{ km} \).” \( d = x_2 - x_1 = 35 \text{ km} - 10 \text{ km} = 25 \text{ km} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: