Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

Relativitatea mișcării în funcție de sistemul de referință (S.R.): 1. Un pasager așezat în tren: - Este în repaus față de compartiment (S.R. 1). - Este în mișcare față de peronul gării (S.R. 2). 2. Un șofer la volanul mașinii sale: - Este în repaus față de bordul mașinii (S.R. 1). - Este în mișcare față de bornele kilometrice de pe drum (S.R. 2). 3. O lanternă fixată pe ghidonul unei biciclete: - Este în repaus față de biciclist (S.R. 1). - Este în mișcare față de șosea (S.R. 2).

Rezolvare detaliată

Pentru a explica de ce mișcarea are un caracter relativ, trebuie să înțelegem că starea unui corp (dacă se mișcă sau stă pe loc) depinde în mod direct de sistemul de referință (reperul) ales. Același corp poate fi simultan în mișcare față de un reper și în repaus față de un alt reper.

Conceptul de relativitate

Spunem că un corp este în mișcare dacă își schimbă poziția față de reper și în repaus dacă poziția sa rămâne neschimbată. Iată trei exemple sugestive:

Exemplul 1: Pasagerul într-un autobuz care circulă

Să considerăm un elev care stă pe scaun într-un autobuz aflat în mers. - Față de scaun sau de șofer: elevul este în repaus, deoarece distanța dintre el și aceste obiecte nu se modifică. - Față de copacii de pe marginea drumului: elevul este în mișcare, deoarece se îndepărtează sau se apropie de aceștia odată cu autobuzul.

Exemplul 2: Un maratonist în timpul cursei

Să analizăm un sportiv care aleargă pe pistă. - Față de linia de sosire: sportivul este în mișcare, poziția lui schimbându-se în fiecare secundă. - Față de ceasul de la mâna sa: sportivul este în repaus, deoarece ceasul se deplasează exact cu aceeași viteză și în aceeași direcție cu el.

Exemplul 3: O carte pe masa din tren

Să ne imaginăm o carte lăsată pe masa unei măsuțe dintr-un tren care rulează cu viteză constantă. - Față de vagon: cartea este în repaus. - Față de șinele de cale ferată: cartea este în mișcare, parcurgând kilometri întregi împreună cu trenul.

Concluzie

Aceste exemple demonstrează că nu putem vorbi despre mișcare sau repaus "în absolut", ci doar prin raportare la un corp de referință. Schimbarea reperului poate schimba complet descrierea stării mecanice a obiectului.

Rezolvare pe scurt:

1. Pasager în autobuz: repaus față de scaun, mișcare față de stație. 2. Pilot în avion: repaus față de carlingă, mișcare față de nori. 3. Computer pe birou: repaus față de podea, mișcare față de Soare (datorită rotației Pământului).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: