Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 13

Rezolvare scurtă

a) Fals. Corpul de referință se poate afla și în mișcare față de Pământ. b) Fals. Traiectoria este curba descrisă, distanța este lungimea curbei. c) Adevărat. Definiția duratei mișcării. d) Fals. Depinde de dimensiunile mediului studiat, poate fi punct material.

e)

\[ d = 79,2 \text{ km} = 79200 \text{ m} \] \[ \Delta t = 1 \text{ h } 6 \text{ min} = 66 \text{ min} = 66 \cdot 60 \text{ s} = 3960 \text{ s} \] \[ v = \frac{d}{\Delta t} = \frac{79200}{3960} = \frac{\cancel{79200}^{20}}{\cancel{3960}_1} = 20 \text{ m/s} \] \[ 20 \text{ m/s} \neq 200 \text{ m/s} \Rightarrow \text{Fals} \] f) Fals. Viteza scade, deci mișcarea este încetinită. g) Adevărat. Viteza crește de la zero. h) Fals. Unitatea pentru accelerație este \( \text{m/s}^2 \). i) Fals. Este necesar să cunoaștem și sensul pe traiectorie față de origine.

Rezolvare detaliată

Vom analiza pe rând fiecare afirmație pentru a stabili valoarea ei de adevăr, bazându-ne pe noțiunile învățate la capitolul de cinematică.

a) Întotdeauna un corp de referință nu își modifică poziția față de Pământ.

Un sistem de referință (sau corp de referință) poate fi ales arbitrar. Acesta poate fi fix în raport cu Pământul (cum ar fi un copac sau o clădire) sau se poate afla în mișcare în raport cu Pământul (cum ar fi un tren sau o mașină în mișcare). Prin urmare, un corp de referință își poate modifica poziția față de Pământ. Afirmația este Falsă.

b) Traiectoria reprezintă lungimea drumului străbătut de corp.

Traiectoria reprezintă linia (curba) descrisă de un mobil în mișcare prin spațiu, față de un sistem de referință. Mărimea fizică ce reprezintă lungimea acestei traiectorii se numește distanță parcursă. Afirmația este Falsă.

c) Durata mișcării este mărimea intervalului de timp în care se realizează mișcarea.

Aceasta este exact definiția duratei mișcării, notată cu \( \Delta t \), și reprezintă timpul scurs între momentul final și momentul inițial al mișcării. Afirmația este Adevărată.

d) Un avion aflat în aeroport nu poate fi considerat punct material.

Un corp poate fi considerat punct material dacă dimensiunile sale sunt neglijabile în comparație cu distanțele pe care le parcurge sau cu distanțele din mediul studiat. Dacă studiem distanța de la turnul de control la un avion aflat la capătul pistei (o distanță foarte mare), avionul poate fi aproximat ca un punct material. Afirmația folosește termenul „nu poate”, ceea ce este incorect, deoarece depinde strict de problema studiată. Afirmația este Falsă.

e) Un mobil care parcurge distanța de \( 79,2 \text{ km} \) în timp de \( 1 \text{ h } 6 \text{ min} \) are viteza medie de \( 200 \text{ m/s} \).

Pentru a verifica, vom transforma datele în Sistemul Internațional (SI) și vom calcula viteza.

Transformarea distanței în metri

Știm că \( 1 \text{ km} = 1000 \text{ m} \). \[ d = 79,2 \text{ km} = 79,2 \cdot 1000 \text{ m} = 79200 \text{ m} \]

Transformarea duratei în secunde

Știm că \( 1 \text{ h} = 60 \text{ min} \) și \( 1 \text{ min} = 60 \text{ s} \). \[ \Delta t = 1 \text{ h} + 6 \text{ min} = 60 \text{ min} + 6 \text{ min} = 66 \text{ min} \] \[ \Delta t = 66 \cdot 60 \text{ s} = 3960 \text{ s} \]

Calculul vitezei medii

\[ v = \frac{d}{\Delta t} \] \[ v = \frac{79200}{3960} = \frac{\cancel{79200}^{20}}{\cancel{3960}_1} = 20 \text{ m/s} \] Viteza calculată este \( 20 \text{ m/s} \), iar afirmația susține că este \( 200 \text{ m/s} \). Afirmația este Falsă.

f) O piatră aruncată pe verticală de jos în sus are o mișcare accelerată.

Atunci când un corp este aruncat de jos în sus, viteza lui scade pe măsură ce urcă, până când se oprește în punctul de înălțime maximă. O mișcare în care viteza scade se numește mișcare încetinită. Afirmația este Falsă.

g) Un autoturism care pleacă din repaus are o mișcare accelerată.

„Pleacă din repaus” înseamnă că viteza inițială este zero (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)). Pe măsură ce se pune în mișcare, viteza sa crește. O mișcare în care viteza crește se numește mișcare accelerată. Afirmația este Adevărată.

h) Unitatea de măsură pentru accelerație este \( \text{m/s} \).

Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru viteză este \( \text{m/s} \), în timp ce unitatea de măsură pentru accelerație este metru pe secundă la pătrat, adică \( \text{m/s}^2 \). Afirmația este Falsă.

i) Pentru a putea determina poziția unui mobil pe traiectorie, este suficient să cunoaștem punctul definit ca origine și distanța de la origine la mobil.

Dacă cunoaștem doar originea și distanța, nu putem ști cu exactitate unde este mobilul, deoarece el se poate afla în două puncte diferite (de exemplu, la stânga sau la dreapta originii, pe o traiectorie rectilinie). Pentru a determina precis poziția, avem nevoie și de sensul mișcării (sau semnul coordonatei). Afirmația este Falsă. În concluzie, singurele afirmații adevărate sunt c) și g).

Rezolvare pe scurt:

a) Fals b) Fals c) Adevărat d) Fals e) \( v = \frac{79,2 \cdot 1000}{66 \cdot 60} = \frac{79200}{3960} = 20 \text{ m/s} \neq 200 \text{ m/s} \) (Fals) f) Fals g) Adevărat h) Fals i) Fals

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: