Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

Relativitatea traiectoriei pentru un punct de pe roata unei biciclete în mișcare:

a) Reper: Axul roții

Desenează un cerc cu centrul marcat (axul roții). Pe marginea cercului, desenează un punct îngroșat. Trasează o linie circulară continuă care trece prin punct pentru a indica traiectoria circulară. Traiectoria punctului este circulară.

b) Reper: Șoseaua (observator fix)

Desenează o linie orizontală dreaptă reprezentând solul. Deasupra ei, desenează o curbă formată din mai multe bolte (arce) succesive care ating solul în punctele de contact ale roții. Aceasta este traiectoria curbilinie văzută de un pieton. Traiectoria punctului este curbilinie. Concluzie: Traiectoria este relativă deoarece forma sa se schimbă odată cu schimbarea sistemului de referință.

Rezolvare detaliată

Pentru a arăta că traiectoria este relativă, trebuie să demonstrăm că forma liniei descrise de un mobil în timpul mișcării sale depinde de sistemul de referință ales. Un exemplu clasic este mișcarea unui punct de pe roata unei biciclete sau căderea unui obiect dintr-un vehicul aflat în mișcare.

Pasul 1: Alegerea situației experimentale

Vom analiza mișcarea unui punct situat pe circumferința unei roți de bicicletă care se deplasează pe o șosea orizontală. Vom observa cum se vede această mișcare din două perspective diferite (două repere).

Pasul 2: Desenarea traiectoriei față de axul roții

Dacă sistemul de referință este axul roții (sau cadrul bicicletei), observatorul se mișcă odată cu bicicleta. În acest caz, punctul de pe roată se află mereu la aceeași distanță față de ax și se rotește în jurul lui. Desenează un cerc cu centrul marcat (axul roții). Pe marginea cercului, desenează un punct îngroșat. Trasează o linie circulară continuă care trece prin punct pentru a indica traiectoria circulară. În acest sistem de referință, traiectoria este circulară.

Pasul 3: Desenarea traiectoriei față de șosea (Pământ)

Dacă sistemul de referință este șoseaua (un observator fix pe marginea drumului), roata nu doar că se rotește, ci se și deplasează înainte. Punctul de pe roată va descrie o succesiune de arce de curbă (o curbă numită cicloidă). Desenează o linie orizontală dreaptă reprezentând solul. Deasupra ei, desenează o curbă formată din mai multe bolte (arce) succesive care ating solul în punctele de contact ale roții. Aceasta este traiectoria curbilinie văzută de un pieton. În acest sistem de referință, traiectoria este curbilinie.

Concluzie

Deoarece același mobil (punctul de pe roată) descrie un cerc față de axul roții și o cicloidă față de șosea, concluzionăm că forma traiectoriei depinde de reperul ales, deci este relativă.

Rezolvare pe scurt:

Traiectoria unui punct de pe marginea unei roți de bicicletă: 1. Reper: Axul roții 2. Reper: Șoseaua Forma diferită a liniilor demonstrează că traiectoria este relativă.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: