Copertă

III.1.6. Activități De Evaluare

Lecția III.1.6 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

Exemple de poziții ale unui corp față de un reper: 1. Un elev se află la o distanță de \( 2 \text{ m} \) față de ușa clasei (reperul este ușa). 2. O mașină se află în dreptul bornei kilometrice 16 de pe autostradă (reperul este borna). 3. O carte este așezată pe masa de lucru, la \( 20 \text{ cm} \) de marginea stângă (reperul este marginea mesei).

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această cerință, trebuie să înțelegem că poziția unui corp reprezintă locul în care se află acesta la un moment dat, determinat prin măsurători (distanțe, unghiuri) față de un corp de referință (reper) ales convențional.

Identificarea elementelor necesare

Pentru a descrie o poziție, avem nevoie de: 1. Mobilul: corpul a cărui poziție o studiem. 2. Corpul de referință (Reperul): obiectul față de care facem măsurătoarea. 3. Datele de poziție: distanța sau orientarea față de reper.

Exemplul 1: Obiecte în clasă

Să considerăm un elev așezat în bancă. Dacă alegem catedra ca fiind corpul de referință, putem spune că poziția elevului este la o distanță de \( 3 \text{ m} \) în fața acesteia. Reper: Catedra; Poziție: la \( 3 \text{ m} \).

Exemplul 2: Mijloace de transport pe șosea

Să luăm o mașină care se deplasează pe o șosea. Dacă folosim un bornă kilometrică (de exemplu, km 64, așa cum apare în Fig. III.37 din manual) ca reper, poziția mașinii este exact în dreptul acelei borne. Reper: Borna kilometrică; Poziție: la kilometrul \( 64 \).

Exemplul 3: Corpuri cerești sau obiecte la scară mare

Un avion care zboară deasupra unui oraș. Dacă alegem turnul de control al aeroportului ca reper, poziția avionului poate fi descrisă ca fiind la o altitudine de \( 10.000 \text{ m} \) vertical deasupra reperului. Reper: Turnul de control; Poziție: la \( 10.000 \text{ m} \) înălțime.

Concluzie

Poziția este întotdeauna relativă. Dacă schimbăm corpul de referință, valorile care descriu poziția se vor schimba, chiar dacă obiectul studiat nu s-a mișcat.

Rezolvare pe scurt:

1. Elevul la \( 2 \text{ m} \) de tablă. 2. Autobuzul la stația "Piața Unirii". 3. Becul la \( 1 \text{ m} \) sub tavan.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Starea de mișcare sau repaus este relativă și necesită un sistem de referință.
În mișcarea rectilinie uniform accelerată, traiectoria este o linie dreaptă, viteza crește constant, iar accelerația este constantă (\( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)).
Grafic, viteza \( v(t) \) este o linie dreaptă ascendentă, indicând creșteri egale în timpi egali, în timp ce distanța \( x(t) \) este o curbă (parabolă), deoarece mobilul parcurge distanțe din ce în ce mai mari. Atât viteza (\( \text{m/s} \)) cât și accelerația (\( \text{m/s}^2 \)) au valoare numerică, direcție și sens.
Un mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie, având o accelerație constantă, descrie o mișcare rectilinie uniform variată.
În cazul particular al mișcării rectilinii uniform accelerate, viteza crește cu valori egale în intervale de timp egale. Deoarece accelerația nu se modifică în timp, accelerația momentană este egală cu accelerația medie (\( a = \text{constant} \)).
În mișcarea accelerată, mobilul parcurge în aceleași intervale de timp (\( \Delta t \)) distanțe din ce în ce mai mari.
Dacă un motociclist pornește din repaus (\( v_0 = 0 \text{ m/s} \)), și viteza sa crește cu \( 8 \text{ m/s} \) la fiecare interval de \( 4 \text{ s} \), accelerația sa este constantă (\( 2 \text{ m/s}^2 \)). Distanțele parcurse vor crește progresiv, de exemplu: la secunda 4 este la borna de 16m, la secunda 8 la 64m, iar la secunda 12 la 144m.
Formula de bază a accelerației: \[ a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \] Formule derivate: \[ \Delta v = a \cdot \Delta t \] \[ \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \] unde \( \Delta v \) este variația vitezei, iar \( \Delta t \) este intervalul de timp.
Pentru viteză: \( [v]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}} \)
Pentru accelerație: \( [a]_{SI} = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \)
Un triunghi utilizat pentru memorarea formulelor, având în vârful superior mărimea Δv, iar în cele două colțuri de la bază mărimile a și Δt.
Viteza și accelerația sunt mărimi fizice determinate nu doar de o valoare numerică, ci și de direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform accelerată poate fi descrisă vizual prin două tipuri principale de grafice:
  • Graficul vitezei în funcție de timp \( v(t) \): Este o linie dreaptă ascendentă. Acest lucru indică faptul că viteza crește proporțional cu trecerea timpului.
  • Graficul coordonatei (poziției) în funcție de timp \( x(t) \): Este o curbă (arcul unei parabole). Această formă arată că distanțele parcurse de mobil sunt din ce în ce mai mari în aceleași intervale de timp.
Două grafice alăturate. Primul grafic, v(t), arată o linie dreaptă ce pornește din origine și urcă diagonal. Al doilea grafic, x(t), arată o curbă ascendentă (arc de parabolă) ce pornește din origine.
Sistem de referință: Ansamblul necesar pentru a stabili dacă un corp este în mișcare sau în repaus. Mișcarea și repausul au un caracter relativ, depinzând strict de sistemul de referință ales.
Traiectorie: Curba descrisă de un mobil în mișcare, raportată la un sistem de referință.
Pentru a descrie complet mișcarea unui mobil, trebuie precizate:
  1. Sistemul de referință folosit.
  2. Situația la momentul inițial (poziția \( x_0 \) și viteza \( v_0 \)).
  3. Forma traiectoriei.
  4. Modul de evoluție a vitezei (crește, scade sau este constantă).
  5. Valorile vitezei și accelerației.

Probleme de practică

Ușoară: O mașină pornește din repaus și atinge o viteză de \( 15 \text{ m/s} \) într-un interval de timp de \( 3 \text{ s} \). Care este accelerația mașinii?
Datele problemei:
\( \Delta v = 15 \text{ m/s} \) (pornește din repaus, deci variația este exact viteza finală)
\( \Delta t = 3 \text{ s} \)
Formula: \( a = \frac{\Delta v}{\Delta t} \)
Calcul: \( a = \frac{15}{3} = 5 \text{ m/s}^2 \).
Răspuns: Accelerația mașinii este de \( 5 \text{ m/s}^2 \).
Medie: Un biciclist se deplasează cu o accelerație constantă de \( 2 \text{ m/s}^2 \). În cât timp va reuși să își crească viteza cu \( 16 \text{ m/s} \)?
Datele problemei:
\( a = 2 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta v = 16 \text{ m/s} \)
Formula: \( \Delta t = \frac{\Delta v}{a} \)
Calcul: \( \Delta t = \frac{16}{2} = 8 \text{ s} \).
Răspuns: Biciclistul are nevoie de \( 8 \text{ s} \).
Dificilă: Un tren se deplasează rectiliniu cu o viteză inițială de \( 10 \text{ m/s} \). Mecanicul accelerează uniform cu \( 1,5 \text{ m/s}^2 \) timp de \( 6 \text{ s} \). Care va fi viteza trenului la finalul acestui interval de timp?
Datele problemei:
\( v_0 = 10 \text{ m/s} \)
\( a = 1,5 \text{ m/s}^2 \)
\( \Delta t = 6 \text{ s} \)
Pasul 1: Calculăm variația vitezei (\( \Delta v \)).
\( \Delta v = a \cdot \Delta t = 1,5 \cdot 6 = 9 \text{ m/s} \).
Pasul 2: Calculăm viteza finală adunând variația la viteza inițială.
\( v_{\text{final}} = v_0 + \Delta v = 10 + 9 = 19 \text{ m/s} \).
Răspuns: Viteza trenului la finalul intervalului va fi de \( 19 \text{ m/s} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: