Copertă

IV.4. Numere Prime. Numere Compuse

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 14

Rezolvare scurtă

\( p = 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot \dots \cdot 100 \) Deoarece \( 2 \le n \le 100 \), rezultă că \( n \) este un factor în produsul \( p \). \( p = n \cdot (1 \cdot 2 \cdot \dots \cdot (n-1) \cdot (n+1) \cdot \dots \cdot 100) \) Notăm \( q = 1 \cdot 2 \cdot \dots \cdot (n-1) \cdot (n+1) \cdot \dots \cdot 100 \) \( p + n = n \cdot q + n \) \( p + n = n \cdot (q + 1) \) Deoarece \( n \ge 2 \) și \( q + 1 > 1 \), numărul \( p + n \) are divizori proprii (de exemplu, pe \( n \)). Prin urmare, \( p + n \) este număr compus.

Rezolvare detaliată

Pentru a determina dacă numărul \( p + n \) este compus, vom analiza structura acestui număr folosind proprietățile divizibilității și metoda factorului comun.

Pasul 1: Scrierea expresiei pentru p

Conform enunțului, \( p \) este produsul primelor 100 de numere naturale nenule. Putem scrie acest produs astfel: \[ p = 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot \dots \cdot n \cdot \dots \cdot 100 \] Observăm că orice număr natural \( k \) cuprins între 1 și 100 este un divizor al lui \( p \), deoarece acesta apare ca factor în produsul de mai sus.

Pasul 2: Analizarea sumei p + n

Ni se dă faptul că \( n \) este un număr natural astfel încât \( 2 \le n \le 100 \). Deoarece \( n \) se află în acest interval, rezultă că \( n \) este unul dintre factorii care alcătuiesc produsul \( p \). Prin urmare, putem spune că \( p \) este divizibil cu \( n \), adică există un număr natural \( q \) astfel încât: \[ p = n \cdot q \] Suma dată devine: \[ p + n = n \cdot q + n \]

Pasul 3: Utilizarea factorului comun

Putem scoate pe \( n \) factor comun în expresia de mai sus: \[ p + n = n \cdot (q + 1) \]

Pasul 4: Verificarea dacă numărul este compus

Un număr este compus dacă are și alți divizori în afară de 1 și el însuși. Să analizăm factorii produsului \( n \cdot (q + 1) \):
  • Deoarece \( n \ge 2 \), primul factor este mai mare sau egal cu 2.
  • Deoarece \( p \ge 100 \) și \( n \le 100 \), câtul \( q \) este cel puțin 1, deci al doilea factor \( q + 1 \) este mai mare decât 1.
Astfel, numărul \( p + n \) are cel puțin divizorii \( 1, n, q+1 \) și \( p+n \). Cum am găsit un divizor \( n \) care este diferit de 1 și diferit de \( p + n \) (pentru că \( p > 0 \)), rezultă că numărul este compus. Concluzie: Numărul \( p + n \) este compus pentru orice \( n \in \{2, 3, \dots, 100\} \).

Rezolvare pe scurt:

\( p = 1 \cdot 2 \cdot \dots \cdot n \cdot \dots \cdot 100 \Rightarrow p \vdots n \) \( p + n = n \cdot ( \frac{p}{n} + 1 ) \) Cum \( n \ge 2 \) și \( \frac{p}{n} + 1 > 1 \), \( p + n \) are divizorul \( n \neq 1, p+n \). Numărul \( p + n \) este compus.

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Numerele prime au doar doi divizori (pe 1 și pe ele însele). Exemplu: \( 2, 3, 5, 7, 11 \dots \)
  • Numerele compuse au și alți divizori în afară de 1 și ele însele. Exemplu: \( 4, 6, 8, 9 \dots \)
  • Numerele 0 și 1 nu sunt nici prime, nici compuse.
  • Numărul 2 este singurul număr prim par.
  • Algoritmul de verificare: Se împarte numărul la numere prime succesive. Dacă obținem restul 0, este compus. Dacă obținem un cât mai mic decât împărțitorul, fără ca restul să fi fost vreodată 0, este prim.
Orice număr natural \( n > 1 \) are cel puțin doi divizori, numiți divizori improprii: pe 1 și pe el însuși.
Dacă numărul are și alți divizori, aceștia se numesc divizori proprii.
Să analizăm divizorii numărului 10:
  • Divizorii lui 10 sunt: 1, 2, 5, 10.
  • Divizorii improprii sunt: 1 și 10.
  • Divizorii proprii sunt: 2 și 5.
Un număr prim este un număr natural nenul care are exact doi divizori (adică doar divizorii improprii: pe 1 și pe el însuși).
Un număr compus este un număr natural nenul care are și alți divizori în afară de 1 și el însuși (are cel puțin un divizor propriu).
Numerele 0 și 1 nu sunt nici prime, nici compuse.
Singurul număr prim care este și par este 2. Toate celelalte numere prime sunt numere impare.
  • Numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23 etc.
  • Numere compuse: 4 (divizorii sunt 1, 2, 4), 6 (divizorii sunt 1, 2, 3, 6), 9 (divizorii sunt 1, 3, 9).

Pentru a determina dacă un număr natural este prim sau compus, urmăm acești pași:

Împărțim numărul dat, pe rând, la toate numerele prime în ordine crescătoare (\(2, 3, 5, 7, 11, \dots\)).
Continuăm procesul până când:
  • obținem o împărțire cu restul 0 (în acest caz, numărul este compus);
  • câtul împărțirii devine mai mic decât împărțitorul, fără ca vreo împărțire să se fi efectuat exact (în acest caz, numărul este prim).
Verificăm dacă 43 este număr prim:
  • \( 43 : 2 = 21 \) rest 1
  • \( 43 : 3 = 14 \) rest 1
  • \( 43 : 5 = 8 \) rest 3
  • \( 43 : 7 = 6 \) rest 1
Deoarece câtul 6 este mai mic decât împărțitorul 7 (\( 6 < 7 \)) și nu am obținut niciun rest 0, rezultă că 43 este un număr prim.

Fie \( S \) suma tuturor divizorilor unui număr natural \( N \) care sunt mai mici decât \( N \) (adică divizorii proprii plus 1).

Un număr se numește perfect dacă suma \( S \) este egală cu \( N \).
Un număr se numește deficient dacă suma \( S < N \).
Un număr se numește abundent dacă suma \( S > N \).
  • Numărul 6 este perfect, deoarece divizorii săi mai mici decât 6 sunt 1, 2, 3, iar \( 1 + 2 + 3 = 6 \).
  • Numărul 8 este deficient, deoarece divizorii săi mai mici decât 8 sunt 1, 2, 4, iar \( 1 + 2 + 4 = 7 < 8 \).
  • Numărul 12 este abundent, deoarece divizorii săi mai mici decât 12 sunt 1, 2, 3, 4, 6, iar \( 1 + 2 + 3 + 4 + 6 = 16 > 12 \).

Practice problems

Problema 1 (Ușoară): Scrieți numărul natural 20 ca:
a) sumă de două numere prime;
b) sumă dintre un număr prim și un număr compus.
a) O variantă este: \( 20 = 3 + 17 \) (unde atât 3, cât și 17 sunt numere prime). O altă variantă corectă este \( 20 = 7 + 13 \).
b) O variantă este: \( 20 = 2 + 18 \) (unde 2 este număr prim, iar 18 este număr compus).
Problema 2 (Medie): Folosind algoritmul de recunoaștere, stabiliți dacă numărul 109 este prim sau compus.
Împărțim numărul 109 la numere prime succesive:
  • \( 109 : 2 = 54 \) rest 1
  • \( 109 : 3 = 36 \) rest 1
  • \( 109 : 5 = 21 \) rest 4
  • \( 109 : 7 = 15 \) rest 4
  • \( 109 : 11 = 9 \) rest 10
La ultima împărțire, câtul 9 este mai mic decât împărțitorul 11 (\( 9 < 11 \)). Toate resturile obținute sunt diferite de 0, deci 109 este un număr prim.
Problema 3 (Dificilă): Determinați numerele prime \( x \) și \( y \) care verifică egalitatea: \[ 5x + 2y = 31 \]
Termenul \( 2y \) este întotdeauna un număr par (fiind multiplu de 2).
Deoarece suma este un număr impar (\( 31 \)), rezultă că termenul \( 5x \) trebuie să fie un număr impar. Pentru ca \( 5x \) să fie impar, trebuie ca \( x \) să fie un număr impar.
De asemenea, trebuie ca \( 5x < 31 \), deci \( x < 6.2 \). Singurele numere prime impare mai mici decât 6.2 sunt 3 și 5.
  • Dacă \( x = 3 \):
    \( 5 \cdot 3 + 2y = 31 \Rightarrow 15 + 2y = 31 \Rightarrow 2y = 16 \Rightarrow y = 8 \). Dar 8 nu este număr prim (este compus).
  • Dacă \( x = 5 \):
    \( 5 \cdot 5 + 2y = 31 \Rightarrow 25 + 2y = 31 \Rightarrow 2y = 6 \Rightarrow y = 3 \). Deoarece 3 este număr prim, această soluție este corectă.
Răspuns: Numerele prime sunt \( x = 5 \) și \( y = 3 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: