Copertă

IV.4. Numere Prime. Numere Compuse

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

\( a, b \) sunt numere prime \( a + b = 19 \) \( 19 \) este număr impar \( \Rightarrow \) unul dintre numere este par și celălalt este impar Singurul număr prim par este \( 2 \). Cazul I: \( a = 2 \) \( 2 + b = 19 \) \( b = 19 - 2 = 17 \) \( 17 \) este număr prim (divizori: \( 1, 17 \)) Cazul II: \( b = 2 \) \( a + 2 = 19 \) \( a = 19 - 2 = 17 \) \( 17 \) este număr prim Soluțiile sunt perechile \( (2, 17) \) și \( (17, 2) \).

Rezolvare detaliată

Pentru a găsi numerele prime \( a \) și \( b \) care satisfac egalitatea dată, vom analiza paritatea numerelor implicate, folosind proprietățile numerelor prime învățate.

Pasul 1: Analiza parității sumei

Avem ecuația: \[ a + b = 19 \] Observăm că rezultatul sumei, \( 19 \), este un număr **impar**. Conform regulilor de calcul cu parități, suma a două numere naturale este un număr impar dacă și numai dacă unul dintre numere este **par** și celălalt este **impar**: \[ \text{par} + \text{impar} = \text{impar} \] Prin urmare, unul dintre numerele prime (\( a \) sau \( b \)) trebuie să fie par.

Pasul 2: Identificarea numărului prim par

Din definiția numerelor prime, știm că singurul număr prim care este și par este numărul **2**. Toate celelalte numere prime (\( 3, 5, 7, 11, \dots \)) sunt impare. Așadar, unul dintre numere trebuie să fie \( 2 \). Vom considera, pe rând, două cazuri posibile.

Pasul 3: Cazul 1 - Presupunem că \( a = 2 \)

Înlocuim pe \( a \) cu \( 2 \) în ecuația inițială: \[ 2 + b = 19 \] Pentru a afla valoarea lui \( b \), scădem \( 2 \) din ambele părți: \[ b = 19 - 2 \] \[ b = 17 \] Acum verificăm dacă \( 17 \) este număr prim. Împărțim succesiv la numere prime mici: - \( 17 : 2 = 8 \text{ rest } 1 \) - \( 17 : 3 = 5 \text{ rest } 2 \) - \( 17 : 5 = 3 \text{ rest } 2 \) Deoarece câtul (\( 3 \)) este mai mic decât împărțitorul (\( 5 \)) și nu am găsit divizori, \( 17 \) este număr prim. Deci, o soluție este perechea \( (2, 17) \).

Pasul 4: Cazul 2 - Presupunem că \( b = 2 \)

În mod analog, dacă \( b = 2 \): \[ a + 2 = 19 \] \[ a = 19 - 2 \] \[ a = 17 \] Deoarece \( 17 \) este număr prim, obținem a doua pereche de soluții \( (17, 2) \). În concluzie, numerele prime care verifică egalitatea sunt \( 2 \) și \( 17 \).

Rezolvare pe scurt:

\( a, b \in \text{prime} \), \( a + b = 19 \text{ (impar)} \Rightarrow \) unul dintre ele este \( 2 \) (singurul prim par). Dacă \( a = 2 \Rightarrow 2 + b = 19 \Rightarrow b = 19 - 2 = 17 \in \text{prime} \). Dacă \( b = 2 \Rightarrow a + 2 = 19 \Rightarrow a = 19 - 2 = 17 \in \text{prime} \). Numerele sunt \( 2 \) și \( 17 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Numerele prime au doar doi divizori (pe 1 și pe ele însele). Exemplu: \( 2, 3, 5, 7, 11 \dots \)
  • Numerele compuse au și alți divizori în afară de 1 și ele însele. Exemplu: \( 4, 6, 8, 9 \dots \)
  • Numerele 0 și 1 nu sunt nici prime, nici compuse.
  • Numărul 2 este singurul număr prim par.
  • Algoritmul de verificare: Se împarte numărul la numere prime succesive. Dacă obținem restul 0, este compus. Dacă obținem un cât mai mic decât împărțitorul, fără ca restul să fi fost vreodată 0, este prim.
Orice număr natural \( n > 1 \) are cel puțin doi divizori, numiți divizori improprii: pe 1 și pe el însuși.
Dacă numărul are și alți divizori, aceștia se numesc divizori proprii.
Să analizăm divizorii numărului 10:
  • Divizorii lui 10 sunt: 1, 2, 5, 10.
  • Divizorii improprii sunt: 1 și 10.
  • Divizorii proprii sunt: 2 și 5.
Un număr prim este un număr natural nenul care are exact doi divizori (adică doar divizorii improprii: pe 1 și pe el însuși).
Un număr compus este un număr natural nenul care are și alți divizori în afară de 1 și el însuși (are cel puțin un divizor propriu).
Numerele 0 și 1 nu sunt nici prime, nici compuse.
Singurul număr prim care este și par este 2. Toate celelalte numere prime sunt numere impare.
  • Numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23 etc.
  • Numere compuse: 4 (divizorii sunt 1, 2, 4), 6 (divizorii sunt 1, 2, 3, 6), 9 (divizorii sunt 1, 3, 9).

Pentru a determina dacă un număr natural este prim sau compus, urmăm acești pași:

Împărțim numărul dat, pe rând, la toate numerele prime în ordine crescătoare (\(2, 3, 5, 7, 11, \dots\)).
Continuăm procesul până când:
  • obținem o împărțire cu restul 0 (în acest caz, numărul este compus);
  • câtul împărțirii devine mai mic decât împărțitorul, fără ca vreo împărțire să se fi efectuat exact (în acest caz, numărul este prim).
Verificăm dacă 43 este număr prim:
  • \( 43 : 2 = 21 \) rest 1
  • \( 43 : 3 = 14 \) rest 1
  • \( 43 : 5 = 8 \) rest 3
  • \( 43 : 7 = 6 \) rest 1
Deoarece câtul 6 este mai mic decât împărțitorul 7 (\( 6 < 7 \)) și nu am obținut niciun rest 0, rezultă că 43 este un număr prim.

Fie \( S \) suma tuturor divizorilor unui număr natural \( N \) care sunt mai mici decât \( N \) (adică divizorii proprii plus 1).

Un număr se numește perfect dacă suma \( S \) este egală cu \( N \).
Un număr se numește deficient dacă suma \( S < N \).
Un număr se numește abundent dacă suma \( S > N \).
  • Numărul 6 este perfect, deoarece divizorii săi mai mici decât 6 sunt 1, 2, 3, iar \( 1 + 2 + 3 = 6 \).
  • Numărul 8 este deficient, deoarece divizorii săi mai mici decât 8 sunt 1, 2, 4, iar \( 1 + 2 + 4 = 7 < 8 \).
  • Numărul 12 este abundent, deoarece divizorii săi mai mici decât 12 sunt 1, 2, 3, 4, 6, iar \( 1 + 2 + 3 + 4 + 6 = 16 > 12 \).

Practice problems

Problema 1 (Ușoară): Scrieți numărul natural 20 ca:
a) sumă de două numere prime;
b) sumă dintre un număr prim și un număr compus.
a) O variantă este: \( 20 = 3 + 17 \) (unde atât 3, cât și 17 sunt numere prime). O altă variantă corectă este \( 20 = 7 + 13 \).
b) O variantă este: \( 20 = 2 + 18 \) (unde 2 este număr prim, iar 18 este număr compus).
Problema 2 (Medie): Folosind algoritmul de recunoaștere, stabiliți dacă numărul 109 este prim sau compus.
Împărțim numărul 109 la numere prime succesive:
  • \( 109 : 2 = 54 \) rest 1
  • \( 109 : 3 = 36 \) rest 1
  • \( 109 : 5 = 21 \) rest 4
  • \( 109 : 7 = 15 \) rest 4
  • \( 109 : 11 = 9 \) rest 10
La ultima împărțire, câtul 9 este mai mic decât împărțitorul 11 (\( 9 < 11 \)). Toate resturile obținute sunt diferite de 0, deci 109 este un număr prim.
Problema 3 (Dificilă): Determinați numerele prime \( x \) și \( y \) care verifică egalitatea: \[ 5x + 2y = 31 \]
Termenul \( 2y \) este întotdeauna un număr par (fiind multiplu de 2).
Deoarece suma este un număr impar (\( 31 \)), rezultă că termenul \( 5x \) trebuie să fie un număr impar. Pentru ca \( 5x \) să fie impar, trebuie ca \( x \) să fie un număr impar.
De asemenea, trebuie ca \( 5x < 31 \), deci \( x < 6.2 \). Singurele numere prime impare mai mici decât 6.2 sunt 3 și 5.
  • Dacă \( x = 3 \):
    \( 5 \cdot 3 + 2y = 31 \Rightarrow 15 + 2y = 31 \Rightarrow 2y = 16 \Rightarrow y = 8 \). Dar 8 nu este număr prim (este compus).
  • Dacă \( x = 5 \):
    \( 5 \cdot 5 + 2y = 31 \Rightarrow 25 + 2y = 31 \Rightarrow 2y = 6 \Rightarrow y = 3 \). Deoarece 3 este număr prim, această soluție este corectă.
Răspuns: Numerele prime sunt \( x = 5 \) și \( y = 3 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: