Copertă

I.15. Rezolvă

Lecția I.15 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

\( 100100_{(2)} = 1 \cdot 2^5 + 0 \cdot 2^4 + 0 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 0 \cdot 2^0 = \) \( = 32 + 4 = 36 \) \( 3^{n+2} + 3^{n+1} = 36 \) \( 3^n \cdot 3^2 + 3^n \cdot 3^1 = 36 \) \( 3^n \cdot 9 + 3^n \cdot 3 = 36 \) \( 3^n \cdot (9 + 3) = 36 \) \( 3^n \cdot 12 = 36 \) \( 3^n = 36 : 12 \) \( 3^n = 3 \) \( 3^n = 3^1 \) \( n = 1 \)

Rezolvare detaliată

Pentru a găsi numărul natural \( n \), vom urma o serie de pași logici, începând cu transformarea numărului din baza 2 în baza 10 și continuând cu rezolvarea ecuației exponențiale.

Pasul 1: Transformarea numărului \( 100100_{(2)} \) în baza 10

Vom scrie numărul sub formă de sumă de produse între cifrele sale și puterile bazei 2, corespunzătoare pozițiilor acestora (de la dreapta la stânga, începând cu poziția 0). Numărul are 6 cifre, deci pozițiile sunt de la 5 la 0: \[ 100100_{(2)} = 1 \cdot 2^5 + 0 \cdot 2^4 + 0 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 0 \cdot 2^0 \] Calculăm valorile puterilor lui 2: \( 2^5 = 32 \), \( 2^4 = 16 \), \( 2^3 = 8 \), \( 2^2 = 4 \), \( 2^1 = 2 \), \( 2^0 = 1 \). Efectuăm înmulțirile: \[ 100100_{(2)} = 1 \cdot 32 + 0 \cdot 16 + 0 \cdot 8 + 1 \cdot 4 + 0 \cdot 2 + 0 \cdot 1 \] \[ 100100_{(2)} = 32 + 4 = 36 \]

Pasul 2: Prelucrarea membrului stâng al ecuației

Ecuația noastră devine: \[ 3^{n+2} + 3^{n+1} = 36 \] Vom folosi regula de calcul cu puteri \( a^{m+p} = a^m \cdot a^p \) pentru a descompune termenii: \[ 3^n \cdot 3^2 + 3^n \cdot 3^1 = 36 \] Calculăm puterile: \( 3^2 = 9 \) și \( 3^1 = 3 \): \[ 3^n \cdot 9 + 3^n \cdot 3 = 36 \] Scoatem baza cu exponentul cel mai mic (\( 3^n \)) factor comun: \[ 3^n \cdot (9 + 3) = 36 \] \[ 3^n \cdot 12 = 36 \]

Pasul 3: Aflarea necunoscutei \( n \)

Pentru a izola termenul care conține necunoscuta, aplicăm proba înmulțirii (împărțirea): \[ 3^n = 36 : 12 \] \[ 3^n = 3 \] Știm că orice număr natural \( a \) poate fi scris ca \( a^1 \). Deci: \[ 3^n = 3^1 \] Deoarece bazele sunt egale, egalăm exponenții: \[ n = 1 \]

Pasul 4: Verificarea rezultatului

Verificăm dacă valoarea obținută este corectă în ecuația inițială: \( 3^{1+2} + 3^{1+1} = 3^3 + 3^2 = 27 + 9 = 36 \). Rezultatul este corect.

Rezolvare pe scurt:

\( 100100_{(2)} = 32 + 4 = 36 \) \( 3^{n+2} + 3^{n+1} = 36 \Rightarrow 3^n \cdot (3^2 + 3^1) = 36 \Rightarrow 3^n \cdot 12 = 36 \Rightarrow 3^n = 3 \Rightarrow n = 1 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Sistemul zecimal (baza 10) folosește zece cifre (\(0-9\)) și puteri ale lui 10.
Exemplu: \( 582 = 5 \cdot 10^2 + 8 \cdot 10^1 + 2 \cdot 10^0 \).
Sistemul binar (baza 2) folosește doar cifrele \(0\) și \(1\) și puteri ale lui 2.
Exemplu: \( 1101_{(2)} = 1 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 1 \cdot 2^0 = 8+4+0+1 = 13_{(10)} \).
Transformarea din baza 10 în baza 2 se face prin împărțiri succesive la 2, citind resturile de jos în sus.
Sistemul zecimal este sistemul de numerație în care baza este 10. În scrierea numerelor se utilizează zece cifre: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9.
Descompunerea în baza 10 reprezintă scrierea unică a oricărui număr natural ca o sumă de produse între cifrele sale și puteri ale lui 10.
\[ \overline{ab}_{(10)} = a \cdot 10^1 + b \cdot 10^0 \] \[ \overline{abc}_{(10)} = a \cdot 10^2 + b \cdot 10^1 + c \cdot 10^0 \] \[ \overline{abcd}_{(10)} = a \cdot 10^3 + b \cdot 10^2 + c \cdot 10^1 + d \cdot 10^0 \] unde \( a, b, c, d \) sunt cifre, cu \( a \neq 0 \).
Descompunerea numărului \( 273 \) în baza 10: \[ 273 = 2 \cdot 100 + 7 \cdot 10 + 3 = 2 \cdot 10^2 + 7 \cdot 10^1 + 3 \cdot 10^0 \]
Scrieți descompunerea în baza 10 a numărului \( 204 \).
Folosind puterile lui 10, avem: \[ 204 = 2 \cdot 10^2 + 0 \cdot 10^1 + 4 \cdot 10^0 \]
Sistemul binar este sistemul de numerație în care baza este 2. În scrierea numerelor se folosesc doar două cifre: 0 și 1.
Descompunerea în baza 2 reprezintă scrierea unui număr natural sub formă de sumă de produse în care un factor este o putere a lui 2, iar celălalt factor este cifra binară 0 sau 1.
\[ \overline{ab}_{(2)} = (a \cdot 2^1 + b \cdot 2^0)_{10} \] \[ \overline{abc}_{(2)} = (a \cdot 2^2 + b \cdot 2^1 + c \cdot 2^0)_{10} \] \[ \overline{abcd}_{(2)} = (a \cdot 2^3 + b \cdot 2^2 + c \cdot 2^1 + d \cdot 2^0)_{10} \] unde \( a, b, c, d \in \{0, 1\} \), cu \( a \neq 0 \).
Descompunerea numărului \( 13 \) ca sumă de puteri ale lui 2: \[ 13 = 8 + 4 + 1 = 2^3 + 2^2 + 2^0 = 1 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 1 \cdot 2^0 \] Deci, \( 13_{(10)} = 1101_{(2)} \).
Pentru a transforma un număr scris în baza 2 în baza 10, se efectuează suma produselor dintre cifrele sale și puterile descrescătoare ale lui 2, începând de la dreapta spre stânga (de la poziția unităților, corespunzătoare lui \( 2^0 \)).
Transformarea numărului \( 100111_{(2)} \) în baza 10: \[ 100111_{(2)} = 1 \cdot 2^5 + 0 \cdot 2^4 + 0 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 1 \cdot 2^1 + 1 \cdot 2^0 \] \[ 100111_{(2)} = 32 + 0 + 0 + 4 + 2 + 1 = 39_{(10)} \]
Transformați numărul \( 1101_{(2)} \) în baza 10.
\[ 1101_{(2)} = 1 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 1 \cdot 2^0 \] \[ = 8 + 4 + 0 + 1 = 13_{(10)} \]
Pentru a transforma un număr din baza 10 în baza 2, utilizăm metoda împărțirilor succesive la 2:
  1. Împărțim numărul la 2 și notăm restul (care va fi întotdeauna 0 sau 1).
  2. Împărțim noul cât obținut la 2 și notăm din nou restul.
  3. Repetăm procedeul până când obținem câtul 0.
  4. Scriem numărul în baza 2 luând ultimul cât diferit de zero, urmat de toate resturile obținute în ordine inversă (de jos în sus).
Arătați că \( 35_{(10)} = 100011_{(2)} \).
  • \( 35 : 2 = 17 \text{ rest } 1 \)
  • \( 17 : 2 = 8 \text{ rest } 1 \)
  • \( 8 : 2 = 4 \text{ rest } 0 \)
  • \( 4 : 2 = 2 \text{ rest } 0 \)
  • \( 2 : 2 = 1 \text{ rest } 0 \)
  • \( 1 : 2 = 0 \text{ rest } 1 \)
Citind resturile de jos în sus (de la ultima împărțire la prima), obținem numărul binar: \( 100011_{(2)} \). Diagrama ilustrează împărțirile succesive la 2 ale numărului zecimal 35 pentru a obține reprezentarea sa binară `100011`. Desenul va prezenta o coloană verticală de șase etape de împărțire. Fiecare etapă va afișa dividendul curent în stânga, împărțitorul `2` separat printr-o linie verticală, câtul sub dividend și restul corespunzător aliniat vizibil în dreapta.

Etapele de împărțire sunt detaliate ca:
- Rândul 1: `35 : 2 = 17` cu `rest 1`
- Rândul 2: `17 : 2 = 8` cu `rest 1`
- Rândul 3: `8 : 2 = 4` cu `rest 0`
- Rândul 4: `4 : 2 = 2` cu `rest 0`
- Rândul 5: `2 : 2 = 1` cu `rest 0` (Acest cât `1` este ultimul cât nenul)
- Rândul 6: `1 : 2 = 0` cu `rest 1` (Acest ultim rest `1` nu este utilizat în formarea numărului binar conform descrierii)

Pentru formarea numărului binar `100011`, se va evidenția vizual câtul `1` de la Rândul 5 ca prima cifră (cea mai semnificativă). Apoi, se vor evidenția resturile în ordine inversă (de jos în sus): `0` (de la Rândul 5), `0` (de la Rândul 4), `0` (de la Rândul 3), `1` (de la Rândul 2) și `1` (de la Rândul 1). O săgeată mare, curbată, va porni de la câtul `1` evidențiat (de la Rândul 5) și va urca prin coloana resturilor `0, 0, 0, 1, 1` în această ordine, indicând direcția de citire. Săgeata va fi etichetată cu textul 'Citit în sens invers (de jos în sus)' și va indica numărul binar final `100011`, clar etichetat ca reprezentarea binară a lui 35.

Practice problems

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Transformați numărul zecimal \( 47_{(10)} \) în baza 2.
Efectuăm împărțirile succesive la 2:
  • \( 47 : 2 = 23 \) rest \( 1 \)
  • \( 23 : 2 = 11 \) rest \( 1 \)
  • \( 11 : 2 = 5 \) rest \( 1 \)
  • \( 5 : 2 = 2 \) rest \( 1 \)
  • \( 2 : 2 = 1 \) rest \( 0 \)
  • \( 1 : 2 = 0 \) rest \( 1 \)
Scriind resturile în ordine inversă (de jos în sus), obținem: \[ 47_{(10)} = 101111_{(2)} \]
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Determinați numărul natural \( n \), știind că \( 3^{n+2} + 3^{n+1} = 100100_{(2)} \).
Mai întâi, transformăm numărul binar \( 100100_{(2)} \) în baza 10: \[ 100100_{(2)} = 1 \cdot 2^5 + 0 \cdot 2^4 + 0 \cdot 2^3 + 1 \cdot 2^2 + 0 \cdot 2^1 + 0 \cdot 2^0 \] \[ = 32 + 4 = 36_{(10)} \] Ecuția devine: \[ 3^{n+2} + 3^{n+1} = 36 \] Dăm factor comun pe \( 3^{n+1} \): \[ 3^{n+1} \cdot (3^1 + 1) = 36 \] \[ 3^{n+1} \cdot 4 = 36 \] \[ 3^{n+1} = 9 \] Deoarece \( 9 = 3^2 \), rezultă: \[ n + 1 = 2 \implies n = 1 \] Răspuns: \( n = 1 \)
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
Găsiți numărul natural scris în baza 10, de forma \( \overline{ab} \), care îndeplinește condiția \( \overline{ab} = 5a + 3b \).
Scriem descompunerea în baza 10 a numărului \( \overline{ab} \): \[ \overline{ab} = 10a + b \] Înlocuim în relația dată: \[ 10a + b = 5a + 3b \] Scădem \( 5a \) și \( b \) din ambii membri ai ecuației: \[ 5a = 2b \] Deoarece \( a \) și \( b \) sunt cifre în baza 10, iar \( a \neq 0 \) (fiind prima cifră a numărului): Din egalitatea \( 5a = 2b \) rezultă că \( 5a \) este un număr par, deci \( a \) trebuie să fie o cifră pară nenulă.
  • Dacă \( a = 2 \implies 5 \cdot 2 = 2b \implies 10 = 2b \implies b = 5 \) (soluție validă, cifrele sunt \( 2 \) și \( 5 \)).
  • Dacă \( a = 4 \implies 5 \cdot 4 = 2b \implies 20 = 2b \implies b = 10 \) (nu convine, \( b \) trebuie să fie o cifră de o singură cifră).
Astfel, singura soluție este \( a = 2 \) și \( b = 5 \). Răspuns: Numărul este \( 25 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: