Copertă

II.3. Mate Practică

Lecția II.3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

i)

a) Total marți: \( 138 + 326 = 464 \). Numărul cărților vândute marți este 464. b) Beletristică (L, M, Mi): \( 214 + 326 + 210 = 750 \). Numărul cărților de beletristică vândute luni, marți și miercuri este 750. c) Total auxiliare: \( 165 + 138 + 214 + 305 + 316 = 1138 \). Numărul auxiliarelor școlare vândute este 1138. d) Total luni: \( 165 + 214 = 379 \). Diferența marți - luni: \( 464 - 379 = 85 \). Luni s-au vândut cu 85 cărți mai puține decât marți.

ii)

Auxiliare: \( 165 \text{ (L)} < 214 \text{ (Mi)} \). Beletristică: \( 214 \text{ (L)} \approx 210 \text{ (Mi)} \). Deoarece \( 214 - 165 > 214 - 210 \), în ziua de miercuri s-au vândut mai multe cărți.

iii)

Total beletristică: \( 214 + 326 + 210 + 312 + 300 = 1362 \). Total general: \( 1138 + 1362 = 2500 \). Aproximarea prin lipsă la mii: \( 2500 \rightarrow 2000 \).

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva cerințele problemei, vom analiza datele din tabelul vânzărilor librăriei.

i) Completarea spațiilor libere

a) Numărul cărților vândute marți Adunăm numărul de auxiliare școlare și cărți de beletristică vândute în această zi: - Auxiliare școlare marți: \( 138 \) - Beletristică marți: \( 326 \) \[ 138 + 326 = 464 \] Răspuns: Numărul cărților vândute marți este egal cu 464. b) Numărul cărților de beletristică vândute luni, marți și miercuri Efectuăm suma valorilor de pe rândul "Beletristică" pentru cele trei zile: - Luni: \( 214 \) - Marți: \( 326 \) - Miercuri: \( 210 \) \[ 214 + 326 + 210 = 540 + 210 = 750 \] Răspuns: Numărul cărților de beletristică vândute luni, marți și miercuri este egal cu 750. c) Numărul auxiliarelor școlare vândute în total Adunăm toate valorile de pe primul rând al tabelului: \[ 165 + 138 + 214 + 305 + 316 = 303 + 214 + 305 + 316 = 517 + 305 + 316 = 822 + 316 = 1138 \] Răspuns: Numărul auxiliarelor școlare vândute este egal cu 1138. d) Comparația vânzărilor de luni față de marți Calculăm totalul cărților pentru luni: \( 165 + 214 = 379 \). Am aflat deja că marți s-au vândut \( 464 \) cărți. Comparăm: \( 379 < 464 \). Luni s-au vândut mai puține cărți. Diferența: \( 464 - 379 = 85 \). Răspuns: Luni s-au vândut cu 85 cărți mai puține decât marți.

ii) Analiza comparativă fără calcule (luni vs. miercuri)

Comparăm valorile pe categorii între luni și miercuri: - Auxiliare: Luni (\( 165 \)) < Miercuri (\( 214 \)) - Beletristică: Luni (\( 214 \)) > Miercuri (\( 210 \)) Observăm că la auxiliare diferența în favoarea zilei de miercuri este mare (\( 214 - 165 = 49 \)), în timp ce la beletristică diferența în favoarea zilei de luni este foarte mică (\( 214 - 210 = 4 \)). Prin urmare, miercuri s-au vândut mai multe cărți în total. Răspuns: În ziua de miercuri s-au vândut mai multe cărți.

iii) Aproximarea prin lipsă la mii a numărului total de cărți

Mai întâi calculăm totalul cărților de beletristică: \[ 214 + 326 + 210 + 312 + 300 = 540 + 210 + 312 + 300 = 750 + 312 + 300 = 1062 + 300 = 1362 \] Totalul general: \( 1138 \text{ (auxiliare)} + 1362 \text{ (beletristică)} = 2500 \). Aproximarea prin lipsă la mii înseamnă păstrarea cifrei miilor și înlocuirea restului cifrelor cu zero. Cifra miilor este 2, deci aproximarea este \( 2000 \). Răspuns: Aproximarea prin lipsă la mii este 2000.

Rezolvare pe scurt:

i) a) \( 138 + 326 = 464 \); b) \( 214 + 326 + 210 = 750 \); c) \( 165 + 138 + 214 + 305 + 316 = 1138 \); d) Luni: \( 165 + 214 = 379 \). \( 464 - 379 = 85 \). Mai puține. ii) Miercuri (creșterea la auxiliare > scăderea la beletristică). iii) Total: \( 1138 + 1362 = 2500 \). Aproximare mii (lipsă): \( 2000 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Adunarea: este operația prin care se obține suma a doi termeni. Este comutativă, asociativă și are elementul neutru \( 0 \).
Scăderea: este operația inversă adunării. Nu este comutativă sau asociativă și necesită ca descăzutul să fie mai mare sau egal cu scăzătorul.
Aflarea termenului necunoscut: se face pe baza relațiilor dintre termeni (ex: \( \text{scăzător} = \text{descăzut} - \text{diferență} \)).
Suma lui Gauss: oferă o cale rapidă de calcul pentru sume de numere consecutive: \( 1 + 2 + \dots + n = \frac{n(n+1)}{2} \).
Numerele care se adună se numesc termeni, iar rezultatul obținut se numește sumă.
\[ \text{termen}_1 + \text{termen}_2 = \text{sumă} \]
Proprietățile adunării:
  • Comutativitatea: Suma a două numere naturale nu se modifică dacă schimbăm ordinii termenilor: \[ a + b = b + a \]
  • Asociativitatea: Suma a trei sau mai multe numere nu se modifică dacă grupăm termenii în moduri diferite: \[ (a + b) + c = a + (b + c) \]
  • Elementul neutru: Numărul \( 0 \) este element neutru la adunare, adică orice număr adunat cu \( 0 \) rămâne neschimbat: \[ a + 0 = 0 + a = a \]
Calculați rapid suma \( 473 + 125 + 2\,000 + 305 + 227 \) grupând convenabil termenii: \[ (473 + 227) + (125 + 305) + 2\,000 = 700 + 430 + 2\,000 = 3\,130 \]
Numărul din care se scade se numește descăzut, numărul care se scade se numește scăzător, iar rezultatul se numește diferență.
\[ \text{descăzut} - \text{scăzător} = \text{diferență} \]
În mulțimea numerelor naturale, scăderea se poate efectua doar dacă descăzutul este mai mare sau egal cu scăzătorul:
\[ \text{descăzut} \ge \text{scăzător} \]
Spre deosebire de adunare, scăderea numerelor naturale nu este comutativă și nu este asociativă.
Se așază numerele unul sub altul, aliniind unitățile sub unități, zecile sub zeci etc. Se adună cifrele de la același ordin de la dreapta la stânga. Dacă suma depășește \(9\), se face transport (trecere peste ordin) la ordinul imediat superior. \[ \begin{array}{rccccc} & \overset{\color{red}1}{} & \overset{\color{red}1}{6} & \overset{\color{red}1}{2} & 8 & 9 \\ + & 1 & 4 & 5 & 9 & 6 \\ \hline & 2 & 0 & 8 & 8 & 5 \end{array} \]
Se așază numerele similar adunării. Se scad cifrele de la același ordin de la dreapta la stânga. Dacă cifra descăzutului este mai mică decât cea a scăzătorului, se împrumută o unitate de la ordinul imediat superior. \[ \begin{array}{rcccccc} & \overset{\color{blue}\bullet}{2} & \overset{\color{blue}\bullet}{6} & \overset{\color{blue}\bullet}{2} & \overset{\color{blue}\bullet}{7} & \overset{\color{blue}\bullet}{8} & 6 \\ - & & 9 & 3 & 8 & 9 & 8 \\ \hline & 1 & 6 & 8 & 8 & 8 & 8 \end{array} \]
Pentru a determina un termen necunoscut dintr-o operație de adunare sau scădere, se folosesc următoarele relații:
  • Pentru adunare: \[ \text{termen}_1 = \text{sumă} - \text{termen}_2 \]
  • Pentru aflarea descăzutului: \[ \text{descăzut} = \text{scăzător} + \text{diferență} \]
  • Pentru aflarea scăzătorului: \[ \text{scăzător} = \text{descăzut} - \text{diferență} \]
Aflați numărul necunoscut \( x \) din relația: \( 502 - x = 127 \).
Deoarece \( x \) este scăzătorul, îl aflăm scăzând diferența din descăzut: \[ x = 502 - 127 \] \[ x = 375 \]
Metoda lui Gauss este utilizată pentru a calcula rapid sume de numere consecutive prin gruparea termenilor în perechi cu sume egale.
Suma primelor \( n \) numere naturale consecutive: \[ 1 + 2 + 3 + \dots + n = \frac{n \cdot (n + 1)}{2} \]
Să calculăm suma numerelor de la \( 1 \) la \( 100 \): \[ S = 1 + 2 + 3 + \dots + 100 \] Grupăm numerele în perechi la fel ca în modelul lui Gauss:
  • \( 1 + 99 = 100 \)
  • \( 2 + 98 = 100 \)
  • \( \dots \)
  • \( 49 + 51 = 100 \)
Avem \( 49 \) de perechi care fac \( 100 \), la care adăugăm numărul \( 50 \) (rămas izolat) și numărul \( 100 \) de la final: \[ S = 49 \cdot 100 + 50 + 100 = 4\,900 + 150 = 5\,050 \] Alternativ, folosind formula directă pentru \( n = 100 \): \[ S = \frac{100 \cdot 101}{2} = 50 \cdot 101 = 5\,050 \]

Probleme practice

Problemă ușoară: Reconstituiți descăzutul într-o operație de scădere, știind că scăzătorul este \( 14\,520 \), iar diferența este \( 8\,480 \).
Folosim relația: \( \text{descăzut} = \text{scăzător} + \text{diferență} \). \[ \text{descăzut} = 14\,520 + 8\,480 = 23\,000 \] Răspuns: Descăzutul este \( 23\,000 \).
Problemă medie: Suma maselor a trei copii (Alin, Matei și Rareș) este \( 165\text{ kg} \). Alin și Matei au împreună \( 103\text{ kg} \), iar Rareș și Matei au împreună \( 111\text{ kg} \). Cât cântărește fiecare copil?
Notăm masele copiilor cu \( A \) (Alin), \( M \) (Matei) și \( R \) (Rareș).
Știm că: \[ A + M + R = 165\text{ kg} \] \[ A + M = 103\text{ kg} \] \[ R + M = 111\text{ kg} \]
1. Pentru a afla masa lui Rareș (\( R \)), scădem masa lui Alin și Matei din masa totală: \[ R = 165 - 103 = 62\text{ kg} \]
2. Pentru a afla masa lui Matei (\( M \)), folosim masa lui Rareș și Matei: \[ M = 111 - 62 = 49\text{ kg} \]
3. Pentru a afla masa lui Alin (\( A \)), scădem masa lui Matei din suma maselor lui Alin și Matei: \[ A = 103 - 49 = 54\text{ kg} \]
Răspuns: Alin cântărește \( 54\text{ kg} \), Matei \( 49\text{ kg} \), iar Rareș \( 62\text{ kg} \).
Problemă dificilă: Calculați suma tuturor numerelor multipli de \( 3 \) mai mici sau egale cu \( 150 \), adică: \( S = 3 + 6 + 9 + \dots + 150 \).
Observăm că putem da factor comun pe \( 3 \) în sumă: \[ S = 3 \cdot (1 + 2 + 3 + \dots + 50) \] Calculăm suma din paranteză folosind formula sumei lui Gauss pentru \( n = 50 \): \[ 1 + 2 + 3 + \dots + 50 = \frac{50 \cdot 51}{2} = 25 \cdot 51 = 1\,275 \] Acum calculăm suma finală \( S \): \[ S = 3 \cdot 1\,275 = 3\,825 \] Răspuns: Suma este \( 3\,825 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: