Copertă

VII.1. Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment. Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă. Puncte coliniare. Pozițiile relative a două drepte

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)

Analiză: A. O literă (reprezintă notația punctului) B. Un număr (reprezintă o valoare aritmetică) C. O figură geometrică (definiția conform manualului, pag. 139: „Punctul, dreapta, semidreapta și segmentul sunt figuri geometrice”) Răspuns corect: C

b)

Analiză conform axiomei dreptei: Prin două puncte distincte \( A \) și \( B \) se poate trasa o singură linie dreaptă care să le conțină pe amândouă. Manual, pag. 139, Obs. 3: „Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una”. Răspuns corect: B

Rezolvare detaliată

a) Un punct este:

Pasul 1: Analiza conceptului de punct

În geometrie, punctul este cea mai simplă figură geometrică. Acesta nu are dimensiuni (lungime, lățime sau înălțime) și servește la indicarea unei poziții în spațiu sau plan.

Pasul 2: Evaluarea variantelor de răspuns

- Varianta A (o literă): Punctele sunt notate cu litere mari ale alfabetului (de exemplu, \( A \), \( B \), \( M \)), dar punctul în sine nu este o literă, ci obiectul geometric reprezentat. - Varianta B (un număr): Numerele sunt folosite pentru a măsura lungimi sau coordonate, dar un punct nu este un număr. - Varianta C (o figură geometrică): Conform manualului, punctul, dreapta, semidreapta și segmentul sunt considerate figuri geometrice fundamentale. Răspunsul corect este C.

b) Prin două puncte diferite:

Pasul 1: Identificarea axiomei de incidență

Una dintre proprietățile fundamentale ale geometriei (numită adesea axioma dreptei) stabilește relația dintre puncte și drepte. Dacă avem două puncte distincte (diferite), acestea determină în mod unic o dreaptă.

Pasul 2: Analiza textului teoretic

Conform observațiilor din manual (Observația 3, pagina 139): „Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una”. Termenul „o singură dreaptă” este sinonim cu „o dreaptă și numai una”.

Pasul 3: Evaluarea variantelor de răspuns

- Varianta A: Incorect, deoarece două puncte nu pot aparține simultan la două drepte distincte. - Varianta B: Corect, conform proprietăților fundamentale. - Varianta C: Incorect, o infinitate de drepte trec printr-un singur punct, nu prin două puncte diferite. Răspunsul corect este B.

Rezolvare pe scurt:

a)

Punctul = figură geometrică (pag. 139 manual). Răspuns corect: C

b)

Axioma dreptei: Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă. Răspuns corect: B

Cele mai importante aspecte ale lecției

Punctul este elementul de bază în geometrie, nu are dimensiuni și se notează cu litere mari (\(A, B\)).
Dreapta este o linie infinită și dreaptă, fără lățime, notată cu litere mici (\(d\)) sau prin două puncte (\(AB\)).
Planul (\(\alpha\)) este o suprafață netedă infinită, divizată de o dreaptă (frontieră) în două semiplane.
Semidreapta (\(OA\)) pornește dintr-o origine \(O\) și merge la infinit într-o direcție. Semidreptele opuse au aceeași origine, dar sensuri opuse.
Segmentul (\(AB\)) este porțiunea de dreaptă delimitată de două capete, fiind singurul element din această lecție care poate fi măsurat.
Cea mai simplă figură geometrică. Nu are dimensiuni (lungime, lățime, grosime) și poate fi imaginat ca urma lăsată de vârful unui ac pe o foaie de hârtie.
Se notează cu litere mari de tipar ale alfabetului latin (\(A, B, C, \dots\)), cu indici (\(A_1, A_2, \dots\)) sau cu semne „prim” (\(A', A''\)). Se reprezintă grafic printr-un „x” sau un punct.
Punctele pot fi:
  • identice (confundate): ocupă exact același loc în plan (\(A = B\));
  • distincte (diferite): ocupă locuri diferite în plan (\(A \neq B\)).
Dacă avem punctele \(A\), \(B\) și \(C\) astfel încât \(A = B\) și \(B \neq C\), ce putem spune despre relația dintre \(A\) și \(C\)?
Deoarece \(A\) se află în același loc cu \(B\), iar \(C\) se află într-un loc diferit față de \(B\), înseamnă că \(A\) și \(C\) se află în locuri diferite. Prin urmare, punctele \(A\) și \(C\) sunt distincte (\(A \neq C\)).
O linie perfect întinsă, fără grosime sau lățime, care se prelungește la infinit în ambele direcții. Este formată dintr-o mulțime infinită de puncte.
Se notează cu o literă mică a alfabetului latin (\(d, g, h, \dots\)) sau cu ajutorul a două puncte distincte situate pe ea (de exemplu, dreapta \(AB\)). Instrumentul folosit pentru desenarea ei este rigla.
Fie o dreaptă pe care se află punctele distincte \(A\), \(B\) și \(C\). În câte moduri diferite poate fi notată această dreaptă folosind punctele date?
Dreapta poate fi notată folosind oricare două puncte distincte de pe ea, ordinea literelor nefiind importantă. Modurile de notare sunt: \(AB\) (sau \(BA\)), \(BC\) (sau \(CB\)), \(AC\) (sau \(CA\)). Toate aceste notații reprezintă aceeași dreaptă.
Planul este o suprafață netedă, nelimitată în toate direcțiile, fără grosime (cum ar fi suprafața infinită a unei ape liniștite). Se notează cu litere din alfabetul grecesc (\(\alpha, \beta, \gamma, \pi\)).
Semiplanul este fiecare dintre cele două porțiuni în care o dreaptă împarte un plan. Dreapta de demarcație se numește frontieră.
Reprezentarea grafică a unui plan desenat ca un paralelogram, care este tăiat de o dreaptă d (frontiera). Dreapta împarte planul în două zone distincte: zona de deasupra dreptei, notată cu litera grecească alfa (semiplanul alfa), și zona de dedesubt, notată cu litera grecească beta (semiplanul beta).
Dacă trasăm două drepte distincte paralele într-un plan, în câte regiuni vor împărți acestea planul respectiv?
O primă dreaptă împarte planul în 2 semiplane. Cea de-a doua dreaptă, fiind paralelă cu prima, va tăia unul dintre cele două semiplane, împărțindu-l la rândul său în două părți. Astfel, planul va fi împărțit în total în 3 regiuni distincte.
O porțiune dintr-o dreaptă, limitată la un singur capăt numit originea semidreptei și infinită în cealaltă direcție. Semidreapta nu are o lungime ce poate fi măsurată.
Se notează cu două litere mari, prima reprezentând întotdeauna originea, iar a doua un alt punct de pe semidreaptă care indică direcția (de exemplu, semidreapta \(OA\)).
Desenul unei semidrepte reprezentate ca o linie dreaptă care începe din punctul O (originea), trece prin punctul A și continuă la infinit spre dreapta, având deasupra sau alături notația OA.
Relații între semidrepte:
  • Semidrepte opuse: situate pe aceeași dreaptă, au aceeași origine și se îndreaptă în direcții opuse (singurul punct comun este originea).
  • Semidrepte identice (confundate): situate pe aceeași dreaptă, au aceeași origine și aceeași direcție (toate punctele comune).
  • Semidrepte diferite: semidrepte care nu sunt nici identice, nici opuse.
Pe o dreaptă avem punctele în ordinea \(A - O - B\). Precizați tipul semidreptelor \(OA\) și \(OB\).
Semidreptele \(OA\) și \(OB\) se află pe aceeași dreaptă, au aceeași origine \(O\) și merg în direcții opuse (deoarece \(O\) se află între \(A\) și \(B\)). Prin urmare, ele sunt semidrepte opuse.
Porțiunea dintr-o dreaptă limitată la ambele capete. Punctele care îl mărginesc se numesc capetele sau extremitățile segmentului.
Se notează cu literele capetelor sale: segmentul \(AB\) sau segmentul \(BA\).
Segmentul este o figură geometrică măsurabilă, lungimea lui fiind distanța dintre cele două capete.
Desenul unui segment de dreaptă delimitat clar la ambele capete de punctele A și B, reprezentat ca o linie continuă între ele.
Câte segmente se pot forma având capetele în oricare două dintre punctele distincte \(M\), \(N\) și \(P\)?
Putem forma segmente alegând câte două puncte dintre cele trei disponibile. Acestea sunt:
  • Segmentul \(MN\) (identic cu \(NM\))
  • Segmentul \(NP\) (identic cu \(PN\))
  • Segmentul \(MP\) (identic cu \(PM\))
În total se pot forma 3 segmente distincte.

Probleme propuse

Problema 1 (Ușoară): Care dintre următoarele figuri geometrice poate fi măsurată (are lungime finită): dreapta, planul, segmentul de dreaptă sau semidreapta? Justificați răspunsul.
Singura figură geometrică măsurabilă este segmentul de dreaptă.
Justificare:
  • Dreapta este infinită în ambele sensuri, deci nu are o lungime definită.
  • Planul este infinit în lungime și lățime.
  • Semidreapta este limitată la un capăt (origine), dar infinită la celălalt, deci nu poate fi măsurată.
  • Segmentul este limitat la ambele capete, având o lungime bine determinată ce poate fi măsurată cu rigla gradată.
Problema 2 (Medie): Pe o dreaptă \(g\) se consideră în ordine punctele \(M\), \(N\), \(P\) și \(Q\).
a) Identificați o pereche de semidrepte opuse cu originea în \(P\).
b) Identificați o pereche de semidrepte identice cu originea în \(N\).
c) Scrieți toate segmentele care au ca una dintre extremități punctul \(N\).
Având în vedere ordinea punctelor pe dreaptă (\(M - N - P - Q\)):
a) Semidreptele opuse cu originea în \(P\) sunt \(PM\) (care merge spre stânga, conținându-l și pe \(N\)) și \(PQ\) (care merge spre dreapta). O altă variantă corectă este perechea \(PN\) și \(PQ\).
b) Semidreptele identice cu originea în \(N\) sunt cele care pornesc din \(N\) și merg în aceeași direcție. De exemplu, semidreptele \(NP\) și \(NQ\) sunt identice, deoarece ambele pornesc din \(N\) și se prelungesc la infinit trecând prin aceleași puncte din dreapta lui \(N\).
c) Segmentele care au ca extremitate punctul \(N\) sunt: \(NM\), \(NP\) și \(NQ\).
Problema 3 (Dificilă): Pe o dreaptă \(d\) se consideră punctele \(A\), \(B\), \(C\), \(D\) în această ordine. Știind că segmentul \(AB\) are lungimea de \(3\text{ cm}\), segmentul \(BC\) are \(4\text{ cm}\), iar segmentul \(CD\) are \(5\text{ cm}\):
a) Determinați lungimea segmentului \(AD\).
b) Determinați lungimea segmentului care unește mijlocul segmentului \(AB\) cu mijlocul segmentului \(CD\).
Desenăm punctele pe dreaptă în ordinea indicată: \(A - B - C - D\).
a) Deoarece punctele sunt coliniare în această ordine, lungimea segmentului \(AD\) este suma lungimilor segmentelor componente: \[ AD = AB + BC + CD = 3\text{ cm} + 4\text{ cm} + 5\text{ cm} = 12\text{ cm} \]
b) Fie \(M\) mijlocul segmentului \(AB\) și \(N\) mijlocul segmentului \(CD\).
  • Distanța de la \(M\) la \(B\) este jumătate din \(AB\): \(MB = 3 : 2 = 1,5\text{ cm}\).
  • Distanța dintre punctele \(B\) și \(C\) este \(BC = 4\text{ cm}\).
  • Distanța de la \(C\) la \(N\) este jumătate din \(CD\): \(CN = 5 : 2 = 2,5\text{ cm}\).
Segmentul \(MN\) este format din porțiunile \(MB\), \(BC\) și \(CN\): \[ MN = MB + BC + CN = 1,5\text{ cm} + 4\text{ cm} + 2,5\text{ cm} = 8\text{ cm} \] Răspuns: a) \(12\text{ cm}\); b) \(8\text{ cm}\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: