Copertă

II.9.2. Metoda Comparației

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

a)

\[ 12 \cdot 116 = 1\,392 \text{ kg} \] \[ 1\,392 > 1\,190 \text{ (totalul incluzând și zahărul)} \implies \text{Nu este posibil.} \]

b)

\[ 17 \text{ s. zahăr} \dots 12 \text{ s. făină} \dots 1\,390 \text{ kg} \] \[ 13 \text{ s. zahăr} \dots 12 \text{ s. făină} \dots 1\,190 \text{ kg} \] \[ (17 - 13) \text{ s. zahăr} = 1\,390 - 1\,190 = 200 \text{ kg} \] \[ 4 \text{ s. zahăr} = 200 \text{ kg} \implies 1 \text{ s. zahăr} = 200 : 4 = 50 \text{ kg} \]

c)

\[ 13 \cdot 50 + 12 \text{ s. făină} = 1\,190 \text{ kg} \] \[ 650 + 12 \text{ s. făină} = 1\,190 \text{ kg} \] \[ 12 \text{ s. făină} = 1\,190 - 650 = 540 \text{ kg} \] \[ 1 \text{ s. făină} = 540 : 12 = 45 \text{ kg} \] \[ 2 \cdot 50 + 3 \cdot 45 = 100 + 135 = 235 \text{ kg} \]

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom folosi **metoda comparației**. Această metodă ne ajută să găsim valorile necunoscute prin compararea a două situații diferite.

Pasul 1: Scriem datele problemei

Vom așeza cantitățile de saci unele sub altele pentru a observa diferențele: \[ \begin{array}{llll} \text{Situația 1:} & 17 \text{ saci zahăr} & 12 \text{ saci făină} & 1\,390 \text{ kg} \\ \text{Situația 2:} & 13 \text{ saci zahăr} & 12 \text{ saci făină} & 1\,190 \text{ kg} \end{array} \]

a) Poate cântări un sac cu făină 116 kg? Justifică.

Pasul 2: Verificăm ipoteza

Dacă un sac cu făină ar cântări \( 116 \text{ kg} \), atunci \( 12 \) saci cu făină ar cântări: \[ 12 \cdot 116 = 1\,392 \text{ kg} \] Observăm că greutatea a doar \( 12 \) saci de făină (\( 1\,392 \text{ kg} \)) ar fi deja mai mare decât greutatea totală din a doua situație (\( 1\,190 \text{ kg} \)), unde avem și \( 13 \) saci de zahăr. Acest lucru este imposibil. **Răspuns: Nu**, un sac cu făină nu poate cântări \( 116 \text{ kg} \).

b) Determină câte kilograme cântărește un sac cu zahăr.

Pasul 3: Comparăm cele două situații pentru a elimina făina

Observăm că numărul sacilor cu făină este același în ambele situații (\( 12 \)). Diferența de greutate totală provine doar din diferența numărului de saci cu zahăr. Scădem datele celei de-a doua situații din prima: - Diferența de saci de zahăr: \( 17 - 13 = 4 \text{ saci} \) - Diferența de greutate: \( 1\,390 - 1\,190 = 200 \text{ kg} \) Rezultă că \( 4 \) saci cu zahăr cântăresc \( 200 \text{ kg} \).

Pasul 4: Calculăm greutatea unui sac cu zahăr

Împărțim greutatea totală la numărul de saci: \[ 200 : 4 = 50 \text{ kg} \] Un sac cu zahăr cântărește **\( 50 \text{ kg} \)**.

c) Determină câte kilograme cântăresc împreună 2 saci cu zahăr și 3 saci cu făină.

Pasul 5: Aflăm greutatea unui sac cu făină

Folosim Situația 2 pentru a afla greutatea făinii. Mai întâi calculăm cât cântăresc \( 13 \) saci cu zahăr: \[ 13 \cdot 50 = 650 \text{ kg} \] Acum scădem această valoare din totalul Situației 2 pentru a afla greutatea celor \( 12 \) saci cu făină: \[ 1\,190 - 650 = 540 \text{ kg} \] Împărțim pentru a afla greutatea unui singur sac cu făină: \[ 540 : 12 = 45 \text{ kg} \] \[ \begin{array}{} & 54 & : & 12 & = 45 \\ & -48 \\ & 060 \\ & -60 \\ & 0 \\ \end{array} \]

Pasul 6: Calculăm greutatea cerută

Trebuie să aflăm greutatea pentru \( 2 \) saci cu zahăr și \( 3 \) saci cu făină: \[ 2 \cdot 50 + 3 \cdot 45 \] \[ 100 + 135 = 235 \text{ kg} \] Cele 5 obiecte cântăresc împreună **\( 235 \text{ kg} \)**.

Rezolvare pe scurt:

a) \( 12 \cdot 116 = 1\,392 > 1\,190 \implies \) Nu. b) \( (17 - 13) \text{ s. zahăr} = 1\,390 - 1\,190 = 200 \text{ kg} \implies 1 \text{ s. zahăr} = 200 : 4 = 50 \text{ kg} \). c) \( 12 \text{ s. făină} = 1\,190 - 13 \cdot 50 = 1\,190 - 650 = 540 \implies 1 \text{ s. făină} = 540 : 12 = 45 \text{ kg} \). Total: \( 2 \cdot 50 + 3 \cdot 45 = 100 + 135 = 235 \text{ kg} \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Metoda comparației constă în scrierea ordonată a relațiilor dintre mărimi pentru a elimina una dintre necunoscute.
  • Scăderea directă: Se folosește când o mărime are aceeași cantitate în ambele cazuri (ex: \(2 \text{ pixuri} \dots 5 \text{ caiete} = 46\) și \(2 \text{ pixuri} \dots 8 \text{ caiete} = 70 \implies 3 \text{ caiete} = 24\)).
  • Aducerea la același termen: Se înmulțește una dintre relații pentru a obține cantități egale (ex: înmulțirea cu 2 pentru a egala numărul de scaune sau frezii).
  • Înlocuirea: Se folosește când se cunoaște o relație directă de echivalență între obiecte (ex: \(1 \text{ mașinuță} = 2 \text{ păpuși}\)).
Metoda comparației este o metodă aritmetică utilizată pentru rezolvarea problemelor în care intervin două sau mai multe mărimi, prin compararea a două situații diferite, cu scopul de a elimina o necunoscută și de a o determina pe cealaltă.
Eliminarea unei necunoscute se poate realiza prin două procedee principale:
  • Scădere (directă sau după aducerea la același termen de comparație);
  • Înlocuire (substituție).
Așezarea datelor problemei pe două rânduri, aliniind mărimile de același fel unele sub altele.
Egalarea cantităților uneia dintre mărimi (dacă este necesar) prin înmulțirea sau împărțirea uneia dintre relații cu un număr potrivit.
Scăderea celor două relații pentru a elimina mărimea adusă la același număr de unități și aflarea valorii celeilalte mărimi.
Înlocuirea valorii aflate într-una dintre relațiile inițiale pentru a determina și cealaltă necunoscută.
Se aplică atunci când una dintre mărimi are deja același coeficient (aceeași valoare numerică) în ambele situații date de problemă. Prin scăderea directă a celor două relații, mărimea respectivă se elimină.
Într-o zi, 8 băieți și 5 fete au cules 55 kg de afine. A doua zi, 12 băieți și 5 fete au cules 75 kg de afine. Câte kilograme a cules un băiat?

Scrierea datelor: \[ 8 \text{ băieți} \dots\dots 5 \text{ fete} \dots\dots 55 \text{ kg} \] \[ 12 \text{ băieți} \dots\dots 5 \text{ fete} \dots\dots 75 \text{ kg} \]
Deoarece numărul de fete este același (5), prin scăderea celor două relații obținem diferența provenită doar de la băieți: \[ (12 - 8) \text{ băieți} \dots\dots 75 - 55 \text{ kg} \] \[ 4 \text{ băieți} \dots\dots 20 \text{ kg} \] \[ 1 \text{ băiat} \dots\dots 20 : 4 = 5 \text{ kg} \]
Se aplică atunci când coeficienții niciunei mărimi nu coincid în cele două situații. Pentru a putea aplica scăderea, se înmulțește una dintre relații (sau ambele) cu un factor potrivit, astfel încât una dintre mărimi să aibă aceleași valori în ambele cazuri.
Trei birouri și patru scaune costă 1 080 de lei, iar cinci birouri și opt scaune costă 1 960 de lei.

Scrierea datelor: \[ 3 \text{ birouri} \dots\dots 4 \text{ scaune} \dots\dots 1\ 080 \text{ lei} \quad \mid \cdot 2 \] \[ 5 \text{ birouri} \dots\dots 8 \text{ scaune} \dots\dots 1\ 960 \text{ lei} \]
Dublăm prima situație pentru a avea același număr de scaune (8): \[ 6 \text{ birouri} \dots\dots 8 \text{ scaune} \dots\dots 2\ 160 \text{ lei} \] \[ 5 \text{ birouri} \dots\dots 8 \text{ scaune} \dots\dots 1\ 960 \text{ lei} \]
Prin scădere obținem prețul unui birou: \[ (6 - 5) \text{ birouri} \dots\dots 2\ 160 - 1\ 960 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ birou} \dots\dots 200 \text{ lei} \]
Se folosește atunci când problema ne oferă o relație directă de echivalență între cele două mărimi (de exemplu, o unitate dintr-o mărime valorează cât un anumit număr de unități din cealaltă mărime).
13 lădițe cu ardei și 6 lădițe cu vinete cântăresc 62 kg. O lădiță cu vinete cântărește cât 3 lădițe cu ardei.

Scrierea datelor: \[ 13 \text{ lădițe ardei} \dots\dots 6 \text{ lădițe vinete} \dots\dots 62 \text{ kg} \] \[ 1 \text{ lădiță vinete} = 3 \text{ lădițe ardei} \]
Înlocuim cele 6 lădițe de vinete cu echivalentul lor în lădițe de ardei: \[ 6 \text{ lădițe vinete} = 6 \cdot 3 = 18 \text{ lădițe ardei} \]
Noua relație devine: \[ 13 \text{ lădițe ardei} + 18 \text{ lădițe ardei} = 62 \text{ kg} \] \[ 31 \text{ lădițe ardei} = 62 \text{ kg} \] \[ 1 \text{ lădiță ardei} = 62 : 31 = 2 \text{ kg} \]
Metoda comparației ne permite să identificăm dacă datele unei probleme sunt incorecte sau incomplete:
  • Date insuficiente: Atunci când a doua relație este doar un multiplu al primei relații, neaducând nicio informație nouă.
    Exemplu: 3 cărți și 4 caiete costă 42 de lei, iar 9 cărți și 12 caiete costă 126 de lei (ambele mărimi și prețul s-au triplat, deci nu putem afla valorile individuale).
  • Date contradictorii: Atunci când relațiile matematice se contrazic din punct de vedere logic.
    Exemplu: 3 cărți și 4 caiete costă 42 de lei, iar 3 cărți și 7 caiete costă 40 de lei (este imposibil ca mai multe caiete să coste mai puțin, menținând numărul de cărți constant).

Practice problems

Problema 1 (Ușoară): Două pixuri și cinci caiete costă 46 de lei, iar două pixuri și opt caiete costă 70 de lei. Determină cât costă un pix și cât costă un caiet.
Scriem relațiile unele sub altele: \[ 2 \text{ pixuri} \dots\dots 5 \text{ caiete} \dots\dots 46 \text{ lei} \] \[ 2 \text{ pixuri} \dots\dots 8 \text{ caiete} \dots\dots 70 \text{ lei} \]
Observăm că numărul de pixuri este identic. Prin scădere, eliminăm pixurile: \[ (8 - 5) \text{ caiete} \dots\dots 70 - 46 \text{ lei} \] \[ 3 \text{ caiete} \dots\dots 24 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ caiet} = 24 : 3 = 8 \text{ lei} \]
Înlocuim în prima relație prețul unui caiet: \[ 2 \text{ pixuri} + 5 \cdot 8 \text{ lei} = 46 \text{ lei} \] \[ 2 \text{ pixuri} + 40 \text{ lei} = 46 \text{ lei} \] \[ 2 \text{ pixuri} = 46 - 40 = 6 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ pix} = 6 : 2 = 3 \text{ lei} \]
Răspuns: Un caiet costă 8 lei, iar un pix costă 3 lei.
Problema 2 (Medie): Un buchet cu 3 lalele și 4 frezii costă 25 de lei, iar un buchet cu 5 lalele și 8 frezii costă 47 de lei. Cât costă o lalea? Dar o frezie?
Scriem datele problemei: \[ 3 \text{ lalele} \dots\dots 4 \text{ frezii} \dots\dots 25 \text{ lei} \quad \mid \cdot 2 \] \[ 5 \text{ lalele} \dots\dots 8 \text{ frezii} \dots\dots 47 \text{ lei} \]
Înmulțim prima relație cu 2 pentru a egala numărul de frezii: \[ 6 \text{ lalele} \dots\dots 8 \text{ frezii} \dots\dots 50 \text{ lei} \] \[ 5 \text{ lalele} \dots\dots 8 \text{ frezii} \dots\dots 47 \text{ lei} \]
Scădem cele două relații: \[ (6 - 5) \text{ lalele} \dots\dots 50 - 47 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ lalea} = 3 \text{ lei} \]
Înlocuim prețul unei lalele în prima relație: \[ 3 \cdot 3 \text{ lei} + 4 \text{ frezii} = 25 \text{ lei} \] \[ 9 \text{ lei} + 4 \text{ frezii} = 25 \text{ lei} \] \[ 4 \text{ frezii} = 25 - 9 = 16 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ frezie} = 16 : 4 = 4 \text{ lei} \]
Răspuns: O lalea costă 3 lei, iar o frezie costă 4 lei.
Problema 3 (Dificilă): Dacă 4 păpuși și 7 mașinuțe costă 360 de lei, iar o mașinuță costă cât 2 păpuși, determină prețul fiecărui obiect.
Scriem relațiile matematice: \[ 4 \text{ păpuși} \dots\dots 7 \text{ mașinuțe} \dots\dots 360 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ mașinuță} = 2 \text{ păpuși} \]
Folosim metoda înlocuirii. Exprimăm cele 7 mașinuțe în funcție de păpuși: \[ 7 \text{ mașinuțe} = 7 \cdot 2 \text{ păpuși} = 14 \text{ păpuși} \]
Înlocuim în prima relație: \[ 4 \text{ păpuși} + 14 \text{ păpuși} = 360 \text{ lei} \] \[ 18 \text{ păpuși} = 360 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ păpușă} = 360 : 18 = 20 \text{ lei} \]
Calculăm prețul unei mașinuțe: \[ 1 \text{ mașinuță} = 2 \cdot 20 = 40 \text{ lei} \]
Răspuns: O păpușă costă 20 de lei, iar o mașinuță costă 40 de lei.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: