Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Distanța dintre două orașe

Distanțele dintre localități se exprimă în kilometri (\( \text{km} \)). Răspuns: d) kilometri.

Unitatea de măsură de 10 ori mai mică decât centimetrul

\[ 1\text{ cm} = 10\text{ mm} \implies 1\text{ mm} = 1\text{ cm} : 10 \]Răspuns: a) milimetrul.

Distanța dintre doi pomi din livadă

Măsurarea distanțelor de ordinul câtorva metri pe teren se face cu ruleta. Răspuns: d) ruletei.

Măsurarea dimensiunilor pentru o fustă

Măsurarea formelor corpului se realizează cu un instrument flexibil (metrul de croitorie). Răspuns: b) metrului de croitorie.

Rezolvare detaliată

Distanța dintre două orașe

Pasul 1: Identificarea mărimii și a unității potrivite

Pentru a măsura distanțe foarte mari pe uscat, cum sunt cele dintre localități sau orașe, unitatea principală folosită în practică este kilometrul (\( \text{km} \)). Centimetrul, metrul și decametrul sunt unități prea mici pentru astfel de distanțe. Astfel, răspunsul corect este d) kilometri.

Unitatea de măsură de 10 ori mai mică decât centimetrul

Pasul 1: Analiza submultiplilor metrului

Submultiplii metrului sunt așezați în următoarea ordine descrescătoare: decimetrul (\( \text{dm} \)), centimetrul (\( \text{cm} \)) și milimetrul (\( \text{mm} \)). Fiecare unitate este de \( 10 \) ori mai mică decât cea din stânga sa: \[ 1\text{ cm} = 10\text{ mm} \] Deci, unitatea de \( 10 \) ori mai mică decât centimetrul este milimetrul. Astfel, răspunsul corect este a) milimetrul.

Distanța dintre doi pomi din livadă

Pasul 1: Alegerea instrumentului de măsură potrivit

Distanța dintre doi pomi dintr-o livadă este de ordinul câtorva metri. - Rigla măsoară distanțe mici, de până la câțiva zeci de centimetri; - Metrul de croitorie este flexibil, dar are o lungime redusă (de obicei \( 1,5\text{ m} \)); - Metrul de tâmplărie măsoară distanțe de până la \( 2\text{ m} \); - Ruleta permite măsurarea distanțelor mari (de la câțiva metri până la câteva zeci de metri). Astfel, răspunsul corect este d) ruletei.

Măsurarea dimensiunilor pentru o fustă

Pasul 1: Alegerea instrumentului adecvat

Pentru a croi haine, este nevoie de un instrument flexibil care să poată urmări formele corpului omenesc (cum ar fi talia sau șoldurile). Instrumentul folosit de croitori este metrul de croitorie. Astfel, răspunsul corect este b) metrului de croitorie.

Rezolvare scurtă:

• Distanța dintre orașe: d) kilometri • Unitate de 10 ori mai mică decât cm: a) milimetrul (\( 1\text{ cm} = 10\text{ mm} \)) • Distanța dintre doi pomi: d) ruletei • Dimensiuni pentru fustă: b) metrului de croitorie

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concluzii cheie:
  • Unitatea principală de măsură a lungimii este metrul (m).
  • Pentru a transforma dintr-o unitate mai mare în una mai mică înmulțim cu puteri ale lui 10 (ex: \(1,5 \text{ km} = 1,5 \cdot 1\,000 = 1\,500 \text{ m}\)), iar pentru a transforma dintr-o unitate mai mică în una mai mare împărțim (ex: \(350 \text{ mm} = 350 : 10 = 35 \text{ cm}\)).
  • Perimetrul (\(\mathcal{P}\)) reprezintă suma tuturor laturilor.
    • Pătrat: \(\mathcal{P} = 4 \cdot l\)
    • Dreptunghi: \(\mathcal{P} = 2 \cdot (L + l)\)
    • Triunghi: \(\mathcal{P} = a + b + c\)
Metrul (m) este unitatea principală de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional de Unități (SI).
Pentru măsurarea lungimilor se folosesc diverse instrumente: rigla gradată, ruleta, metrul de croitorie, metru de tâmplărie, șublerul, micrometrul.
Multiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mari decât metrul):
  • decametrul (\(\text{dam}\)) — de \(10\) ori mai mare;
  • hectometrul (\(\text{hm}\)) — de \(100\) de ori mai mare;
  • kilometrul (\(\text{km}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mare.
Submultiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mici decât metrul):
  • decimetrul (\(\text{dm}\)) — de \(10\) ori mai mic;
  • centimetrul (\(\text{cm}\)) — de \(100\) de ori mai mic;
  • milimetrul (\(\text{mm}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mic.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mare într-una mai mică (de sus în jos pe scară), se înmulțește cu \(10\) pentru fiecare treaptă coborâtă.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mică într-una mai mare (de jos în sus pe scară), se împarte la \(10\) pentru fiecare treaptă urcată.
Diagramă sub formă de scară reprezentând unitățile de măsură: km, hm, dam, m, dm, cm, mm. Săgețile orientate spre dreapta (către unități mai mici) indică înmulțirea cu 10 la fiecare treaptă. Săgețile orientate spre stânga (către unități mai mari) indică împărțirea la 10 la fiecare treaptă.
Relații de transformare: \[ 1 \text{ km} = 10 \text{ hm} = 100 \text{ dam} = 1\,000 \text{ m} \] \[ 1 \text{ dm} = 0,1 \text{ m} = \frac{1}{10} \text{ m} \] \[ 1 \text{ cm} = 0,01 \text{ m} = \frac{1}{100} \text{ m} \] \[ 1 \text{ mm} = 0,001 \text{ m} = \frac{1}{1\,000} \text{ m} \]
Dacă într-o problemă trebuie să adunăm sau să scădem lungimi, toate datele trebuie exprimate în aceeași unitate de măsură înainte de a efectua calculele!
Transformați:
a) \(235 \text{ m} = \dots \text{ dm}\)
b) \(4\,267 \text{ cm} = \dots \text{ m}\)
a) Coborâm o singură treaptă de la metri la decimetri, deci înmulțim cu \(10\): \[ 235 \text{ m} = 235 \cdot 10 = 2\,350 \text{ dm} \] b) Urcăm două trepte de la centimetri la metri, deci împărțim la \(100\): \[ 4\,267 \text{ cm} = 4\,267 : 100 = 42,67 \text{ m} \]
Perimetrul (notat cu \(\mathcal{P}\)) reprezintă suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice, exprimate în aceeași unitate de măsură.
Semiperimetrul (notat cu \(p\)) reprezintă jumătate din lungimea perimetrului.
\[ p = \frac{\mathcal{P}}{2} \]
Calculați perimetrul unui teren în formă de pentagon (figură cu 5 laturi) având laturile de: \(230 \text{ m}\), \(185 \text{ m}\), \(220 \text{ m}\), \(190 \text{ m}\) și \(440 \text{ m}\).
Adunăm lungimile tuturor laturilor: \[ \mathcal{P} = 230 \text{ m} + 185 \text{ m} + 220 \text{ m} + 190 \text{ m} + 440 \text{ m} = 1\,265 \text{ m} \]
Perimetrul triunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{triunghi}} = a + b + c \] unde \(a, b, c\) sunt lungimile celor trei laturi.
Perimetrul dreptunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{dreptunghi}} = 2 \cdot (L + l) = 2 \cdot L + 2 \cdot l \] unde \(L\) reprezintă lungimea, iar \(l\) reprezintă lățimea.
Perimetrul pătratului \[ \mathcal{P}_{\text{pătrat}} = 4 \cdot l \] unde \(l\) reprezintă lungimea laturii pătratului.
Determinați perimetrul unui pătrat cu lungimea laturii de \(2,5 \text{ dm}\), exprimat în metri.
Metoda 1: Calculăm perimetrul în decimetri: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot l = 4 \cdot 2,5 \text{ dm} = 10 \text{ dm} \] Transformăm decimetrii în metri (împărțim la 10): \[ 10 \text{ dm} = 10 : 10 = 1 \text{ m} \] Metoda 2: Transformăm mai întâi latura în metri: \[ l = 2,5 \text{ dm} = 2,5 : 10 = 0,25 \text{ m} \] Calculăm perimetrul: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot 0,25 \text{ m} = 1 \text{ m} \]

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Efectuați următorul calcul, exprimând rezultatul final în metri: \[ 2,56 \text{ m} + 45 \text{ dm} \]
Deoarece rezultatul trebuie exprimat în metri, transformăm termenul exprimat în decimetri: \[ 45 \text{ dm} = 45 : 10 = 4,5 \text{ m} \] Acum efectuăm adunarea: \[ 2,56 \text{ m} + 4,5 \text{ m} = 7,06 \text{ m} \] Răspuns: \(7,06 \text{ m}\).
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Un dreptunghi are perimetrul de \(28 \text{ dm}\). Știind că lungimea și lățimea dreptunghiului sunt exprimate prin numere naturale pare consecutive, calculați dimensiunile acestuia (lungimea și lățimea).
Fie \(l\) lățimea și \(L\) lungimea dreptunghiului.
Deoarece dimensiunile sunt numere pare consecutive, le putem nota astfel: \[ l = 2x, \quad L = 2x + 2 \quad (\text{unde } x \in \mathbb{N}^*) \] Știm că perimetrul este: \[ \mathcal{P} = 2 \cdot (L + l) = 28 \text{ dm} \] Împărțim relația la 2 pentru a afla suma dintre lungime și lățime (semiperimetrul): \[ L + l = 14 \text{ dm} \] Înlocuim expresiile notate anterior: \[ (2x + 2) + 2x = 14 \] \[ 4x + 2 = 14 \] \[ 4x = 12 \implies x = 3 \] Acum putem afla dimensiunile:
  • Lățimea: \(l = 2 \cdot 3 = 6 \text{ dm}\)
  • Lungimea: \(L = 2 \cdot 3 + 2 = 8 \text{ dm}\)
(Verificare: \(6\) și \(8\) sunt numere pare consecutive, iar perimetrul este \(2 \cdot (8 + 6) = 2 \cdot 14 = 28 \text{ dm}\)).
Răspuns: Lățimea este \(6 \text{ dm}\), lungimea este \(8 \text{ dm}\).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
În triunghiul \(ABC\), perimetrul este egal cu \(80 \text{ cm}\). Pe latura \(BC\) se consideră punctul \(D\). Știind că perimetrul triunghiului \(ABD\) este de \(50 \text{ cm}\), iar perimetrul triunghiului \(ADC\) este de \(46 \text{ cm}\), determinați lungimea segmentului \(AD\).
Scriem formulele perimetrelor pentru cele trei triunghiuri:
  1. \(\mathcal{P}_{ABC} = AB + BC + AC = 80 \text{ cm}\). Deoarece \(D\) se află pe latura \(BC\), avem \(BC = BD + DC\). Relația devine: \[ AB + BD + DC + AC = 80 \text{ cm} \]
  2. \(\mathcal{P}_{ABD} = AB + BD + AD = 50 \text{ cm}\)
  3. \(\mathcal{P}_{ADC} = AC + DC + AD = 46 \text{ cm}\)
Adunăm perimetrele celor două triunghiuri mai mici: \[ \mathcal{P}_{ABD} + \mathcal{P}_{ADC} = (AB + BD + AD) + (AC + DC + AD) \] \[ 50 + 46 = (AB + BD + DC + AC) + 2 \cdot AD \] Înlocuim suma laturilor triunghiului mare \(AB + BD + DC + AC\) cu valoarea sa cunoscută (\(80 \text{ cm}\)): \[ 96 = 80 + 2 \cdot AD \] \[ 2 \cdot AD = 96 - 80 \] \[ 2 \cdot AD = 16 \implies AD = 8 \text{ cm} \] Răspuns: Lungimea segmentului \(AD\) este de \(8 \text{ cm}\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: