Copertă

II.6.3. Compararea puterilor

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)

Baza este aceeași (\( 7 \)). Comparăm exponenții: \( 15 > 10 \Rightarrow 7^{15} > 7^{10} \) Dintre numerele \( 7^{10} \) și \( 7^{15} \) mai mare este \( 7^{15} \).

b)

Exponentul este același (\( 20 \)). Comparăm bazele: \( 10 < 13 \Rightarrow 10^{20} < 13^{20} \) Dintre numerele \( 10^{20} \) și \( 13^{20} \) mai mic este \( 10^{20} \).

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva acest exercițiu, vom aplica regulile de comparare a puterilor învățate în cadrul unității „Operații cu numere naturale”.

a) Dintre numerele \( 7^{10} \) și \( 7^{15} \) mai mare este ...

Identificarea regulii de comparare

Observăm că ambele puteri au aceeași bază, care este numărul \( 7 \). Exponenții sunt diferiți: \( 10 \) și \( 15 \). Regula spune că: dintre două puteri cu aceeași bază (număr natural mai mare decât 1), este mai mare cea cu exponentul mai mare.

Compararea exponenților

Comparăm exponenții celor două puteri: \[ 15 > 10 \] Deoarece baza \( 7 > 1 \) și \( 15 > 10 \), rezultă că: \[ 7^{15} > 7^{10} \] Prin urmare, numărul mai mare este \( 7^{15} \).

b) Dintre numerele \( 10^{20} \) și \( 13^{20} \) mai mic este ...

Identificarea regulii de comparare

Observăm că ambele puteri au același exponent, care este numărul \( 20 \). Bazele sunt diferite: \( 10 \) și \( 13 \). Regula spune că: dintre două puteri cu același exponent (nenul), este mai mare cea care are baza mai mare. Invers, este mai mică cea care are baza mai mică.

Compararea bazelor

Comparăm bazele celor două puteri: \[ 10 < 13 \] Deoarece exponenții sunt egali și \( 10 < 13 \), rezultă că: \[ 10^{20} < 13^{20} \] Prin urmare, numărul mai mic este \( 10^{20} \).

Rezolvare pe scurt:

a) \( 15 > 10 \Rightarrow 7^{15} > 7^{10} \). Răspuns: \( 7^{15} \). b) \( 10 < 13 \Rightarrow 10^{20} < 13^{20} \). Răspuns: \( 10^{20} \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Metode rapide de comparare a puterilor:
  • Baze egale: \( a^m < a^n \iff m < n \) (Exemplu: \( 5^{10} < 5^{12} \)).
  • Exponenți egali: \( a^n < b^n \iff a < b \) (Exemplu: \( 4^8 < 5^8 \)).
  • Baze și exponenți diferiți:
    • Dacă \( a < b \) și \( m < n \), atunci \( a^m < b^n \) (Exemplu: \( 3^{10} < 4^{12} \)).
    • Aducerea la aceeași bază: ex. \( 4^5 = (2^2)^5 = 2^{10} \).
    • Aducerea la același exponent: ex. \( 5^{20} = (5^2)^{10} = 25^{10} \) și \( 3^{30} = (3^3)^{10} = 27^{10} \).
Dintre două puteri care au bazele egale (și mai mari decât 1), este mai mică puterea care are exponentul mai mic.
\[ a^m < a^n \iff m < n \quad (\text{pentru } a > 1) \]
Să comparăm \( 3^{27} \) cu \( 3^{29} \).
Deoarece bazele sunt egale (\( 3 = 3 \)) și exponentul primei puteri este mai mic decât al celei de-a doua (\( 27 < 29 \)), avem: \[ 3^{27} < 3^{29} \]
Comparați puterile: \( 5^{124} \) și \( 5^{142} \).
Bazele fiind egale (\( 5 \)), comparăm exponenții: \( 124 < 142 \).
Prin urmare, \( 5^{124} < 5^{142} \).
Dintre două puteri care au exponenții egali, este mai mică puterea care are baza mai mică.
\[ a^n < b^n \iff a < b \quad (\text{pentru } n \ge 1) \]
Să comparăm \( 2^{27} \) cu \( 3^{27} \).
Exponenții fiind egali (\( 27 = 27 \)), comparăm bazele. Observăm că \( 2 < 3 \), prin urmare: \[ 2^{27} < 3^{27} \]
Comparați puterile: \( 15^{8} \) și \( 12^{8} \).
Exponenții fiind egali (\( 8 \)), comparăm bazele: \( 15 > 12 \).
Prin urmare, \( 15^{8} > 12^{8} \).
Când puterile au atât bazele, cât și exponenții diferiți, putem folosi următoarele metode:

A. Păstrarea relației de ordine

Dacă există aceeași relație de ordine între baze și între exponenți, relația se păstrează și pentru puteri.

Să comparăm \( 5^{207} \) cu \( 7^{291} \).
Observăm că \( 5 < 7 \) (baza mai mică) și \( 207 < 291 \) (exponentul mai mic). Astfel, relația se păstrează: \[ 5^{207} < 7^{291} \]

B. Aducerea la aceeași bază

Dacă bazele pot fi scrise ca puteri ale aceluiași număr, le transformăm corespunzător.

Să comparăm \( 16^{20} \) cu \( 8^{26} \).
Scriem ambele baze ca puteri ale lui 2: \[ 16^{20} = (2^4)^{20} = 2^{80} \] \[ 8^{26} = (2^3)^{26} = 2^{78} \] Deoarece \( 80 > 78 \), avem \( 2^{80} > 2^{78} \), deci \( 16^{20} > 8^{26} \).

C. Aducerea la același exponent

Dacă putem găsi un divizor comun pentru exponenți, scriem puterile cu același exponent.

Să comparăm \( 7^{200} \) cu \( 5^{300} \).
Exponenții 200 și 300 se pot scrie în funcție de 100: \[ 7^{200} = (7^2)^{100} = 49^{100} \] \[ 5^{300} = (5^3)^{100} = 125^{100} \] Deoarece \( 49 < 125 \), avem \( 49^{100} < 125^{100} \), deci \( 7^{200} < 5^{300} \).

Probleme propuse

Problema 1 (Ușoară): Comparați numerele:
a) \( 7^{45} \) și \( 7^{54} \)
b) \( 13^{20} \) și \( 11^{20} \)
a) Bazele sunt egale. Comparăm exponenții: \( 45 < 54 \). Deci, \( 7^{45} < 7^{54} \).
b) Exponenții sunt egali. Comparăm bazele: \( 13 > 11 \). Deci, \( 13^{20} > 11^{20} \).
Problema 2 (Medie): Comparați numerele \( a = 9^{25} \) și \( b = 27^{16} \).
Aducem ambele numere la aceeași bază, 3: \[ a = 9^{25} = (3^2)^{25} = 3^{50} \] \[ b = 27^{16} = (3^3)^{16} = 3^{48} \] Deoarece \( 50 > 48 \), avem \( 3^{50} > 3^{48} \).
Răspuns: \( a > b \) (sau \( 9^{25} > 27^{16} \)).
Problema 3 (Medie): Comparați numerele \( x = 2^{100} \) și \( y = 3^{75} \).
Aducem ambele numere la același exponent. Cel mai mare divizor comun al exponenților 100 și 75 este 25. \[ x = 2^{100} = (2^4)^{25} = 16^{25} \] \[ y = 3^{75} = (3^3)^{25} = 27^{25} \] Comparăm bazele obținute: \( 16 < 27 \), deci \( 16^{25} < 27^{25} \).
Răspuns: \( x < y \) (sau \( 2^{100} < 3^{75} \)).
Problema 4 (Dificilă): Comparați numerele: \[ A = 3 \cdot 2^{52} - 5 \cdot 2^{50} \quad \text{și} \quad B = 3^{27} - 3^{25} \]
Mai întâi, simplificăm expresiile dând factor comun puterea cea mai mică: \[ A = 2^{50} \cdot (3 \cdot 2^2 - 5) = 2^{50} \cdot (12 - 5) = 7 \cdot 2^{50} \] \[ B = 3^{25} \cdot (3^2 - 1) = 3^{25} \cdot (9 - 1) = 8 \cdot 3^{25} \] Acum, scriem \( 2^{50} \) ca o putere cu exponentul 25 pentru a o putea compara cu \( 3^{25} \): \[ 2^{50} = (2^2)^{25} = 4^{25} \] Înlocuim în expresia lui \( A \): \[ A = 7 \cdot 4^{25} = 7 \cdot 4 \cdot 4^{24} = 28 \cdot 4^{24} \] \[ B = 8 \cdot 3^{25} = 8 \cdot 3 \cdot 3^{24} = 24 \cdot 3^{24} \] Comparăm cele două produse obținute termen cu termen:
  • \( 28 > 24 \)
  • \( 4^{24} > 3^{24} \)
Prin urmare, \( 28 \cdot 4^{24} > 24 \cdot 3^{24} \), ceea ce înseamnă că \( A > B \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: