Lecția IV.8 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a.

Se desenează un cub \( ABCDEFGH \) în perspectivă cavaleră. Baza inferioară este pătratul \( ABCD \), cu punctul \( A \) plasat în stânga-jos, \( B \) în dreapta-jos, \( C \) în dreapta-sus (îndepărtat), și \( D \) în stânga-sus (îndepărtat). Baza superioară este \( EFGH \), cu \( E \) direct deasupra lui \( A \), \( F \) deasupra lui \( B \), \( G \) deasupra lui \( C \), și \( H \) deasupra lui \( D \). Muchiile laterale \( AE, BF, CG, DH \) sunt verticale. Se marchează punctul \( M \) exact la mijlocul muchiei laterale \( AE \). Se construiește un plan de secțiune \( \alpha \) care este paralel cu planul bazei \( (ABCD) \) și trece prin punctul \( M \). Acest plan intersectează celelalte muchii laterale \( BF, CG, DH \) în punctele \( N, P, Q \) respectiv. Deoarece planul \( \alpha \) este paralel cu baza și trece prin mijlocul lui \( AE \), punctele \( N, P, Q \) sunt, de asemenea, mijloacele muchiilor \( BF, CG, DH \). Secțiunea obținută este pătratul \( MNPQ \), congruent cu fețele \( ABCD \) și \( EFGH \), situat la jumătatea înălțimii cubului. Toate muchiile cubului și ale secțiunii \( MNPQ \) care ar fi invizibile din această perspectivă (de exemplu, muchiile \( AD, CD, DH \) și \( Q P, Q M \) dacă sunt în spate) trebuie reprezentate cu linii întrerupte.

b.

Corpurile obținute sunt două prisme patrulatere regulate (paralelipipede dreptunghice). Pentru \( ABCDMNPQ \): Baze: \( ABCD \), \( MNPQ \); Muchii: \( AB, BC, CD, DA, MN, NP, PQ, QM, AM, BN, CP, DQ \). Pentru \( MNPQEFGH \): Baze: \( MNPQ \), \( EFGH \); Muchii: \( MN, NP, PQ, QM, EF, FG, GH, HE, ME, NF, PG, QH \).

c.

\( AC = l\sqrt{2} = 8 \text{ cm} \implies l = \frac{8}{\sqrt{2}} = 4\sqrt{2} \text{ cm} \) Secțiunea \( MNPQ \equiv ABCD \implies MN = 4\sqrt{2} \text{ cm} \) \( P_{MNPQ} = 4 \cdot 4\sqrt{2} = 16\sqrt{2} \text{ cm} \) \( A_{MNPQ} = (4\sqrt{2})^2 = 16 \cdot 2 = 32 \text{ cm}^2 \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Reprezentarea grafică a cubului și a secțiunii


Se desenează un cub \( ABCDEFGH \) în perspectivă cavaleră. Baza inferioară este pătratul \( ABCD \), cu punctul \( A \) plasat în stânga-jos, \( B \) în dreapta-jos, \( C \) în dreapta-sus (îndepărtat), și \( D \) în stânga-sus (îndepărtat). Baza superioară este \( EFGH \), cu \( E \) direct deasupra lui \( A \), \( F \) deasupra lui \( B \), \( G \) deasupra lui \( C \), și \( H \) deasupra lui \( D \). Muchiile laterale \( AE, BF, CG, DH \) sunt verticale. Se marchează punctul \( M \) exact la mijlocul muchiei laterale \( AE \). Se construiește un plan de secțiune \( \alpha \) care este paralel cu planul bazei \( (ABCD) \) și trece prin punctul \( M \). Acest plan intersectează celelalte muchii laterale \( BF, CG, DH \) în punctele \( N, P, Q \) respectiv. Deoarece planul \( \alpha \) este paralel cu baza și trece prin mijlocul lui \( AE \), punctele \( N, P, Q \) sunt, de asemenea, mijloacele muchiilor \( BF, CG, DH \). Secțiunea obținută este pătratul \( MNPQ \), congruent cu fețele \( ABCD \) și \( EFGH \), situat la jumătatea înălțimii cubului. Toate muchiile cubului și ale secțiunii \( MNPQ \) care ar fi invizibile din această perspectivă (de exemplu, muchiile \( AD, CD, DH \) și \( Q P, Q M \) dacă sunt în spate) trebuie reprezentate cu linii întrerupte.

Pasul 2: Identificarea punctelor de intersecție

Planul \( \alpha \) este paralel cu fața \( ABCD \). Deoarece planul trece prin mijlocul \( M \) al muchiei \( AE \), acesta va intersecta toate celelalte muchii laterale paralele cu \( AE \) în punctele lor de mijloc, conform proprietăților paralelismului în spațiu. Notăm punctele de intersecție astfel: - \( M \) pe muchia \( AE \); - \( N \) pe muchia \( BF \); - \( P \) pe muchia \( CG \); - \( Q \) pe muchia \( DH \).

Pasul 3: Numirea corpurilor obținute

Prin secționarea cubului cu planul \( \alpha \), se obțin două corpuri geometrice identice (congruente). Acestea sunt două prisme patrulatere regulate (mai precis, două paralelipipede dreptunghice cu baza pătrat). Pentru corpul inferior \( ABCDMNPQ \): - Bazele sunt pătratele \( ABCD \) și \( MNPQ \). - Muchiile bazelor sunt \( AB, BC, CD, DA \) și \( MN, NP, PQ, QM \). - Muchiile laterale sunt \( AM, BN, CP, DQ \). Pentru corpul superior \( MNPQEFGH \): - Bazele sunt pătratele \( MNPQ \) și \( EFGH \). - Muchiile bazelor sunt \( MN, NP, PQ, QM \) și \( EF, FG, GH, HE \). - Muchiile laterale sunt \( ME, NF, PG, QH \).

Pasul 4: Calcularea laturii cubului

Știm că \( AC = 8 \text{ cm} \). \( AC \) este diagonala pătratului \( ABCD \). Formula pentru diagonala pătratului de latură \( l \) este \( d = l\sqrt{2} \). Avem \( l\sqrt{2} = 8 \), deci: \[ l = \frac{8}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2} \text{ cm} \] Așadar, \( AB = BC = CD = DA = 4\sqrt{2} \text{ cm} \).

Pasul 5: Calcularea perimetrului și ariei secțiunii

Deoarece planul \( \alpha \) este paralel cu planul \( (ABC) \), secțiunea \( MNPQ \) este un pătrat congruent cu fața \( ABCD \). Latura secțiunii este \( MN = AB = 4\sqrt{2} \text{ cm} \). Perimetrul pătratului \( MNPQ \) este: \[ P_{MNPQ} = 4 \cdot MN = 4 \cdot 4\sqrt{2} = 16\sqrt{2} \text{ cm} \] Aria pătratului \( MNPQ \) este: \[ A_{MNPQ} = MN^2 = (4\sqrt{2})^2 = 16 \cdot 2 = 32 \text{ cm}^2 \]

Rezolvare scurtă:

a. Secțiunea este \( MNPQ \) unde \( M, N, P, Q \) sunt mijloacele muchiilor \( AE, BF, CG, DH \). b. Două prisme patrulatere regulate. Baze: pătrate; muchii: laturile pătratelor și segmentele de pe muchiile laterale ale cubului. c. \( d = l\sqrt{2} = 8 \implies l = \frac{8}{\sqrt{2}} = 4\sqrt{2} \text{ cm} \). Secțiunea \( MNPQ \) are latura \( 4\sqrt{2} \text{ cm} \). \( P = 4 \cdot 4\sqrt{2} = 16\sqrt{2} \text{ cm} \). \( A = (4\sqrt{2})^2 = 32 \text{ cm}^2 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Secționarea unei piramide sau a unui con cu un plan paralel cu baza produce la vârf un corp „asemenea” cu cel inițial, iar la bază un trunchi (de piramidă sau de con).

Proporționalitatea este cheia: Raportul distanțelor mici (muchii laterale, generatoare, înălțimi, raze, muchii ale bazei) la distanțele mari corespunzătoare este constant.
Exemplu practic: Dacă tăiem un con astfel încât raza de sus să fie o treime din raza bazei (\(\frac{1}{3}\)), atunci și înălțimea conului mic obținut va fi o treime din înălțimea totală a conului mare. Muchiile laterale (sau generatoarele) trunchiului se află prin scăderea bucății mici din bucata totală.
Dacă secționăm o piramidă cu un plan paralel cu baza sa, obținem în partea de sus o piramidă mică, având același vârf ca piramida inițială. Corpul geometric rămas în partea de jos, prin îndepărtarea piramidei mici, se numește trunchi de piramidă.
O piramidă triunghiulară regulată, cu vârful V situat deasupra centrului bazei. Baza mare este triunghiul ABC, cu vârful A poziționat în partea stânga jos. Piramida este secționată de un plan orizontal, paralel cu baza ABC, la o anumită distanță de vârf, creând o secțiune triunghiulară A'B'C'. Vârfurile A', B', C' sunt situate pe muchiile laterale VA, VB, respectiv VC. Desenul trebuie să evidențieze clar separarea în două corpuri geometrice: o piramidă mică VA'B'C' la vârf și un trunchi de piramidă A'B'C'ABC la bază. Muchiile vizibile se desenează cu linii continue, iar cele invizibile cu linii întrerupte, conform unei perspective 3D standard.
Piramida mică obținută este „asemenea” cu piramida inițială. Toate elementele corespunzătoare (muchii laterale, muchiile bazei, înălțimi) sunt proporționale: \[ \frac{VA'}{VA} = \frac{VB'}{VB} = \frac{VC'}{VC} = \frac{A'B'}{AB} = \frac{B'C'}{BC} = \frac{C'A'}{CA} \] (unde V este vârful, A, B, C sunt vârfurile bazei mari, iar A', B', C' sunt vârfurile corespunzătoare ale bazei secțiunii/bazei mici).
Elementele unui trunchi de piramidă:
  • Bazele: baza mare și baza mică sunt poligoane asemenea (au laturi proporționale și unghiuri congruente).
  • Fețele laterale: sunt trapeze. Dacă trunchiul provine dintr-o piramidă regulată, fețele laterale sunt trapeze isoscele.
  • Muchiile: muchiile bazei mari, muchiile bazei mici și muchiile laterale (segmentele care unesc vârfurile corespunzătoare ale celor două baze, ex: \(AA'\), \(BB'\)).
Similar cu piramida, dacă secționăm un con circular drept cu un plan paralel cu baza, obținem un con mic. Corpul rămas prin îndepărtarea conului mic se numește trunchi de con circular drept.
Un con circular drept este secționat de un plan orizontal, paralel cu baza. Vârful conului este V. Baza inferioară mare are centrul O și un punct A pe circumferința sa; segmentul OA este raza acesteia, iar segmentul VA este o generatoare a conului. Secțiunea, formând o bază superioară mică, are centrul O' și un punct A' pe circumferința sa; segmentul O'A' este raza acesteia, iar segmentul VA' este o generatoare a conului mic. Punctele V, O' și O sunt coliniare, cu O' situat pe segmentul VO (axa conului). Punctele V, A' și A sunt de asemenea coliniare, cu A' situat pe segmentul VA. Conul va fi reprezentat în perspectivă, iar liniile ascunse (invizibile) vor fi desenate cu linii întrerupte.
Conul mic este „asemenea” cu conul inițial, având elementele proporționale: \[ \frac{VA'}{VA} = \frac{O'A'}{OA} = \frac{VO'}{VO} \]
Elementele trunchiului de con:
  • Bazele: baza mare (un disc cu raza \( R = OA \)) și baza mică (un disc cu raza \( r = O'A' \)).
  • Generatoarea trunchiului (\( G \)): este segmentul de pe generatoarea conului inițial cuprins între cele două baze. Se calculează ca diferență între generatoarea conului mare și cea a conului mic: \( G = AA' = VA - VA' \).

Probleme de antrenament

Ușoară: Într-un con circular drept cu generatoarea de \( 20 \text{ cm} \) și raza bazei de \( 8 \text{ cm} \), se face o secțiune paralelă cu baza, obținându-se un con mic cu generatoarea de \( 5 \text{ cm} \). Determinați raza bazei conului mic.
Notăm generatoarele \( VA = 20 \text{ cm} \) și \( VA' = 5 \text{ cm} \), iar razele \( OA = 8 \text{ cm} \) și \( O'A' = r \).
Conform teoremei proporționalității: \[ \frac{VA'}{VA} = \frac{O'A'}{OA} \Rightarrow \frac{5}{20} = \frac{r}{8} \] \[ \frac{1}{4} = \frac{r}{8} \Rightarrow r = \frac{8}{4} = 2 \text{ cm} \] Răspuns: Raza bazei conului mic este \( 2 \text{ cm} \).
Medie: Se secționează o piramidă triunghiulară regulată \( VABC \) cu un plan paralel cu baza. Se știe că muchia laterală a piramidei mari este \( VA = 15 \text{ cm} \), latura bazei mari este \( AB = 9 \text{ cm} \), iar muchia laterală a piramidei mici formate este \( VA' = 5 \text{ cm} \). Calculați suma lungimilor tuturor muchiilor trunchiului de piramidă obținut.
Calculăm elementele trunchiului:
1. Muchia bazei mici (\(A'B'\)): \( \frac{VA'}{VA} = \frac{A'B'}{AB} \Rightarrow \frac{5}{15} = \frac{A'B'}{9} \Rightarrow \frac{1}{3} = \frac{A'B'}{9} \Rightarrow A'B' = 3 \text{ cm} \).
2. Muchia laterală a trunchiului (\(AA'\)): \( AA' = VA - VA' = 15 - 5 = 10 \text{ cm} \).
Trunchiul are 3 muchii ale bazei mari, 3 muchii ale bazei mici și 3 muchii laterale:
Suma = \( 3 \cdot AB + 3 \cdot A'B' + 3 \cdot AA' = 3 \cdot 9 + 3 \cdot 3 + 3 \cdot 10 = 27 + 9 + 30 = 66 \text{ cm} \).
Răspuns: Suma tuturor muchiilor este \( 66 \text{ cm} \).
Dificilă: Un trunchi de con circular drept are raza bazei mari \( R = 15 \text{ cm} \), raza bazei mici \( r = 5 \text{ cm} \) și generatoarea trunchiului \( G = 12 \text{ cm} \). Calculați lungimea generatoarei conului circular drept din care provine trunchiul.
Fie \( VA \) generatoarea conului mare și \( VA' \) generatoarea conului mic.
Știm că \( G = VA - VA' = 12 \text{ cm} \), deci \( VA = VA' + 12 \).
Folosind proporțiile: \[ \frac{VA'}{VA} = \frac{r}{R} \Rightarrow \frac{VA'}{VA' + 12} = \frac{5}{15} \] Simplificăm fracția din dreapta: \[ \frac{VA'}{VA' + 12} = \frac{1}{3} \] Înmulțim pe diagonală: \[ 3 \cdot VA' = VA' + 12 \] \[ 2 \cdot VA' = 12 \Rightarrow VA' = 6 \text{ cm} \] Generatoarea conului mare este \( VA = VA' + 12 = 6 + 12 = 18 \text{ cm} \).
Răspuns: Generatoarea conului inițial este \( 18 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: