Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
Subponderal: \( (0; 18,5) \) Normoponderal: \( [18,5; 25) \) Supraponderal: \( [25; 30) \) Obez: \( [30; +\infty) \)
b)
Da. Exemplu: \( \text{IMC} = 0,1 \). Justificare: Un IMC extrem de mic ar însemna o masă corporală de ordinul gramelor pentru un om, ceea ce este imposibil biologic.
c)
\( \text{IMC}_1 = 60 : 1,60^2 = 60 : 2,56 = 23,4375 \) \( \text{IMC}_2 = 80 : 1,75^2 = 80 : 3,0625 \approx 26,12 \) \( \text{IMC}_3 = 45 : 1,50^2 = 45 : 2,25 = 20 \) \( \text{IMC}_4 = 85 : 1,65^2 = 85 : 2,7225 \approx 31,22 \) \( M_5 = 25 \cdot 1,80^2 = 25 \cdot 3,24 = 81 \) \( M_6 = 30 \cdot 1,60^2 = 30 \cdot 2,56 = 76,8 \) \( h_7^2 = 54 : 24 = 2,25 \Rightarrow h_7 = \sqrt{2,25} = 1,50 \) \( h_8^2 = 51,2 : 20 = 2,56 \Rightarrow h_8 = \sqrt{2,56} = 1,60 \)\[ \begin{array}{|c|c|c|c|c|c|c|c|c|} \hline h (m) & 1,60 & 1,75 & 1,50 & 1,65 & 1,80 & 1,60 & 1,50 & 1,60 \\ \hline M (kg) & 60 & 80 & 45 & 85 & 81 & 76,8 & 54 & 51,2 \\ \hline \text{IMC} & 23,44 & 26,12 & 20 & 31,22 & 25 & 30 & 24 & 20 \\ \hline \end{array} \]
d)
\( h = 1,6 \text{ m} \Rightarrow h^2 = 2,56 \) \( 18,5 \leq \frac{M}{2,56} < 25 \) \( 18,5 \cdot 2,56 \leq M < 25 \cdot 2,56 \) \( 47,36 \leq M < 64 \Rightarrow M \in [47,36; 64) \)
e)
Fie \( h = 1,70 \text{ m} \Rightarrow h^2 = 2,89 \) \( 18,5 \cdot 2,89 \leq M < 25 \cdot 2,89 \) \( 53,465 \leq M < 72,25 \Rightarrow M \in [53,465; 72,25) \)

Rezolvare detaliată

Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator utilizat pentru clasificarea stării de greutate, calculat prin formula: \[ \text{IMC} = \frac{\text{masa (kg)}}{\text{înălțime (m)}^2} \]

a) Scrierea sub formă de intervale

Pe baza pragurilor menționate în text, definim mulțimile pentru fiecare categorie:

Pasul 1: Subponderal

Textul precizează că IMC este mai mic decât \( 18,5 \). Deoarece masa și înălțimea sunt pozitive, IMC > 0. \[ I_{subponderal} = (0, 18,5) \]

Pasul 2: Normoponderal

Textul precizează că IMC este între \( 18,5 \) (inclusiv) și \( 25 \) (exclusiv). \[ I_{normoponderal} = [18,5, 25) \]

Pasul 3: Supraponderal

Textul precizează că IMC este între \( 25 \) (inclusiv) și \( 30 \) (exclusiv). \[ I_{supraponderal} = [25, 30) \]

Pasul 4: Obez

Textul precizează că IMC este mai mare sau egal cu \( 30 \). \[ I_{obez} = [30, +\infty) \]

b) Analiza numerelor reale din intervale

Da, există valori matematice în aceste intervale care sunt biologic imposibile. De exemplu, în intervalul \( (0, 18,5) \), o valoare precum \( 0,001 \) ar însemna o masă extrem de mică (câteva grame la un adult), ceea ce este incompatibil cu viața. De asemenea, în intervalul \( [30, +\infty) \), valori precum \( 500 \) sunt teoretic imposibile pentru ființa umană.

c) Completarea tabelului

Vom utiliza formula \( \text{IMC} = \frac{M}{h^2} \) și derivatele sale: \( M = \text{IMC} \cdot h^2 \) și \( h = \sqrt{\frac{M}{\text{IMC}}} \).

Pasul 1: Coloana 1

\( M = 60 \), \( h = 1,60 \). \( h^2 = 2,56 \). \( \text{IMC} = 60 : 2,56 = 23,4375 \).

Pasul 2: Coloana 2

\( M = 80 \), \( h = 1,75 \). \( h^2 = 3,0625 \). \( \text{IMC} = 80 : 3,0625 \approx 26,12 \).

Pasul 3: Coloana 3

\( M = 45 \), \( h = 1,50 \). \( h^2 = 2,25 \). \( \text{IMC} = 45 : 2,25 = 20 \).

Pasul 4: Coloana 4

\( M = 85 \), \( h = 1,65 \). \( h^2 = 2,7225 \). \( \text{IMC} = 85 : 2,7225 \approx 31,22 \).

Pasul 5: Coloana 5

\( \text{IMC} = 25 \), \( h = 1,80 \). \( h^2 = 3,24 \). \( M = 25 \cdot 3,24 = 81 \text{ kg} \).

Pasul 6: Coloana 6

\( \text{IMC} = 30 \), \( h = 1,60 \). \( h^2 = 2,56 \). \( M = 30 \cdot 2,56 = 76,8 \text{ kg} \).

Pasul 7: Coloana 7

\( \text{IMC} = 24 \), \( M = 54 \). \( h^2 = 54 : 24 = 2,25 \Rightarrow h = \sqrt{2,25} = 1,50 \text{ m} \).

Pasul 8: Coloana 8

\( \text{IMC} = 20 \), \( M = 51,2 \). \( h^2 = 51,2 : 20 = 2,56 \Rightarrow h = \sqrt{2,56} = 1,60 \text{ m} \). Rezultatul sub formă de tabel: \[ \begin{array}{|c|c|c|c|c|c|c|c|c|} \hline \text{Înălțime (m)} & 1,60 & 1,75 & 1,50 & 1,65 & 1,80 & 1,60 & 1,50 & 1,60 \\ \hline \text{Masa (kg)} & 60 & 80 & 45 & 85 & 81 & 76,8 & 54 & 51,2 \\ \hline \text{IMC} & 23,44 & 26,12 & 20 & 31,22 & 25 & 30 & 24 & 20 \\ \hline \end{array} \]

d) Intervalul masei pentru h = 1,6 m (normoponderal)

O persoană este normoponderală dacă \( 18,5 \leq \text{IMC} < 25 \).

Pasul 1: Înlocuirea formulei în inegalitate

\( 18,5 \leq \frac{M}{1,6^2} < 25 \) \( 18,5 \leq \frac{M}{2,56} < 25 \)

Pasul 2: Izolarea masei M

Înmulțim ambii membri cu \( 2,56 \): \( 18,5 \cdot 2,56 \leq M < 25 \cdot 2,56 \) \( 47,36 \leq M < 64 \) Masa trebuie să aparțină intervalului \( [47,36, 64) \text{ kg} \).

e) Intervalul masei pentru înălțimea proprie

Presupunem o înălțime de \( 1,70 \) m.

Pasul 1: Calcularea pătratului înălțimii

\( h^2 = 1,70^2 = 2,89 \)

Pasul 2: Calcularea limitelor masei

\( M_{min} = 18,5 \cdot 2,89 = 53,465 \text{ kg} \) \( M_{max} = 25 \cdot 2,89 = 72,25 \text{ kg} \) Pentru \( h = 1,70 \text{ m} \), intervalul este \( [53,465, 72,25) \text{ kg} \).

Rezolvare scurtă:

a) \( (0, 18,5); [18,5, 25); [25, 30); [30, +\infty) \) b) Da, \( \text{IMC} = 1 \) (biologic imposibil). c) IMC: 23,44; 26,12; 20; 31,22. Mase: 81 kg; 76,8 kg. Înălțimi: 1,50 m; 1,60 m. d) \( 18,5 \cdot 1,6^2 \leq M < 25 \cdot 1,6^2 \Rightarrow 47,36 \leq M < 64 \Rightarrow M \in [47,36, 64) \). e) Pentru \( h=1,70 \): \( M \in [18,5 \cdot 1,7^2, 25 \cdot 1,7^2) = [53,465, 72,25) \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Mulțimi: Pot fi definite prin enumerare (ex: \( \{1, 2, 3\} \)) sau prin proprietate comună (ex: \( \{x \in \mathbb{N} \mid x \leq 3\} \)).
Intervale: Reprezintă porțiuni de pe axa reală. Parantezele pătrate \( [ ] \) includ capătul, parantezele rotunde \( ( ) \) nu îl includ (se folosesc mereu la \( \infty \)). Ex: \( x \geq 2 \implies x \in [2, +\infty) \).
Inecuații: Se rezolvă izolând necunoscuta. Regulă critică: Când înmulțim sau împărțim o inecuație printr-un număr negativ, sensul inegalității se inversează! Ex: \( -x > 4 \implies x < -4 \).
Inecuații cu modul: \( |x| \leq a \) se transformă în dubla inegalitate \( -a \leq x \leq a \).
O mulțime este o colecție bine definită de obiecte distincte, numite elementele mulțimii. Numărul de elemente al unei mulțimi finite reprezintă cardinalul acesteia.
Mulțimea vidă (fără niciun element) se notează cu \( \varnothing \). Relația de apartenență se notează cu \( \in \), iar neapartenența cu \( \notin \).
O mulțime poate fi definită prin enumerarea elementelor între acolade, printr-o diagramă Venn-Euler sau, analitic, prin indicarea unei proprietăți caracteristice comune tuturor elementelor.
O diagramă Venn-Euler. O mulțime A este reprezentată de o elipsă închisă, desenată proeminent și centrată. Eticheta 'A' este plasată în exteriorul elipsei, în partea superioară-dreaptă. În interiorul elipsei sunt plasate patru puncte distincte, distribuite aleatoriu, reprezentând elementele mulțimii. Fiecare punct este etichetat cu o literă minusculă distinctă (de exemplu, 'e1', 'e2', 'e3', 'e4'), poziționată clar lângă fiecare punct.
Scrierea analitică a unei mulțimi: \[ M = \{x \mid x \text{ are proprietatea } p\} \] Se citește: "M este mulțimea tuturor elementelor x care au proprietatea p".
Mulțimea numerelor naturale pare mai mici decât 10 se poate scrie:
Prin enumerare: \( A = \{0, 2, 4, 6, 8\} \)
Prin proprietate caracteristică: \( A = \{x \in \mathbb{N} \mid x < 10 \text{ și } x \text{ este par}\} \)
Scrieți prin enumerarea elementelor mulțimea \( B = \{n \in \mathbb{N} \mid 2^n \leq 16\} \).
Calculăm puterile lui 2: \( 2^0 = 1 \), \( 2^1 = 2 \), \( 2^2 = 4 \), \( 2^3 = 8 \), \( 2^4 = 16 \). Puterile mai mari depășesc 16.
Așadar, elementele \( n \) sunt exponenții: \( B = \{0, 1, 2, 3, 4\} \).
Axa numerelor (axa reală) este reprezentarea geometrică a mulțimii numerelor reale \( \mathbb{R} \). Mulțimea numerelor reale cuprinse între două numere reale date (numite capetele intervalului) se numește interval.
Tip interval Notație Definiție (mulțime)
Deschis \( (a, b) \) \( \{x \in \mathbb{R} \mid a < x < b\} \)
Închis \( [a, b] \) \( \{x \in \mathbb{R} \mid a \leq x \leq b\} \)
Semideschis \( [a, b) \)
\( (a, b] \)
\( \{x \in \mathbb{R} \mid a \leq x < b\} \)
\( \{x \in \mathbb{R} \mid a < x \leq b\} \)
Nemărginit \( [a, +\infty) \)
\( (-\infty, a) \)
\( \{x \in \mathbb{R} \mid x \geq a\} \)
\( \{x \in \mathbb{R} \mid x < a\} \)
Desenul va conține o axă numerică orizontală, etichetată cu `x` sau `R` lângă capătul din dreapta, și având o săgeată la capătul din dreapta pentru a indica direcția pozitivă a axei. Pe această axă sunt marcate două puncte distincte, `a` și `b`, poziționate astfel încât `a` este la stânga lui `b`. Intervalul `[a, b)` este reprezentat printr-un segment pe axă, între `a` și `b`, care este vizual marcat printr-o linie îngroșată sau o ușoară umplere (hașură). La punctul `a`, care indică includerea în interval, un cerc plin este desenat pe axă și o paranteză pătrată deschisă (`[`) este poziționată imediat deasupra. La punctul `b`, care indică excluderea din interval, un cerc gol (necompletat) este desenat pe axă și o paranteză rotundă închisă (`)`) este poziționată imediat deasupra. Etichetele `a` și `b` vor fi plasate sub axă, aliniate cu punctele corespunzătoare.
La infinit (\( -\infty \) sau \( +\infty \)) paranteza este întotdeauna rotundă (interval deschis).
Dacă \( x \geq 5 \), atunci \( x \in [5, +\infty) \).
Dacă \( -2 < x \leq 7 \), atunci \( x \in (-2, 7] \).
Scrieți sub formă de interval mulțimea \( A = \{x \in \mathbb{R} \mid x \leq -3\} \).
Deoarece \( x \) este mai mic sau egal cu -3, intervalul începe de la minus infinit și se termină în -3 (inclusiv).
Răspuns: \( A = (-\infty, -3] \).
Deoarece intervalele sunt mulțimi, putem efectua operații de reuniune (\( \cup \)) (elementele care sunt în cel puțin unul dintre intervale) și intersecție (\( \cap \)) (elementele comune ambelor intervale). Două mulțimi care nu au elemente comune se numesc disjuncte (\( I \cap J = \varnothing \)).
Pentru orice număr real \( a > 0 \):
  • \( |x| < a \iff -a < x < a \iff x \in (-a, a) \)
  • \( |x| \leq a \iff -a \leq x \leq a \iff x \in [-a, a] \)
Rezolvarea inecuației \( |x| \leq 4 \) ne conduce la \( -4 \leq x \leq 4 \), ceea ce înseamnă că soluția este intervalul \( [-4, 4] \).
Calculați intersecția intervalelor \( I = [-2, 5) \) și \( J = (0, 8] \).
Intersecția reprezintă porțiunea comună celor două intervale pe axa numerelor.
Cel mai mare capăt inferior este 0, iar cel mai mic capăt superior este 5.
Răspuns: \( I \cap J = (0, 5) \).
O inecuație de gradul întâi are forma \( ax + b \geq 0 \) (sau \( \leq, <, > \)), unde \( a, b \in \mathbb{R} \) și \( a \neq 0 \). A rezolva inecuația înseamnă a găsi mulțimea soluțiilor sale (valorile lui \( x \) pentru care inegalitatea este adevărată).
Proprietățile inegalităților:
  • Putem aduna sau scădea același număr din ambii membri (mutarea unui termen se face cu semn schimbat).
  • Dacă înmulțim/împărțim cu un număr pozitiv, sensul inegalității se păstrează.
  • Dacă înmulțim/împărțim cu un număr negativ, sensul inegalității se schimbă (ex. din \( < \) devine \( > \)).
Separăm termenii cu necunoscuta de termenii liberi: \( ax \geq -b \).
Împărțim ambii membri la \( a \). Atenție la semnul lui \( a \)!
Scriem soluția finală sub formă de interval, respectând domeniul cerut pentru \( x \).
Rezolvăm inecuația: \( -3x + 5 \leq 14 \)
\( -3x \leq 14 - 5 \)
\( -3x \leq 9 \quad \mid : (-3) \) (Schimbăm sensul inegalității!)
\( x \geq -3 \).
Soluția în \( \mathbb{R} \) este \( S = [-3, +\infty) \).
Determinați semnul fracției: \( \frac{5}{2x - 8} < 0 \).
Numărătorul (5) este strict pozitiv. Pentru ca întreaga fracție să fie negativă (\( < 0 \)), numitorul trebuie să fie strict negativ.
\( 2x - 8 < 0 \)
\( 2x < 8 \implies x < 4 \)
Răspuns: \( x \in (-\infty, 4) \).

Exerciții

Ușoară: Scrieți sub formă de interval mulțimea \( M = \{x \in \mathbb{R} \mid -2 < x \leq 5\} \). Apoi, precizați cel mai mic număr întreg din acest interval.
Inegalitatea dublă se traduce prin intervalul deschis la stânga și închis la dreapta.
\( M = (-2, 5] \).
Deoarece intervalul este deschis în -2, numărul -2 nu face parte din mulțime. Următorul număr întreg mai mare este -1.
Răspuns: Intervalul este \( (-2, 5] \), iar cel mai mic număr întreg este -1.
Medie: Rezolvați inecuația în mulțimea numerelor reale: \( 4(x - 2) \geq 6x + 2 \).
Desfacem parantezele: \( 4x - 8 \geq 6x + 2 \)
Separăm termenii cu \( x \): \( 4x - 6x \geq 2 + 8 \)
\( -2x \geq 10 \)
Împărțim la -2 (număr negativ, deci schimbăm sensul): \( x \leq -5 \)
Răspuns: \( S = (-\infty, -5] \).
Dificilă: Rezolvați inecuația \( |3x - 6| \leq 9 \) și determinați numărul de elemente întregi din mulțimea soluțiilor.
Folosim proprietatea modulului: \( |u| \leq a \implies -a \leq u \leq a \).
\( -9 \leq 3x - 6 \leq 9 \)
Adunăm 6 în toți membrii inegalității:
\( -9 + 6 \leq 3x \leq 9 + 6 \)
\( -3 \leq 3x \leq 15 \)
Împărțim la 3:
\( -1 \leq x \leq 5 \). Sub formă de interval: \( x \in [-1, 5] \).
Numerele întregi din acest interval sunt: \( -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5 \).
Răspuns: Mulțimea soluțiilor are 7 elemente întregi.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: