Lecția II.1 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

\( p = \text{prețul unui produs (lei)} \) \( t = \text{taxa de expediere (lei)} \) \( n = \text{numărul de produse cumpărate} \) \( \text{Suma de plată} = \text{Costul produselor} + \text{Taxa de expediere} \) \( \text{Costul produselor} = n \cdot p \) \( \text{Suma de plată} = n \cdot p + t \)

Rezolvare detaliată

Pentru a determina suma totală pe care trebuie să o plătească un cumpărător, vom modela situația folosind o expresie algebrică. Aceasta ne permite să reprezentăm relații matematice într-un mod abstract, utilizând litere pentru variabile.

Pasul 1: Analiza componentelor prețului

Suma totală de plată este compusă din două părți: - Costul produselor achiziționate. - Taxa fixă de expediere.

Pasul 2: Calcularea costului pentru n produse

Știm că prețul unui singur produs este \( p \) lei. Dacă un cumpărător achiziționează \( n \) produse, costul total al acestora se obține prin înmulțirea numărului de produse cu prețul unitar: \[ \text{Cost produse} = n \cdot p \text{ lei} \]

Pasul 3: Adăugarea taxei de expediere

Taxa de expediere este notată cu \( t \) și este o valoare fixă, adică nu depinde de numărul de produse cumpărate. Aceasta se adaugă o singură dată la costul produselor: \[ \text{Suma totală} = n \cdot p + t \]

Pasul 4: Formularea expresiei algebrice finale

Expresia care reprezintă suma totală pe care trebuie să o plătească un cumpărător este \( n \cdot p + t \). Aceasta este o expresie algebrică unde \( n, p \) și \( t \) sunt variabile ce reprezintă numere reale.

Rezolvare scurtă:

\( \text{Cost produse} = n \cdot p \) \( \text{Suma totală} = n \cdot p + t \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Adunări/Scăderi: Se efectuează exclusiv prin reducerea termenilor asemenea (ex: \( 2x + 3x = 5x \)).
  • Înmulțiri: Se înmulțesc coeficienții între ei și părțile literale între ele (ex: \( 2x \cdot 3x^2 = 6x^3 \)).
  • Împărțiri: Se împart coeficienții și se scad exponenții literelor (ex: \( 6x^3 : 2x = 3x^2 \)).
  • Puteri: Se ridică la putere atât coeficientul, cât și fiecare exponent din litere (ex: \( (2x^2)^3 = 8x^6 \)).
Termenul algebric este format dintr-un coeficient și o parte literală.
\[ \text{Termen} = \text{Coeficient} \cdot \text{Partea literală} \] Exemplu: În termenul \( -6x^2 \), coeficientul este \(-6\), iar partea literală este \(x^2\).
Dacă partea literală lipsește (ex: \(7\)), termenul se numește termen liber.
Termenii asemenea sunt termenii care au exact aceeași parte literală (aceleași litere la aceiași exponenți).
Sunt termeni asemenea: \( 2x^5 \) și \( -7x^5 \).
Nu sunt termeni asemenea: \( 3x^2 \) și \( 3x \) (exponenți diferiți).
Expresia algebrică este o sumă de termeni algebrici. Literele se numesc variabile.
Valoarea numerică se obține înlocuind literele cu numere și efectuând calculele.
Calculați valoarea numerică a expresiei \( E(x) = -3x^2 + 2x + 7 \) pentru \( x = 0 \).
Înlocuim \(x\) cu \(0\): \[ E(0) = -3 \cdot 0^2 + 2 \cdot 0 + 7 = 0 + 0 + 7 = 7 \]
Adunarea și scăderea se pot efectua doar între termenii asemenea, adunând sau scăzând coeficienții și păstrând partea literală comună.
\[ c_1L \pm c_2L = (c_1 \pm c_2)L \] unde \( L \) este partea literală comună.
\( 12x^2 - 7x^2 = (12 - 7)x^2 = 5x^2 \)
\( -7x + 2x + 6x = (-7 + 2 + 6)x = 1x = x \)
Înmulțim coeficienții între ei și părțile literale între ele (folosind regulile de calcul cu puteri).
\( (c_1L_1) \cdot (c_2L_2) = (c_1 \cdot c_2)(L_1 \cdot L_2) \)
Înmulțim termenul cu fiecare termen din paranteză.
\( F \cdot (T_1 + T_2) = F \cdot T_1 + F \cdot T_2 \)
Înmulțim fiecare termen al primei expresii cu fiecare termen al celeilalte expresii, apoi reducem termenii asemenea.
\( (A_1 + A_2)(B_1 + B_2) = A_1B_1 + A_1B_2 + A_2B_1 + A_2B_2 \)
Calculați: a) \( (2x) \cdot (-5x^2) \)    b) \( x(x^2 - x + 2) \)
a) \( 2 \cdot (-5) \cdot x^{1+2} = -10x^3 \)
b) \( x \cdot x^2 - x \cdot x + x \cdot 2 = x^3 - x^2 + 2x \)
Se împart coeficienții între ei și părțile literale între ele (scăzând exponenții literelor identice). Condiția este ca împărțitorul să nu conțină litere noi și exponenții să fie mai mici sau egali.
\( (12x^3) : (3x) = (12 : 3) \cdot x^{3-1} = 4x^2 \)
Dacă împărțim o sumă de termeni la un singur termen, împărțim fiecare termen al sumei pe rând și adunăm rezultatele.
\( (x^3 + 2x^2) : x = x^3:x + 2x^2:x = x^2 + 2x \)
Ridicarea la putere se realizează ridicând atât coeficientul, cât și fiecare literă din partea literală la puterea respectivă.
\( (-3a^2b^5)^3 = (-3)^3 \cdot (a^2)^3 \cdot (b^5)^3 = -27a^6b^{15} \)
Ordinea operațiilor:
  1. Operațiile din paranteze (întâi rotunde, apoi transformăm pătratele în rotunde etc.)
  2. Ridicarea la putere;
  3. Înmulțirile și împărțirile;
  4. Adunările și scăderile (reducerea termenilor asemenea).

Probleme practice

Ușoară: Reduceți termenii asemenea din expresia: \( 5x^2 - 3x + 2 + 4x - x^2 - 7 \).
Grupăm termenii asemenea:
\( (5x^2 - x^2) + (-3x + 4x) + (2 - 7) \)
\( = 4x^2 + x - 5 \)
Medie: Efectuați calculele: \( 3x(x - 2) - (2x^2 - 6x + 1) \).
1. Desfacem prima paranteză (înmulțim cu \(3x\)): \( 3x^2 - 6x \)
2. Desfacem a doua paranteză (schimbăm semnele din cauza minusului din față): \( -2x^2 + 6x - 1 \)
3. Scriem expresia și reducem termenii asemenea:
\( 3x^2 - 6x - 2x^2 + 6x - 1 = (3x^2 - 2x^2) + (-6x + 6x) - 1 = x^2 - 1 \)
Dificilă: Efectuați calculele respectând ordinea operațiilor: \( (2x^3)^2 : x^4 - 2x(x - 3) \).
1. Efectuăm ridicarea la putere: \( (2x^3)^2 = 2^2 \cdot (x^3)^2 = 4x^6 \)
2. Efectuăm împărțirea: \( 4x^6 : x^4 = 4x^{6-4} = 4x^2 \)
3. Efectuăm înmulțirea din dreapta: \( -2x(x - 3) = -2x^2 + 6x \)
4. Scriem rezultatele și adunăm/scădem:
\( 4x^2 - 2x^2 + 6x = 2x^2 + 6x \)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: