Copertă

II.2. Aplic

Lecția II.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 13

Rezolvare scurtă

Conform axei numerelor din Figura 4, punctele sunt așezate de la stânga la dreapta (în ordine crescătoare a coordonatelor) astfel: \( O(0) \), \( C(c) \), \( A(a) \), \( D(d) \), \( B(b) \). Rezultă ordinea crescătoare a numerelor: \[ 0 < c < a < d < b \] Ordonarea descrescătoare a numerelor \( a, b, c, d \) (de la cel mai mare la cel mai mic) este: \[ b > d > a > c \]

Rezolvare detaliată

Analizarea axei numerelor

Pe axa numerelor, punctele sunt reprezentate în funcție de valorile coordonatelor lor. Regula fundamentală a axei numerelor este că numerele cresc de la stânga la dreapta. Acest lucru înseamnă că, dacă un punct se află la dreapta altui punct, coordonata sa este mai mare.

Identificarea poziției punctelor

Privind Figura 4, observăm ordinea punctelor pe axă, de la stânga la dreapta (în sensul săgeții): - Primul punct este originea \( O \), care are coordonata \( 0 \). - Al doilea punct este \( C \), deci coordonata sa este \( c \). - Al treilea punct este \( A \), deci coordonata sa este \( a \). - Al patrulea punct este \( D \), deci coordonata sa este \( d \). - Ultimul punct, cel mai din dreapta, este \( B \), deci coordonata sa este \( b \).

Stabilirea relațiilor de ordine

Deoarece ordinea pe axă de la stânga la dreapta este \( O, C, A, D, B \), putem scrie următoarea relație de inegalitate pentru coordonatele lor: \[ 0 < c < a < d < b \] Această scriere reprezintă ordinea crescătoare a numerelor.

Ordonarea descrescătoare

Problema ne cere să ordonăm numerele \( a, b, c \) și \( d \) descrescător. Ordonarea descrescătoare înseamnă așezarea numerelor de la cel mai mare la cel mai mic. Privind relația de mai sus, cel mai mare număr este cel situat cel mai la dreapta (\( b \)), iar cel mai mic este cel situat cel mai aproape de origine (\( c \)). Ordinea descrescătoare este: \[ b > d > a > c \]

Rezolvare pe scurt:

Pe axă, ordinea de la stânga la dreapta este \( O, C, A, D, B \). Deci \( 0 < c < a < d < b \). Ordinea descrescătoare: \( b, d, a, c \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Axa numerelor: O dreaptă orientată, având o origine \( O(0) \) și o unitate de măsură (u.m.). Coordonata unui punct reprezintă distanța sa față de origine (ex: \( A(3) \) este la 3 u.m. de origine).
Comparare:
  • Număr diferit de cifre: este mai mare cel cu mai multe cifre (\( 1\,002 > 999 \)).
  • Număr egal de cifre: se compară cifrele de la stânga la dreapta până la prima diferență (\( 12\,540 > 12\,390 \), deoarece \( 5 > 3 \)).
Poziționare pe axă: Numărul mai mare se află întotdeauna la dreapta pe axă (\( 7 > 4 \) deoarece 7 este la dreapta lui 4).
Predecesor și succesor: Pentru orice număr \( n \), predecesorul este \( n-1 \), iar succesorul este \( n+1 \). Numerele \( n \) și \( n+1 \) sunt consecutive.
Axa numerelor este o dreaptă pe care se fixează trei elemente esențiale:
  • O origine (un punct \( O \) căruia îi corespunde numărul \( 0 \));
  • Un sens de parcurgere de la stânga la dreapta (indicat printr-o săgeată);
  • O unitate de măsură (u.m.), de exemplu \( 1 \text{ cm} \) sau un anumit număr de pătrățele de caiet.
Desenul prezintă o dreaptă orizontală orientată spre dreapta prin intermediul unei săgeți. Pe dreaptă este marcat punctul O cu valoarea 0 dedesubt (originea). La o distanță constantă (unitatea de măsură) sunt marcate succesiv punctele A cu valoarea 1, B cu valoarea 4 și M cu valoarea generică n. Distanța dintre marcajele consecutive este egală cu unitatea de măsură (u.m.).
Fiecărui număr natural \( n \) îi corespunde un punct pe axă, situat la o distanță de \( n \) unități de măsură de origine. Numărul \( n \) se numește coordonata punctului. Se notează \( P(n) \) și se citește „punctul \( P \) de coordonată \( n \)”.
Dacă originea este \( O \), coordonata sa este întotdeauna \( 0 \), adică avem \( O(0) \).
Dacă punctul \( A \) se află la distanța de o unitate de măsură de origine, scriem \( A(1) \).
Pe o axă a numerelor, coordonata punctului \( B \) este \( 9 \). Știind că distanța de la origine la punctul \( B \) este de \( 45 \text{ mm} \), aflați lungimea unității de măsură.
Notăm lungimea unității de măsură cu \( u \).
Distanța de la origine la punctul \( B(9) \) este de \( 9 \) unități de măsură: \[ 9 \cdot u = 45 \text{ mm} \] \[ u = 45 : 9 = 5 \text{ mm} \] Răspuns: Lungimea unității de măsură este de \( 5 \text{ mm} \).
Cazul 1: Numere cu un număr diferit de cifre
Dintre două numere naturale cu număr diferit de cifre, este mai mare cel care are mai multe cifre.
Exemplu: \( 306\,798 > 77\,996 \), deoarece primul are 6 cifre, iar al doilea are 5 cifre.
Cazul 2: Numere cu același număr de cifre
Se compară cifră cu cifră, începând de la stânga (de la ordinul cel mai mare), până când găsim două cifre diferite de același ordin. Este mai mare numărul care are cifra respectivă mai mare.
Exemplu: Pentru a compara \( 56\,721 \) cu \( 56\,903 \), observăm că cifrele zecilor de mii și ale miilor sunt identice (\( 5=5 \), \( 6=6 \)). Comparând cifrele sutelor, avem \( 7 < 9 \), deci \( 56\,721 < 56\,903 \).
Comparați numerele \( 123\,456 \) și \( 123\,409 \).
Ambele numere au câte 6 cifre. Comparăm de la stânga la dreapta:
  • Sute de mii: \( 1 = 1 \)
  • Zeci de mii: \( 2 = 2 \)
  • Mii: \( 3 = 3 \)
  • Sute: \( 4 = 4 \)
  • Zeci: la primul număr avem cifra \( 5 \), la al doilea avem cifra \( 0 \).
Deoarece \( 5 > 0 \), rezultă că \( 123\,456 > 123\,409 \).
Ordonarea numerelor reprezintă așezarea lor în ordine crescătoare (de la cel mai mic la cel mai mare) sau descrescătoare (de la cel mai mare la cel mai mic).
Dintre două numere reprezentate pe axa numerelor, cel mai mare se află întotdeauna poziționat în dreapta celuilalt.
Exemplu: \( 1\,027 > 1\,024 \) deoarece punctul corespunzător lui \( 1\,027 \) se află la dreapta punctului corespunzător lui \( 1\,024 \).
Numerele situate imediat unul lângă altul pe axa numerelor se numesc numere consecutive. Diferența dintre două numere naturale consecutive este întotdeauna \( 1 \).
Dacă avem numerele consecutive \( n \) și \( n + 1 \):
  • \( n \) este predecesorul lui \( n + 1 \) (numărul care se află imediat în stânga sa);
  • \( n + 1 \) este succesorul lui \( n \) (numărul care se află imediat în dreapta sa).
Pentru numărul \( 99 \):
  • Predecesorul său este \( 98 \) (calculat ca \( 99 - 1 \));
  • Succesorul său este \( 100 \) (calculat ca \( 99 + 1 \mu \)).

Probleme practice

Problemă 1 (Ușoară): Care sunt coordonatele punctelor \( A \), \( B \) și \( C \) reprezentate pe axa de mai jos, știind că originea este \( O(0) \) și unitatea de măsură este egală cu un segment de pe axă?
\( O \) este la poziția 0, \( A \) se află la 2 unități la dreapta lui \( O \), \( B \) se află la 5 unități la dreapta lui \( O \), iar \( C \) se află la 8 unități la dreapta lui \( O \).
Măsurând distanțele de la origine în unități de măsură:
  • Pentru \( A \), distanța este de 2 unități de măsură, deci \( A(2) \).
  • Pentru \( B \), distanța este de 5 unități de măsură, deci \( B(5) \).
  • Pentru \( C \), distanța este de 8 unități de măsură, deci \( C(8) \).
Răspuns: \( A(2) \), \( B(5) \), \( C(8) \).
Problemă 2 (Medie): Pe o axă a numerelor cu unitatea de măsură egală cu \( 4\text{ cm} \), sunt reprezentate punctele \( M(3) \) și \( N(8) \). Calculați distanța dintre punctele \( M \) și \( N \), exprimată în centimetri.
Mai întâi calculăm diferența dintre coordonatele celor două puncte pentru a afla distanța în unități de măsură: \[ 8 - 3 = 5 \text{ unități de măsură} \] Deoarece o unitate de măsură are lungimea de \( 4\text{ cm} \), distanța totală în centimetri va fi: \[ 5 \cdot 4\text{ cm} = 20\text{ cm} \] Răspuns: Distanța dintre punctele \( M \) și \( N \) este de \( 20\text{ cm} \).
Problemă 3 (Dificilă): Se consideră numărul natural \( x \). Știind că succesorul succesorului lui \( x \) este \( 1\,001 \), determinați predecesorul lui \( x \), apoi ordonați crescător numerele: \( x \), predecesorul său, succesorul său și numărul \( 998 \).
1. Succesorul lui \( x \) este \( x + 1 \).
Succesorul succesorului lui \( x \) este \( (x + 1) + 1 = x + 2 \).
Avem relația: \[ x + 2 = 1\,001 \Rightarrow x = 999 \] 2. Găsim numerele cerute:
  • Numărul \( x \) este \( 999 \).
  • Predecesorul lui \( x \) este \( 999 - 1 = 998 \).
  • Succesorul lui \( x \) este \( 999 + 1 = 1\,000 \).
3. Grupul de numere pe care trebuie să le ordonăm crescător este format din: \( 999 \), \( 998 \) (predecesorul lui \( x \)), \( 1\,000 \) (succesorul lui \( x \)) și \( 998 \).
Ordonarea crescătoare (folosind semnul \( \leq \), deoarece numărul \( 998 \) se repetă) este: \[ 998 = 998 < 999 < 1\,000 \] Răspuns: Predecesorul lui \( x \) este \( 998 \); ordinea crescătoare este \( 998, 998, 999, 1\,000 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: