Copertă

II.2. Aplic

Lecția II.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 20

Rezolvare scurtă

a) Câte numere naturale au aproximarea prin lipsă la zeci egală cu 140?

Fie \( n \) numărul căutat. Aproximarea prin lipsă la zeci este \( 140 \Rightarrow 140 \le n \le 149 \) Numărul de valori = \( 149 - 140 + 1 = 9 + 1 = 10 \)

b) Câte numere naturale au aproximarea prin adaos la sute egală cu 3 200?

Fie \( n \) numărul căutat. Aproximarea prin adaos la sute este \( 3\ 200 \Rightarrow 3\ 101 \le n \le 3\ 200 \) Numărul de valori = \( 3\ 200 - 3\ 101 + 1 = 99 + 1 = 100 \)

c) Câte numere naturale au rotunjirea la zeci egală cu 360?

Fie \( n \) numărul căutat. Rotunjirea la zeci este \( 360 \Rightarrow 355 \le n \le 364 \) Numărul de valori = \( 364 - 355 + 1 = 9 + 1 = 10 \)

Rezolvare detaliată

Analiza cerinței a)

Aproximarea prin lipsă la zeci a unui număr natural \( n \) reprezintă cel mai mare număr format din zeci întregi care este mai mic sau egal cu \( n \). Dacă aproximarea prin lipsă la zeci este \( 140 \), înseamnă că numărul \( n \) poate fi \( 140 \) sau orice alt număr natural mai mare, până la următoarea zece, care este \( 150 \), fără a o include pe aceasta. Așadar, numerele care respectă condiția sunt cele din intervalul \( [140, 149] \). Pentru a determina câte numere sunt, folosim formula: \( \text{Nr. elemente} = \text{capăt superior} - \text{capăt inferior} + 1 \). Efectuăm calculul: \( 149 - 140 + 1 = 9 + 1 = 10 \). Există 10 numere naturale.

Analiza cerinței b)

Aproximarea prin adaos la sute a unui număr natural \( n \) reprezintă cel mai mic număr format din sute întregi care este strict mai mare decât \( n \) (dacă numărul nu este deja o sută fixă). Pentru ca aproximarea prin adaos la sute să fie \( 3\ 200 \), numărul \( n \) trebuie să fie mai mare decât suta anterioară (\( 3\ 100 \)) și cel mult egal cu \( 3\ 200 \). Totuși, dacă numărul este exact \( 3\ 100 \), aproximarea sa prin adaos este \( 3\ 100 \). Prin urmare, cel mai mic număr este \( 3\ 101 \). Intervalul de numere este \( [3\ 101, 3\ 200] \). Numărul de valori este: \( 3\ 200 - 3\ 101 + 1 \). Calculăm diferența: \[ \begin{array}{} & 3 & 2 & 0 & 0 \\ - & 3 & 1 & 0 & 1 \\ \hline & & & 9 & 9 \\ \end{array} \] Apoi adunăm 1: \( 99 + 1 = 100 \). Există 100 de numere naturale.

Analiza cerinței c)

Rotunjirea la zeci a unui număr se face la aproximarea (prin lipsă sau prin adaos) cea mai apropiată de număr. Dacă cifra unităților este \( 0, 1, 2, 3 \) sau \( 4 \), rotunjirea coincide cu aproximarea prin lipsă. Dacă cifra unităților este \( 5, 6, 7, 8 \) sau \( 9 \), rotunjirea coincide cu aproximarea prin adaos. Pentru ca rotunjirea la zeci să fie \( 360 \): 1. Prin lipsă: numerele de la \( 360 \) la \( 364 \) (unde cifra unităților este \( < 5 \)). Acestea sunt: \( 360, 361, 362, 363, 364 \) (5 numere). 2. Prin adaos: numerele de la \( 355 \) la \( 359 \) (unde cifra unităților este \( \ge 5 \)). Acestea sunt: \( 355, 356, 357, 358, 359 \) (5 numere). Grupând cele două seturi, obținem intervalul \( [355, 364] \). Numărul de valori este: \( 364 - 355 + 1 = 9 + 1 = 10 \). Există 10 numere naturale.

Rezolvare pe scurt:

a) \( 140 \le n \le 149 \Rightarrow 149 - 140 + 1 = 10 \) numere. b) \( 3\ 101 \le n \le 3\ 200 \Rightarrow 3\ 200 - 3\ 101 + 1 = 100 \) numere. c) \( 355 \le n \le 364 \Rightarrow 364 - 355 + 1 = 10 \) numere.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Axa numerelor: O dreaptă orientată, având o origine \( O(0) \) și o unitate de măsură (u.m.). Coordonata unui punct reprezintă distanța sa față de origine (ex: \( A(3) \) este la 3 u.m. de origine).
Comparare:
  • Număr diferit de cifre: este mai mare cel cu mai multe cifre (\( 1\,002 > 999 \)).
  • Număr egal de cifre: se compară cifrele de la stânga la dreapta până la prima diferență (\( 12\,540 > 12\,390 \), deoarece \( 5 > 3 \)).
Poziționare pe axă: Numărul mai mare se află întotdeauna la dreapta pe axă (\( 7 > 4 \) deoarece 7 este la dreapta lui 4).
Predecesor și succesor: Pentru orice număr \( n \), predecesorul este \( n-1 \), iar succesorul este \( n+1 \). Numerele \( n \) și \( n+1 \) sunt consecutive.
Axa numerelor este o dreaptă pe care se fixează trei elemente esențiale:
  • O origine (un punct \( O \) căruia îi corespunde numărul \( 0 \));
  • Un sens de parcurgere de la stânga la dreapta (indicat printr-o săgeată);
  • O unitate de măsură (u.m.), de exemplu \( 1 \text{ cm} \) sau un anumit număr de pătrățele de caiet.
Desenul prezintă o dreaptă orizontală orientată spre dreapta prin intermediul unei săgeți. Pe dreaptă este marcat punctul O cu valoarea 0 dedesubt (originea). La o distanță constantă (unitatea de măsură) sunt marcate succesiv punctele A cu valoarea 1, B cu valoarea 4 și M cu valoarea generică n. Distanța dintre marcajele consecutive este egală cu unitatea de măsură (u.m.).
Fiecărui număr natural \( n \) îi corespunde un punct pe axă, situat la o distanță de \( n \) unități de măsură de origine. Numărul \( n \) se numește coordonata punctului. Se notează \( P(n) \) și se citește „punctul \( P \) de coordonată \( n \)”.
Dacă originea este \( O \), coordonata sa este întotdeauna \( 0 \), adică avem \( O(0) \).
Dacă punctul \( A \) se află la distanța de o unitate de măsură de origine, scriem \( A(1) \).
Pe o axă a numerelor, coordonata punctului \( B \) este \( 9 \). Știind că distanța de la origine la punctul \( B \) este de \( 45 \text{ mm} \), aflați lungimea unității de măsură.
Notăm lungimea unității de măsură cu \( u \).
Distanța de la origine la punctul \( B(9) \) este de \( 9 \) unități de măsură: \[ 9 \cdot u = 45 \text{ mm} \] \[ u = 45 : 9 = 5 \text{ mm} \] Răspuns: Lungimea unității de măsură este de \( 5 \text{ mm} \).
Cazul 1: Numere cu un număr diferit de cifre
Dintre două numere naturale cu număr diferit de cifre, este mai mare cel care are mai multe cifre.
Exemplu: \( 306\,798 > 77\,996 \), deoarece primul are 6 cifre, iar al doilea are 5 cifre.
Cazul 2: Numere cu același număr de cifre
Se compară cifră cu cifră, începând de la stânga (de la ordinul cel mai mare), până când găsim două cifre diferite de același ordin. Este mai mare numărul care are cifra respectivă mai mare.
Exemplu: Pentru a compara \( 56\,721 \) cu \( 56\,903 \), observăm că cifrele zecilor de mii și ale miilor sunt identice (\( 5=5 \), \( 6=6 \)). Comparând cifrele sutelor, avem \( 7 < 9 \), deci \( 56\,721 < 56\,903 \).
Comparați numerele \( 123\,456 \) și \( 123\,409 \).
Ambele numere au câte 6 cifre. Comparăm de la stânga la dreapta:
  • Sute de mii: \( 1 = 1 \)
  • Zeci de mii: \( 2 = 2 \)
  • Mii: \( 3 = 3 \)
  • Sute: \( 4 = 4 \)
  • Zeci: la primul număr avem cifra \( 5 \), la al doilea avem cifra \( 0 \).
Deoarece \( 5 > 0 \), rezultă că \( 123\,456 > 123\,409 \).
Ordonarea numerelor reprezintă așezarea lor în ordine crescătoare (de la cel mai mic la cel mai mare) sau descrescătoare (de la cel mai mare la cel mai mic).
Dintre două numere reprezentate pe axa numerelor, cel mai mare se află întotdeauna poziționat în dreapta celuilalt.
Exemplu: \( 1\,027 > 1\,024 \) deoarece punctul corespunzător lui \( 1\,027 \) se află la dreapta punctului corespunzător lui \( 1\,024 \).
Numerele situate imediat unul lângă altul pe axa numerelor se numesc numere consecutive. Diferența dintre două numere naturale consecutive este întotdeauna \( 1 \).
Dacă avem numerele consecutive \( n \) și \( n + 1 \):
  • \( n \) este predecesorul lui \( n + 1 \) (numărul care se află imediat în stânga sa);
  • \( n + 1 \) este succesorul lui \( n \) (numărul care se află imediat în dreapta sa).
Pentru numărul \( 99 \):
  • Predecesorul său este \( 98 \) (calculat ca \( 99 - 1 \));
  • Succesorul său este \( 100 \) (calculat ca \( 99 + 1 \mu \)).

Probleme practice

Problemă 1 (Ușoară): Care sunt coordonatele punctelor \( A \), \( B \) și \( C \) reprezentate pe axa de mai jos, știind că originea este \( O(0) \) și unitatea de măsură este egală cu un segment de pe axă?
\( O \) este la poziția 0, \( A \) se află la 2 unități la dreapta lui \( O \), \( B \) se află la 5 unități la dreapta lui \( O \), iar \( C \) se află la 8 unități la dreapta lui \( O \).
Măsurând distanțele de la origine în unități de măsură:
  • Pentru \( A \), distanța este de 2 unități de măsură, deci \( A(2) \).
  • Pentru \( B \), distanța este de 5 unități de măsură, deci \( B(5) \).
  • Pentru \( C \), distanța este de 8 unități de măsură, deci \( C(8) \).
Răspuns: \( A(2) \), \( B(5) \), \( C(8) \).
Problemă 2 (Medie): Pe o axă a numerelor cu unitatea de măsură egală cu \( 4\text{ cm} \), sunt reprezentate punctele \( M(3) \) și \( N(8) \). Calculați distanța dintre punctele \( M \) și \( N \), exprimată în centimetri.
Mai întâi calculăm diferența dintre coordonatele celor două puncte pentru a afla distanța în unități de măsură: \[ 8 - 3 = 5 \text{ unități de măsură} \] Deoarece o unitate de măsură are lungimea de \( 4\text{ cm} \), distanța totală în centimetri va fi: \[ 5 \cdot 4\text{ cm} = 20\text{ cm} \] Răspuns: Distanța dintre punctele \( M \) și \( N \) este de \( 20\text{ cm} \).
Problemă 3 (Dificilă): Se consideră numărul natural \( x \). Știind că succesorul succesorului lui \( x \) este \( 1\,001 \), determinați predecesorul lui \( x \), apoi ordonați crescător numerele: \( x \), predecesorul său, succesorul său și numărul \( 998 \).
1. Succesorul lui \( x \) este \( x + 1 \).
Succesorul succesorului lui \( x \) este \( (x + 1) + 1 = x + 2 \).
Avem relația: \[ x + 2 = 1\,001 \Rightarrow x = 999 \] 2. Găsim numerele cerute:
  • Numărul \( x \) este \( 999 \).
  • Predecesorul lui \( x \) este \( 999 - 1 = 998 \).
  • Succesorul lui \( x \) este \( 999 + 1 = 1\,000 \).
3. Grupul de numere pe care trebuie să le ordonăm crescător este format din: \( 999 \), \( 998 \) (predecesorul lui \( x \)), \( 1\,000 \) (succesorul lui \( x \)) și \( 998 \).
Ordonarea crescătoare (folosind semnul \( \leq \), deoarece numărul \( 998 \) se repetă) este: \[ 998 = 998 < 999 < 1\,000 \] Răspuns: Predecesorul lui \( x \) este \( 998 \); ordinea crescătoare este \( 998, 998, 999, 1\,000 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: