Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

• scalară; joule (\( \text{J} \)); pozitive; negative; nule • \( 50\text{ CP} = 50 \cdot 736\text{ W} = 36\,800\text{ W} \) • masa; kilogram (\( \text{kg} \)) [sau: pătratul vitezei; \( \text{m}^2/\text{s}^2 \)] • conservative; greutatea și forța elastică • conserva; conservative • hidroelectrice; eoliene (sau generatoare); dinamul • motor

Rezolvare detaliată

Completarea spațiilor libere pe baza noțiunilor învățate

• Lucrul mecanic este o mărime fizică scalară, care se măsoară în SI în joule (\( \text{J} \)). Deoarece lucrul mecanic depinde de unghiul dintre forță și deplasare, valorile sale pot fi: pozitive (lucru motor), negative (lucru rezistent) și nule. • Puterea mecanică a unui motor are valoarea: \[ 1\text{ CP} = 736\text{ W} \] \[ 50\text{ CP} = 50 \cdot 736\text{ W} = 36\,800\text{ W} \] • Energia cinetică a unui corp este dată de formula: \[ E_c = \frac{m v^2}{2} \] Ea crește direct proporțional cu masa corpului (sau cu pătratul vitezei). Masa este o mărime fizică ce se măsoară în SI în kilogram (\( \text{kg} \)), respectiv viteza în metri pe secundă (\( \text{m/s} \)). • Energia potențială se poate defini numai pentru forțe conservative, care sunt: greutatea și forța elastică. • Energia mecanică a unui corp se poate conserva dacă asupra sa acționează numai forțe conservative. • Conversia energiei mecanice în energie electrică are loc în centrale hidroelectrice (sau eoliene), în generatoare (sau alternatoare) sau în dinamul unei biciclete. • Dispozitivul în care are loc conversia energiei electrice/termice în energie mecanică se numește motor (motor electric / motor termic).

Rezolvare scurtă:

• scalară; jouli (\( \text{J} \)); pozitive; negative; nule • \( 50 \cdot 736 = 36\,800\text{ W} \) • masa; kilogram (\( \text{kg} \)) • conservative; greutatea și forța elastică • conserva; conservative • hidroelectrice; eoliene; dinamul • motor

Cele mai importante aspecte ale lecției

Lucrul mecanic (\( L \)): Măsoară transferul de energie provocat de o forță; \( L = F \cdot d \cdot \cos \alpha \). Este pozitiv (motor, \( \alpha < 90^\circ \)), negativ (rezistent, \( \alpha > 90^\circ \)) sau nul (\( \alpha = 90^\circ \)).
Puterea mecanică (\( P \)): Rata efectuării lucrului mecanic; \( P = \frac{L}{\Delta t} = F \cdot v \) (în wați, \( \text{W} \)).
Randamentul (\( \eta \)): Eficiența unui sistem; \( \eta = \frac{L_u}{L_c} \le 1 \) (sau \( \le 100\% \)).
Energia cinetică (\( E_c \)): Energia de mișcare; \( E_c = \frac{mv^2}{2} \). Variația ei este egală cu lucrul mecanic total: \( \Delta E_c = L_{\text{total}} \).
Energia potențială (\( E_p \)): Energia de poziție sau deformare:
  • Gravitațională: \( E_{pg} = mgh \) (depinde de înălțimea față de referință).
  • Elastică: \( E_{pe} = \frac{k (\Delta l)^2}{2} \) (depinde de alungirea resortului).
Conservarea energiei mecanice: Într-un sistem izolat fără frecări, energia mecanică totală rămâne constantă (\( E = E_c + E_p = \text{const} \)). Energia nu se pierde, ci doar se transformă dintr-o formă în alta.
Lucrul mecanic este mărimea fizică scalară ce caracterizează efortul depus de o forță pentru a deplasa punctul său de aplicație pe o anumită distanță.
În Sistemul Internațional, unitatea de măsură este joule-ul: \[ [L]_{SI} = [F]_{SI} \cdot [d]_{SI} = \text{N} \cdot \text{m} = \text{J (joule)} \] Un joule reprezintă lucrul mecanic efectuat de o forță de \( 1\text{ N} \) când își deplasează punctul de aplicație pe o distanță de \( 1\text{ m} \) pe direcția și în sensul forței.
\[ L = F \cdot d \cdot \cos \alpha \] unde \( F \) este modulul forței, \( d \) este distanța parcursă, iar \( \alpha \) este unghiul dintre direcția forței și direcția deplasării.
Schema descompunerii unei forțe F orientate sub un unghi alfa față de orizontala deplasării în componenta paralelă F_paralel = F cos(alfa) și componenta perpendiculară F_perpendicular = F sin(alfa).
Tipuri de lucru mecanic în funcție de unghiul \( \alpha \):
  • Lucru mecanic motor (\( L > 0 \)): forța favorizează mișcarea (\( 0^\circ \le \alpha < 90^\circ \)). Dacă forța este pe direcția și în sensul deplasării (\( \alpha = 0^\circ \)), atunci \( L = F \cdot d \).
  • Lucru mecanic rezistent (\( L < 0 \)): forța se opune deplasării (\( 90^\circ < \alpha \le 180^\circ \)). Dacă forța acționează în sens opus deplasării (\( \alpha = 180^\circ \)), atunci \( L = -F \cdot d \) (ex.: forța de frecare).
  • Lucru mecanic nul (\( L = 0 \)): forța este perpendiculară pe direcția deplasării (\( \alpha = 90^\circ \)) sau corpul nu se deplasează (\( d = 0 \)).
Lucrul mecanic este numeric egal cu aria figurii geometrice delimitate de graficul forței \( F(x) \) și axa deplasării \( Ox \).
Cazuri particulare uzuale:
  • Forța de greutate: La coborârea pe verticală a unui corp de la înălțimea \( h \), \( L_G = mgh \) (lucru motor); la ridicare, \( L_G = -mgh \) (lucru rezistent).
  • Forța elastică: La deformarea unui resort cu \( \Delta l \), lucrul mecanic rezistent al forței elastice este \( L_{el} = -\frac{k(\Delta l)^2}{2} \).
Un corp este tras pe o suprafață orizontală cu o forță de \( 50\text{ N} \) orientată sub un unghi de \( 60^\circ \) față de orizontală. Ce lucru mecanic efectuează forța pe o distanță de \( 10\text{ m} \)? (\( \cos 60^\circ = 0{,}5 \))
Se aplică formula generală: \[ L = F \cdot d \cdot \cos \alpha = 50\text{ N} \cdot 10\text{ m} \cdot 0{,}5 = 250\text{ J} \]
Puterea mecanică este mărimea fizică scalară ce caracterizează rapiditatea cu care este efectuat un lucru mecanic (lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp).
\[ P = \frac{L}{\Delta t} \] Pentru o mișcare rectilinie uniformă (\( v = \frac{d}{\Delta t} \)), la un unghi \( \alpha \) între forță și viteză: \[ P = F \cdot v \cdot \cos \alpha \] Dacă forța și viteza au aceeași direcție și sens (\( \alpha = 0^\circ \)): \( P = F \cdot v \)
În Sistemul Internațional, unitatea de măsură este watt-ul: \[ [P]_{SI} = \frac{[L]_{SI}}{[\Delta t]_{SI}} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W (watt)} \] Un watt este puterea unui sistem care efectuează un lucru mecanic de \( 1\text{ J} \) într-o secundă.
  • Calul-putere (CP): \( 1\text{ CP} \cong 736\text{ W} \) (reprezintă puterea dezvoltată pentru a ridica o masă de \( 75\text{ kg} \) la înălțimea de \( 1\text{ m} \) în timp de \( 1\text{ s} \)).
  • Kilowatt-ora (kWh) (unitate de măsură pentru lucru mecanic/energie): \[ 1\text{ kWh} = 1\,000\text{ W} \cdot 3\,600\text{ s} = 3\,600\,000\text{ J} = 3{,}6\text{ MJ} \]
Motorul unei mașini dezvoltă o forță de tracțiune de \( 2\,000\text{ N} \) la o viteză constantă de \( 72\text{ km/h} \). Aflați puterea motorului în wați și în cai-putere.
Transformăm viteza în unități SI: \[ v = 72\text{ km/h} = \frac{72\,000\text{ m}}{3\,600\text{ s}} = 20\text{ m/s} \] Calculăm puterea: \[ P = F \cdot v = 2\,000\text{ N} \cdot 20\text{ m/s} = 40\,000\text{ W} = 40\text{ kW} \] Exprimată în cai-putere: \[ P \cong \frac{40\,000}{736} \cong 54{,}35\text{ CP} \]
Randamentul mecanic (\( \eta \)) este mărimea fizică scalară egală cu raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat.
\[ \eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{P_u}{P_c} \] În procente: \( \eta = \frac{L_u}{L_c} \cdot 100\% \)
Lucrul mecanic consumat este întotdeauna mai mare decât lucrul mecanic util (\( L_c > L_u \)) din cauza apariției forțelor de frecare și rezistență. Prin urmare, randamentul este întotdeauna subunitar: \( \eta < 1 \) (sau \( \eta < 100\% \)).
Randamentul planului înclinat:
La urcarea uniformă a unui corp de masă \( m \) pe un plan înclinat de lungime \( l \) și înălțime \( h \) cu o forță de tracțiune \( F \): \[ L_u = mgh \quad \text{și} \quad L_c = F \cdot l \] \[ \eta = \frac{mgh}{F \cdot l} = \frac{mg \sin \alpha}{F} \quad \left(\text{unde } \sin \alpha = \frac{h}{l}\right) \]
Un corp cu masa de \( 60\text{ kg} \) este ridicat la înălțimea de \( 2\text{ m} \) de-a lungul unui plan înclinat lung de \( 5\text{ m} \), exercitând o forță de tracțiune paralelă cu planul de \( 300\text{ N} \). Determinați randamentul planului înclinat (\( g = 10\text{ m/s}^2 \)).
Calculăm lucrul mecanic util: \[ L_u = mgh = 60\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2\text{ m} = 1\,200\text{ J} \] Calculăm lucrul mecanic consumat: \[ L_c = F \cdot l = 300\text{ N} \cdot 5\text{ m} = 1\,500\text{ J} \] Calculăm randamentul: \[ \eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{1\,200\text{ J}}{1\,500\text{ J}} = 0{,}8 = 80\% \]
Energia cinetică (\( E_c \)) reprezintă energia pe care o posedă un corp datorită stării sale de mișcare în raport cu un sistem de referință.
\[ E_c = \frac{m v^2}{2} \] unde \( m \) este masa corpului, iar \( v \) este viteza acestuia.
Energia cinetică este o mărime scalară, totdeauna pozitivă (\( E_c \ge 0 \)), depinde de pătratul vitezei (nu de direcția sau sensul deplasării) și se măsoară în jouli (\( \text{J} \)). Dacă un corp este în repaus (\( v = 0 \)), atunci \( E_c = 0 \).
Teorema variației energiei cinetice:
Variația energiei cinetice a unui corp între două stări este egală cu lucrul mecanic total efectuat de rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului în acel interval: \[ \Delta E_c = E_{c_f} - E_{c_i} = L_{\text{total}} \]
O mașină cu masa de \( 1\,200\text{ kg} \) accelerează de la \( 10\text{ m/s} \) la \( 20\text{ m/s} \). Ce lucru mecanic total au efectuat forțele ce acționează asupra mașinii?
Conform teoremei variației energiei cinetice: \[ L_{\text{total}} = \Delta E_c = \frac{m v_f^2}{2} - \frac{m v_i^2}{2} = \frac{m}{2}(v_f^2 - v_i^2) \] \[ L_{\text{total}} = \frac{1\,200\text{ kg}}{2} \left((20\text{ m/s})^2 - (10\text{ m/s})^2\right) = 600 \cdot (400 - 100) = 180\,000\text{ J} = 180\text{ kJ} \]
Energia potențială (\( E_p \)) este energia asociată poziției relative a părților componente ale unui sistem fizic, determinată de interacțiunile dintre acestea.
1. Energia potențială gravitațională (\( E_{pg} \)): \[ E_{pg} = mgh \] unde \( m \) este masa, \( g \) este accelerația gravitațională, iar \( h \) este înălțimea față de nivelul de referință ales arbitrar (\( E_{pg} = 0 \)).
2. Energia potențială elastică (\( E_{pe} \)): \[ E_{pe} = \frac{k (\Delta l)^2}{2} \] unde \( k \) este constanta elastică a resortului, iar \( \Delta l \) este alungirea sau comprimarea față de starea nedeformată.
Unitatea de măsură pentru orice formă de energie potențială în SI este joule-ul (\( \text{J} \)).
Un resort cu constanta elastică \( k = 200\text{ N/m} \) este comprimat cu \( 4\text{ cm} \). Determinați energia potențială elastică înmagazinată în resort.
Transformăm deformarea în metri: \( \Delta l = 4\text{ cm} = 0{,}04\text{ m} \). \[ E_{pe} = \frac{k (\Delta l)^2}{2} = \frac{200\text{ N/m} \cdot (0{,}04\text{ m})^2}{2} = 100 \cdot 0{,}0016 = 0{,}16\text{ J} \]
Energia mecanică totală (\( E \)) a unui sistem este egală cu suma dintre energia cinetică și energia potențială a acestuia: \[ E = E_c + E_p \]
Legea conservării energiei mecanice:
Într-un sistem fizic izolat în care nu se manifestă forțe disipative (forțe de frecare, rezistență a aerului), energia mecanică totală este constantă în timp: \[ E = \text{constant} \iff E_{\text{inițial}} = E_{\text{final}} \] \[ E_{c_i} + E_{p_i} = E_{c_f} + E_{p_f} \]
Exemple de transformare a energiei:
  • Cădere liberă: Pe măsură ce corpul coboară, înălțimea scade (\( E_p \) scade) și viteza crește (\( E_c \) crește). La baza căderii, toată energia potențială se transformă în energie cinetică: \( mgh = \frac{mv^2}{2} \implies v = \sqrt{2gh} \).
  • Tobogan / Roller coaster: În vârful celei mai înalte pante energia este pur potențială; la coborâre devine preponderent cinetică, transformându-se ciclic între cele două forme.
Interdisciplinaritate: Energia furnizată de alimente este adesea exprimată în calorii (\( \text{cal} \)) sau kilocalorii (\( \text{kcal} \)): \[ 1\text{ cal} \cong 4{,}2\text{ J} \implies 1\text{ kcal} \cong 4\,200\text{ J} \]
Un corp este lăsat să cadă liber fără frecare de la înălțimea de \( 20\text{ m} \) față de sol (\( v_0 = 0 \)). Cu ce viteză atinge solul? (\( g = 10\text{ m/s}^2 \))
Conform conservării energiei mecanice (\( E_i = E_f \)): \[ mgh + 0 = 0 + \frac{mv^2}{2} \implies v = \sqrt{2gh} \] \[ v = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 20\text{ m}} = \sqrt{400} = 20\text{ m/s} \]

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): O macara ridică vertical și uniform un container cu masa de \( 400\text{ kg} \) la înălțimea de \( 15\text{ m} \) în timp de \( 30\text{ s} \). Se consideră \( g = 10\text{ m/s}^2 \).
a) Aflați lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune a macaralei.
b) Calculați puterea mecanică dezvoltată de macara.
Ridicarea fiind uniformă, forța de tracțiune este egală în modul cu greutatea: \[ F = G = mg = 400\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 4\,000\text{ N} \] a) Lucrul mecanic: \[ L = F \cdot h = 4\,000\text{ N} \cdot 15\text{ m} = 60\,000\text{ J} = 60\text{ kJ} \] b) Puterea mecanică medie: \[ P = \frac{L}{\Delta t} = \frac{60\,000\text{ J}}{30\text{ s}} = 2\,000\text{ W} = 2\text{ kW} \]
Problema 2 (Medie): O mașină cu masa de \( 1\,000\text{ kg} \) se deplasează pe o șosea orizontală cu viteza de \( 72\text{ km/h} \). La acționarea frânelor, mașina se oprește complet după o distanță de \( 40\text{ m} \). Determinați mărimea forței medii de frânare care a acționat asupra mașinii.
Viteza inițială în unități SI este: \[ v_i = 72\text{ km/h} = 20\text{ m/s}, \quad v_f = 0 \] Aplicăm teorema variației energiei cinetice: \[ \Delta E_c = L_{\text{total}} \implies E_{cf} - E_{ci} = L_{F_f} \] \[ 0 - \frac{m v_i^2}{2} = -F_f \cdot d \] \[ F_f = \frac{m v_i^2}{2d} \] Înlocuim valorile numerice: \[ F_f = \frac{1\,000\text{ kg} \cdot (20\text{ m/s})^2}{2 \cdot 40\text{ m}} = \frac{1\,000 \cdot 400}{80} = 5\,000\text{ N} \]
Problema 3 (Medie): O minge cu masa de \( 200\text{ g} \) este aruncată vertical în sus de la suprafața solului cu viteza inițială de \( 10\text{ m/s} \). Neglijând rezistența aerului și luând \( g = 10\text{ m/s}^2 \):
a) Calculați energia mecanică inițială a mingii față de sol.
b) Determinați înălțimea maximă la care ajunge mingea.
c) Aflați la ce înălțime energia cinetică a mingii devine egală cu energia sa potențială.
Masa mingii este \( m = 200\text{ g} = 0{,}2\text{ kg} \).
a) La sol (\( h = 0 \)), energia potențială este nulă: \[ E = E_c = \frac{m v_0^2}{2} = \frac{0{,}2\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s})^2}{2} = 10\text{ J} \] b) La înălțimea maximă \( h_{\text{max}} \), viteza este zero (\( E_c = 0 \)), deci toată energia este potențială: \[ E = mgh_{\text{max}} \implies h_{\text{max}} = \frac{E}{mg} = \frac{10\text{ J}}{0{,}2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = 5\text{ m} \] c) Când \( E_c = E_p \), energia mecanică totală este: \[ E = E_c + E_p = 2 E_p = 2 mgh' \] \[ h' = \frac{E}{2mg} = \frac{5\text{ m}}{2} = 2{,}5\text{ m} \]
Problema 4 (Dificilă): Un corp cu masa de \( 50\text{ kg} \) este urcat uniform pe un plan înclinat de lungime \( l = 10\text{ m} \) și înălțime \( h = 6\text{ m} \) sub acțiunea unei forțe de tracțiune paralelă cu planul \( F = 400\text{ N} \) (\( g = 10\text{ m/s}^2 \)).
a) Calculați randamentul planului înclinat.
b) Determinați mărimea forței de frecare ce se opune mișcării pe planul înclinat.
a) Lucrul mecanic util este cel necesar ridicării verticale a greutății: \[ L_u = mgh = 50\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 6\text{ m} = 3\,000\text{ J} \] Lucrul mecanic consumat de forța de tracțiune: \[ L_c = F \cdot l = 400\text{ N} \cdot 10\text{ m} = 4\,000\text{ J} \] Randamentul planului înclinat: \[ \eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{3\,000\text{ J}}{4\,000\text{ J}} = 0{,}75 = 75\% \] b) Lucrul mecanic consumat acoperă lucrul mecanic util și lucrul mecanic rezistent efectuat împotriva forței de frecare: \[ L_c = L_u + |L_{F_f}| \implies |L_{F_f}| = L_c - L_u = 4\,000\text{ J} - 3\,000\text{ J} = 1\,000\text{ J} \] Cum \( |L_{F_f}| = F_f \cdot l \), rezultă: \[ F_f = \frac{|L_{F_f}|}{l} = \frac{1\,000\text{ J}}{10\text{ m}} = 100\text{ N} \]

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: