Copertă

3. Exersează!

Lecția 3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

a) Distanțe de la București

Axa are unitatea de măsură: \( 50 : 5 = 10 \text{ km} \) pentru o gradație mică. Pitești: \( 117 \text{ km} \in (110, 120) \), între a 1-a și a 2-a gradație după \( 100 \). Craiova: \( 228 \text{ km} \in (220, 230) \), între a 2-a și a 3-a gradație după \( 200 \). Desenează o axă orizontală cu săgeată la capătul drept. Marchează punctul 0 (București) și apoi puncte la distanțe egale notate cu 50, 100, 150, 200, 250, 300. Între fiecare interval de 50, trasează 4 liniuțe mici care împart intervalul în 5 segmente egale de câte 10 unități. Fixează un punct la valoarea 117 (între 110 și 120) și scrie deasupra 'Pitești'. Fixează un punct la valoarea 228 (între 220 și 230) și scrie deasupra 'Craiova'.

b) Scoruri „Întrecerea stelelor”

Axa are marcaje din \( 5\ 000 \) în \( 5\ 000 \). Matei: \( 24\ 500 \rightarrow \) aproape de \( 25\ 000 \). Daria: \( 33\ 250 \rightarrow \) între \( 30\ 000 \) și \( 35\ 000 \), după mijlocul intervalului (\( 32\ 500 \)). Andra: \( 42\ 075 \rightarrow \) între \( 40\ 000 \) și \( 45\ 000 \), aproape de mijlocul intervalului (\( 42\ 500 \)). Emil: \( 52\ 500 \rightarrow \) exact la mijlocul intervalului dintre \( 50\ 000 \) și \( 55\ 000 \). Desenează o axă orizontală, orientată de la stânga la dreapta, cu săgeți la ambele capete. Marchează gradații majore (linii verticale scurte) și etichetează-le numeric sub axă, începând de la 10.000 până la 60.000, cu un pas de 5.000. Asigură-te că distanța dintre gradațiile majore este uniformă și proporțională. Pe această axă, plasează puncte pline (cerculețe mici umplute) pentru fiecare scor. Etichetează numele fiecărei persoane deasupra punctului corespunzător:
*   **Matei:** la valoarea 24.500. Acest punct se află între 20.000 și 25.000, la 90% din distanța de la 20.000 către 25.000.
*   **Daria:** la valoarea 33.250. Acest punct se află între 30.000 și 35.000, la 65% din distanța de la 30.000 către 35.000, fiind puțin după mijlocul intervalului (32.500).
*   **Andra:** la valoarea 42.075. Acest punct se află între 40.000 și 45.000, la 41.5% din distanța de la 40.000 către 45.000, fiind puțin înainte de mijlocul intervalului (42.500).
*   **Emil:** la valoarea 52.500. Acest punct se află exact la mijlocul intervalului dintre 50.000 și 55.000, la 50% din distanță.

Rezolvare detaliată

Analiza axei numerelor și a datelor furnizate

Pentru a fixa punctele pe o axă, trebuie mai întâi să înțelegem unitatea de măsură (pasul) de pe axa desenată. Axa numerelor ne ajută să vizualizăm poziția relativă a numerelor și să le comparăm mai ușor.

a) Distanța de la București la Craiova și Pitești

Analizăm prima axă din imagine: - Punctele marcate sunt din \( 50 \) în \( 50 \) (\( 0, 50, 100, 150, 200, 250, 300 \)). - Între două puncte marcate (de exemplu între \( 0 \) și \( 50 \)) există \( 5 \) gradații mici. Aceasta înseamnă că fiecare gradație mică reprezintă \( 10 \text{ km} \) (\( 50 : 5 = 10 \)). Identificarea pozițiilor: 1. Pitești (\( 117 \text{ km} \)): Numărul \( 117 \) se află între \( 100 \) și \( 150 \). Mai exact, este după a prima gradație mică de după \( 100 \) (\( 110 \)) și înainte de a doua gradație (\( 120 \)), fiind foarte aproape de \( 120 \). 2. Craiova (\( 228 \text{ km} \)): Numărul \( 228 \) se află între \( 200 \) și \( 250 \). Se situează după a doua gradație mică de după \( 200 \) (\( 220 \)) și aproape de a treia gradație (\( 230 \)).
Desenează o axă orizontală cu săgeată la capătul drept. Marchează punctul 0 (București) și apoi puncte la distanțe egale notate cu 50, 100, 150, 200, 250, 300. Între fiecare interval de 50, trasează 4 liniuțe mici care împart intervalul în 5 segmente egale de câte 10 unități. Fixează un punct la valoarea 117 (între 110 și 120) și scrie deasupra "Pitești". Fixează un punct la valoarea 228 (între 220 și 230) și scrie deasupra "Craiova".

b) Scorul obținut la jocul „Întrecerea stelelor”

Analizăm a doua axă din imagine: - Punctele marcate sunt din \( 5\ 000 \) în \( 5\ 000 \) (\( 10\ 000, 15\ 000, 20\ 000 \dots 60\ 000 \)). - Spațiul dintre marcaje nu este divizat prin gradații mai mici, deci vom aproxima poziția în funcție de vecinii marcați. Identificarea pozițiilor: 1. Matei (\( 24\ 500 \)): Este foarte aproape de marcajul de \( 25\ 000 \), chiar înainte de acesta. 2. Daria (\( 33\ 250 \)): Se află între \( 30\ 000 \) și \( 35\ 000 \). Deoarece mijlocul intervalului este \( 32\ 500 \), punctul va fi puțin după jumătatea distanței dintre \( 30\ 000 \) și \( 35\ 000 \). 3. Andra (\( 42\ 075 \)): Se află între \( 40\ 000 \) și \( 45\ 000 \). Este situat înainte de jumătatea intervalului (\( 42\ 500 \)). 4. Emil (\( 52\ 500 \)): Se află exact la mijlocul distanței dintre marcajele \( 50\ 000 \) și \( 55\ 000 \).
Desenează o axă orizontală, orientată de la stânga la dreapta, cu săgeți la ambele capete. Marchează gradații majore (linii verticale scurte) și etichetează-le numeric sub axă, începând de la 10.000 până la 60.000, cu un pas de 5.000. Asigură-te că distanța dintre gradațiile majore este uniformă și proporțională. Pe această axă, plasează puncte pline (cerculețe mici umplute) pentru fiecare scor. Etichetează numele fiecărei persoane deasupra punctului corespunzător: * **Matei:** la valoarea 24.500. Acest punct se află între 20.000 și 25.000, la 90% din distanța de la 20.000 către 25.000. * **Daria:** la valoarea 33.250. Acest punct se află între 30.000 și 35.000, la 65% din distanța de la 30.000 către 35.000, fiind puțin după mijlocul intervalului (32.500). * **Andra:** la valoarea 42.075. Acest punct se află între 40.000 și 45.000, la 41.5% din distanța de la 40.000 către 45.000, fiind puțin înainte de mijlocul intervalului (42.500). * **Emil:** la valoarea 52.500. Acest punct se află exact la mijlocul intervalului dintre 50.000 și 55.000, la 50% din distanță.

Rezolvare pe scurt:

a) Pitești (\( 117 \)): între \( 110 \) și \( 120 \) pe axă. Craiova (\( 228 \)): între \( 220 \) și \( 230 \) pe axă. b) Matei (\( 24\ 500 \)): sub \( 25\ 000 \). Daria (\( 33\ 250 \)): peste \( 32\ 500 \). Andra (\( 42\ 075 \)): sub \( 42\ 500 \). Emil (\( 52\ 500 \)): la mijlocul dintre \( 50\ 000 \) și \( 55\ 000 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Reguli esențiale pentru compararea numerelor naturale:
  • Număr inegal de cifre: Este mai mare numărul care are mai multe cifre (ex. \( 10 \ 000 > 9 \ 999 \)).
  • Același număr de cifre: Se compară cifră cu cifră, de la stânga la dreapta (de la cel mai mare ordin). Primul ordin la care cifrele diferă decide care număr este mai mare (ex. \( 45 \ \mathbf{6}78 < 45 \ \mathbf{7}00 \), deoarece \( 6 < 7 \)).
Dacă două numere naturale nu au același număr de cifre, atunci este mai mare numărul care este format din mai multe cifre.
Comparăm numerele \( 127 \ 000 \) și \( 64 \ 500 \):
Numărul \( 127 \ 000 \) este format din 6 cifre.
Numărul \( 64 \ 500 \) este format din 5 cifre.
Prin urmare, \( 127 \ 000 > 64 \ 500 \).
Care număr este mai mic: \( 9 \ 876 \) sau \( 10 \ 234 \)?
Numărul \( 9 \ 876 \) are 4 cifre, iar \( 10 \ 234 \) are 5 cifre. Numărul cu mai puține cifre este mai mic.
Răspuns: \( 9 \ 876 < 10 \ 234 \)
Dacă două numere naturale au același număr de cifre, se compară valoarea cifrelor începând de la ordinul cel mai mare (de la stânga la dreapta), până când se găsesc două cifre diferite. Numărul care are cifra mai mare la acel ordin este cel mai mare.
Ne asigurăm că numerele au același număr de cifre.
Comparăm prima cifră din stânga. Dacă sunt egale, trecem la următoarea, până găsim o diferență.
Comparăm numerele \( 275 \ 237 \) și \( 297 \ 251 \). Ambele au 6 cifre.
• Sute de mii: \( 2 = 2 \)
• Zeci de mii: \( 7 < 9 \) (am găsit prima diferență!)
Deoarece \( 7 \) este mai mic decât \( 9 \), rezultă că \( 275 \ 237 < 297 \ 251 \).
Comparați înălțimile celor două vârfuri montane: \( 2 \ 544 \text{ m} \) și \( 2 \ 535 \text{ m} \).
Ambele numere au 4 cifre. Comparăm de la stânga la dreapta:
• Mii: \( 2 = 2 \)
• Sute: \( 5 = 5 \)
• Zeci: \( 4 > 3 \)
Răspuns: \( 2 \ 544 > 2 \ 535 \)

Exerciții

Ușoară: Completează spațiile libere cu unul dintre semnele \( < \), \( > \) sau \( = \):
a) \( 22 \ 456 \ \dots \ 7 \ 340 \)
b) \( 518 \ 023 \ \dots \ 516 \ 985 \)
a) \( 22 \ 456 > 7 \ 340 \) (primul număr are 5 cifre, al doilea are 4 cifre).
b) \( 518 \ 023 > 516 \ 985 \) (ambele au 6 cifre; comparăm de la stânga la dreapta: \( 5=5 \), \( 1=1 \), iar la ordinul miilor \( 8 > 6 \)).
Medie: Găsește toate valorile pe care le poate lua cifra \( a \) pentru ca următoarea relație să fie adevărată: \[ 83 \ \overline{a47} > 83 \ 537 \]
Comparăm numerele de la stânga la dreapta: zecile de mii (\( 8=8 \)) și miile (\( 3=3 \)) sunt egale.
Pentru ca primul număr să fie strict mai mare, cifra sutelor \( a \) trebuie să respecte una din două condiții:
1) Să fie strict mai mare decât cifra sutelor din al doilea număr: \( a > 5 \). Deci \( a \) poate fi \( 6, 7, 8 \) sau \( 9 \).
2) Dacă \( a = 5 \), trebuie ca numărul format de restul cifrelor să fie mai mare. Adică \( 47 > 37 \), ceea ce este adevărat! Deci și \( a = 5 \) este o soluție.
Răspuns: Cifra \( a \) poate lua valorile \( 5, 6, 7, 8, 9 \).
Dificilă: Folosind cifrele \( 2, 9, 7, 0 \) și \( 4 \), o singură dată fiecare, scrie:
a) cel mai mare număr natural de 5 cifre care se poate forma;
b) cel mai mic număr natural de 5 cifre care se poate forma.
a) Pentru a forma cel mai mare număr, așezăm cifrele în ordine descrescătoare de la stânga la dreapta: \( 9, 7, 4, 2, 0 \).
Răspuns: \( 97 \ 420 \).
b) Pentru a forma cel mai mic număr, așezăm cifrele în ordine crescătoare, dar atenție: un număr nu poate începe cu cifra \( 0 \). Așadar, prima cifră va fi a doua cea mai mică, adică \( 2 \), urmată de \( 0 \), apoi restul cifrelor crescător: \( 4, 7, 9 \).
Răspuns: \( 20 \ 479 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: